Ordonanță de urgență nr. 194/2002
OUG nr. 194/2002
Ultima verificare a OUG nr. 194/2002 față de legislatie.just.ro a fost la 15.06.2026, mai veche decât ar trebui. Textul poate să nu fie la zi.
Textul actului
Articolele 1–41 din 204 (pagina 1 din 5)
Capitolul I Dispoziții generale
Art. 1 Domeniul de reglementare
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsuri specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte.
Art. 2 Definiții
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
Pentru scopurile prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a)străin - persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene;
b)apatrid - străinul care nu are cetățenia niciunui stat;
c)rezident - străinul titular al unui permis de ședere temporară acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
d)rezident pe termen lung - străinul titular al unui permis de ședere pe termen lung acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
e)sponsor - străinul, posesor al unui permis de ședere sau al unei Cărți albastre a Uniunii Europene eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări, care solicită reîntregirea familiei sau ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
e^1)reîntregirea familiei - intrarea și șederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu ședere legală pe teritoriul României sau ai unui cetățean român, în scopul păstrării unității familiei, indiferent de data stabilirii acestei relații de familie;
f)Centrul Național de Vize - structură specializată în cadrul Direcției generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea și realizarea politicii naționale de vize a României, împreună cu celelalte instituții din administrația publică centrală, potrivit competențelor stabilite prin lege;
f^1)fila separată pentru aplicarea vizei - are înțelesul stabilit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul CE nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 243 din 15 septembrie 2009, denumit în continuare Codul de vize;
g)viza - autorizația, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori șederea temporară pentru o perioadă determinată cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
g^1)viza de lungă ședere - viza care dă dreptul titularului să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
h)viză de tranzit aeroportuar - autorizația acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internațională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internațional;
i)drept de ședere temporară - dreptul străinului de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condițiile legii;
i^1)drept de ședere pe termen lung - dreptul acordat străinului de către autoritățile competente de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, în condițiile legii;
j)permis de ședere - documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere pe termen lung, după caz;
k)permis de ședere în scop de muncă - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul României;
k^1)permis de ședere în scop de detașare - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă în baza detașării pe teritoriul României;
l)căsătorie de conveniență - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României;
m)interviu - discuția purtată de un reprezentant al autorităților române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în scopul obținerii de informații suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării și șederii în România și veridicitatea documentelor prezentate;
n)ofițer de interviu - lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuții în constatarea existenței elementelor căsătoriei de conveniență;
o)cercetător - străinul, titular al unei diplome de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de doctorat și care este acceptat de o unitate de cercetare-dezvoltare să desfășoare activități de cercetare științifică în cadrul unui proiect;
p)titlu de călătorie pentru străini - document eliberat în condițiile legii, valabil pentru o singură călătorie, pentru străinii care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil;
q)certificat de repatriere - document eliberat de către Oficiul Român pentru Imigrări ce permite ieșirea din țară a străinilor incluși în programul de repatriere voluntară asistată;
r)stat Schengen - stat care aplică în totalitate acquis-ul Schengen în domeniul vizelor și imigrației;
s)Cartea albastră a UE - permisul de ședere în scop de muncă ce poartă denumirea „Cartea albastră a UE” și care conferă posesorului acestuia dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de angajat pe un loc de muncă înalt calificat;
t)primul stat membru - statul membru care acordă primul „Cartea albastră a UE”;
u)ședere ilegală - prezența pe teritoriul României a unui străin care se află în una dintre următoarele situații:
(i) a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
(îi) a intrat în România în perioada de interdicție dispusă anterior;
(iii) nu mai îndeplinește condițiile de intrare și/sau de ședere, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
v)îndepărtarea de pe teritoriul României - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin în țara de origine, într-o țară de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România sau Uniunea Europeană sunt părți ori într-o altă țară terță în care străinul decide să se întoarcă și în care acesta va fi acceptat;
x)interdicția de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se interzice intrarea și șederea pe teritoriul României pentru o perioadă determinată;
y)riscul sustragerii - existența unor motive care justifică într-un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei proceduri de îndepărtare se poate sustrage acesteia, motivele putând fi următoarele:
(i) străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
(îi) străinul nu a respectat obligația de a se prezenta periodic la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a impus măsura respectivă sau a părăsit raza de competență teritorială a acesteia, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
(iii) străinul nu face dovada unui spațiu de locuit pe teritoriul României;
(iv) străinul nu poate face dovada identității sale;
(v) alte motive obiective determinate de conduita străinului;
z)persoane vulnerabile - minori, minori neînsoțiți, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinți singuri cu copii minori și persoane care au fost supuse torturii, violului și altor forme grave de violență psihică, fizică sau sexuală.
