Art. 251

(1)Amânarea plății nu se acordă pentru cuantumul drepturilor care, deși corespunzătoare unor mărfuri plasate sub un regim vamal care presupune obligația de a plăti astfel de drepturi, sunt totuși înscrise de autoritatea vamală în evidența contabilă în conformitate cu dispozițiile în vigoare referitoare la acceptarea declarațiilor incomplete, deoarece declarantul nu a oferit, până la expirarea termenului stabilit, informațiile necesare pentru determinarea definitivă a valorii în vamă a mărfurilor sau nu a furnizat datele sau documentul care lipsea când a fost acceptată declarația incompletă.

(2)Amânarea plății poate fi acordată în cazurile prevăzute la alin. (1) numai în situația în care cuantumul drepturilor de recuperat este înscris în evidența contabilă înaintea expirării unui termen de 30 de zile, calculat de la data la care cuantumul stabilit inițial a fost înscris în evidența contabilă sau, dacă nu a fost înscris, de la data la care a fost acceptată declarația referitoare la mărfurile respective. Durata amânării plății acordate în astfel de condiții nu poate fi prelungită dincolo de data expirării termenului care, în conformitate cu prevederile art. 250, a fost acordat cu privire la cuantumul drepturilor stabilit inițial sau care ar fi fost acordat dacă cuantumul drepturilor legal datorat ar fi fost înscris în evidența contabilă când au fost declarate mărfurile respective.