Art. 3 Drepturile străinilor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte.
(2)Străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.
(3)Străinii care locuiesc legal în România și părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilității permisului de ședere.
(4)Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România.
(5)Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta și, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realității.
(6)Străinii cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare și de instruire în societate.
Art. 4 Obligațiile străinilor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română.
(2)Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale.
(3)Străinii nu pot finanța partide, organizații, grupări sau manifestații ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).
(4)Străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade.
(5)Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligația de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.
(6)Străinii aflați pe teritoriul României au obligația de a se supune, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens.
Art. 5 Politica în domeniul imigrației
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:
a)numărul autorizațiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor, conform prevederilor legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;
b)cuantumul alocațiilor necesare pentru hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, precum și al celor pentru asistență medicală și spitalizare;
c)cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreținerea pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c).
(2)Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilități pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum și perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilități. Pe termen lung, Guvernul stabilește strategia națională în domeniul imigrației.
(3)Guvernul României, prin instituțiile abilitate, transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre în timp util și nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informații privind:
a)proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terțe și membrii lor de familie, în ceea ce privește intrarea, șederea și angajarea în muncă, precum și realizarea egalității de tratament în condițiile de viață și de muncă, drepturile salariale și alte drepturi economice, promovarea integrării în forța de muncă autohtonă și în societate și returnarea voluntară în țara de origine a unor astfel de persoane;
b)proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum și proiectele de acorduri de cooperare pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terțe, când aceste acorduri conțin prevederi referitoare la subiectele menționate la lit. a);
c)proiecte de acorduri privind condițiile de ședere și angajare în muncă a propriilor cetățeni care lucrează în state terțe și a membrilor de familie ai acestora, pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective.
(4)Guvernul României transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum și textele acordurilor încheiate cu state terțe, care reglementează subiectele menționate la alin. (3) lit. a).
Capitolul II Dispoziții generale privind intrarea, șederea și ieșirea străinilor
Secțiunea 1 Intrarea străinilor pe teritoriul României
Art. 6 Condiții cu privire la intrarea străinilor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:
a)posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b)posedă viză sau permis de ședere acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii și aplicabile pentru România, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
c)prezintă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
d)prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
e)nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarați indezirabili;
g)pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informații Schengen în scopul nepermiterii intrării;
h)nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
(2)Cetățenilor străini - membri de familie ai cetățenilor români, precum și străinilor titulari ai unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).
(2^1)Cetățenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).
(3)Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor îmbarcați pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.
(4)Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.
(5)Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite în acorduri și înțelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorității competente.
Art. 7 Obligațiile transportatorilor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunși în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b).
(2)În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă și unde sunt acceptați. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile privind cazarea și întreținerea, precum și toate celelalte cheltuieli determinate de îndepărtarea de pe teritoriul României, denumită în continuare îndepărtare.
(3)Obligațiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile și companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflați în tranzit, dacă:
a)transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în țara de destinație refuză să-i îmbarce;
b)autoritățile statului de destinație nu permit intrarea străinilor și îi returnează în România.
Art. 8 Nepermiterea intrării în România
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:
a)nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
b)sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
c)există indicii că fac parte din grupuri infracționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
d)există motive serioase să se considere că au săvârșit sau au participat la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.
(2)Organele poliției de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în următoarele situații:
a)au săvârșit infracțiuni pe perioada altor șederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetățean român;
b)au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini;
b^1)au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
c)suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătății.
(3)Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existența unor situații de natura celor prevăzute la alin. (1) și (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau Oficiului Român pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
(4)Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele poliției de frontieră și se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006, denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, precum și a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Art. 9 Executarea măsurii nepermiterii intrării în România
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Străinul căruia nu i se permite intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către țara de origine sau orice altă destinație pe care o dorește, cu excepția teritoriului României.
(2)În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organele poliției de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spațiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere a frontierei ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locație stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării.
Art. 10 Documentele în baza cărora se poate trece frontiera de stat
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor acceptate de statul român, potrivit acordurilor internaționale la care România este parte sau normelor europene în materie, pentru trecerea frontierei.
(2)Străinii incluși ca însoțitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparținând altei persoane pot intra sau ieși în/din România numai împreună cu titularul acestuia.
(3)Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Administrației și Internelor, actualizează anual lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în țară, emise de statele sau entitățile internaționale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, exceptarea de la obligativitatea deținerii documentelor de trecere a frontierei.
Secțiunea a 2-a Șederea străinilor în România
Art. 11 Dispoziții generale privind șederea străinilor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.
(2)În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada de ședere, străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intră în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână maximum 3 luni în decurs de 6 luni, începând cu data primei intrări în țară.
Art. 12 Condiții cu privire la găzduirea străinilor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum și persoana care îl găzduiește au obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării și, respectiv, a găzduirii.
(2)În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în evidență la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunică datele necesare organului de poliție competent teritorial.
Art. 13 Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Pe durata șederii în România străinii sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:
a)orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea cetățeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
b)orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;
c)prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
(2)Străinul care își schimbă domiciliul sau reședința este obligat ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formațiunea Oficiului Român pentru Imigrări competentă teritorial, pentru luarea în evidență și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.
(3)Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliție competent teritorial.
(4)Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.
Secțiunea a 3-a Ieșirea străinilor de pe teritoriul României
Art. 14 Ieșirea străinilor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în țară, acesta trebuie să prezinte la ieșirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.
(2)Ieșirea din țară a străinilor care au cetățenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliției de frontieră pot permite ieșirea din țară și în baza documentului care atestă o altă cetățenie.
Art. 15 Nepermiterea ieșirii
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Străinului nu i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:
a)este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de părăsire a localității sau a țării;
b)a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și are de executat o pedeapsă privativă de libertate.
(2)În situațiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului Administrației și Internelor vor pune în aplicare măsura de a nu permite ieșirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor încheiate de procuror, de instanțele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii, care conțin o asemenea măsură și sunt transmise pentru punere în aplicare.
(4)Punerea în aplicare a măsurii se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la frontieră de către organele poliției de frontieră.
Art. 16 Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă a autorității publice căreia îi revine o astfel de competență potrivit legii, pentru situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).
Capitolul II^1
Art. 16^1 Domeniu de reglementare
Text inițial · din 01.03.2010
Micul trafic de frontieră se desfășoară potrivit acordurilor bilaterale încheiate de România cu state terțe vecine în temeiul prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L405 din 30 decembrie 2006.
Art. 16^2 Organele competente să elibereze permisul de mic trafic de frontieră
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 01.03.2010
(1)Permisele de mic trafic de frontieră se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în țările terțe vecine cu care România a încheiat acordurile prevăzute la art. 16^1, în condițiile stabilite prin aceste acorduri.
(2)Documentele prevăzute la alin. (1) se eliberează într-un termen de până la 60 de zile de la data depunerii cererii.
(3)În vederea aprobării cererilor pentru acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, misiunile diplomatice și oficiile consulare solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului administrației și internelor.
(4)Prin avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (3) se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e), g) și h).
(5)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării de la misiunile diplomatice și oficiile consulare.
Art. 16^3 Regimul permisului de mic trafic de frontieră
Text inițial · din 01.03.2010
(1)Permisul de mic trafic de frontieră, eliberat străinului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, reprezintă documentul care dă dreptul rezidenților din zona de frontieră să treacă frontiera de stat comună, în regim de mic trafic de frontieră, conform Regulamentului (CE) nr. 1.931/2006 și în baza acordurilor prevăzute la art. 16^1.
(2)Titularul permisului de mic trafic de frontieră are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(3)Titularul permisului de mic trafic de frontieră este obligat să anunțe organele poliției de frontieră competente despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de mic trafic, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.
(4)Străinului i se eliberează de către organele emitente prevăzute la art. 16^2 alin. (1) un nou permis de mic trafic de frontieră în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, după reluarea integrală a procedurii de eliberare.
(5)Forma și conținutul permiselor de mic trafic de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe comunică Comisiei Europene și celorlalte state membre ale Uniunii Europene modelul de permis de trecere locală a frontierei.
(6)În temeiul art. 12 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența permiselor de mic trafic de frontieră solicitate, eliberate, anulate sau revocate se ține la nivel național într-un registru central, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este desemnat și punct de contact național, responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul central se alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la frontieră.
Art. 16^4 Anularea și revocarea permiselor de mic trafic de frontieră
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Permisul de mic trafic de frontieră poate fi anulat sau revocat în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, sau de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci când străinii se află pe teritoriul statului român.
(2)Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării permisului de mic trafic de frontieră se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.
(3)Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării permisului de mic trafic de frontieră în următoarele situații:
a)se constată ulterior că, la data solicitării permisului de mic trafic de frontieră, străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de acordurile care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună;
b)străinii au obținut permisul de mic trafic de frontieră pe baza unor documente sau informații false;
c)străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d)străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
e)străinii au intrat în România în perioada de interdicție dispusă anterior.
(4)Măsura revocării permisului de mic trafic de frontieră poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:
a)străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea permisului de mic trafic de frontieră;
b)după acordarea permisului de mic trafic de frontieră străinii au fost declarați indezirabili sau împotriva lor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România;
c)străinii recidivează în depășirea zonei de frontieră prevăzută pentru micul trafic.
(5)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a permisului de mic trafic de frontieră, luată de autoritatea competentă conform alin. (1), se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către:
a)misiunea diplomatică sau oficiul consular care a eliberat permisul de mic trafic de frontieră, atunci când solicitantul se află în străinătate;
b)de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat;
c)de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când cel în cauză se află în România, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (îi), cu excepția cazurilor în care permisul de mic trafic de frontieră a fost anulat potrivit alin. (3) lit. e) ori a fost revocat potrivit alin. (4) lit. b) sau c), situații în care se va emite decizia de returnare sub escortă prevăzută la art. 82 alin. (5).
(6)De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
Art. 16^5 Contravenții și sancțiuni
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 01.03.2010
(1)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește perioada de ședere stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite decizia de returnare prevăzută la art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (i).
(2)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește zona de frontieră stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite decizia de returnare prevăzută la art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (i).
(3)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă obligațiile prevăzute la art. 16^3 alin. (2), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(4)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă termenul de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de mic trafic de frontieră, prevăzut la art. 16^3 alin. (3), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(5)Împotriva titularului permisului de mic trafic de frontieră va fi dispusă măsura interzicerii intrării în România, după cum urmează:
a)pentru străinii prevăzuți la alin. (1):
(i) un an în cazul unei șederi ilegale de la 30 de zile la un an sau în cazul în care străinul nu a respectat decizia de returnare;
(îi) 2 ani în cazul unei șederi ilegale de peste un an;
b)3 ani pentru străinii prevăzuți la art. 16^4 alin. (4) lit. c).
(6)Pentru străinii prevăzuți la art. 16^4 alin. (3) lit. e) și alin. (4) lit. b), interdicția va fi egală cu perioada de interdicție dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.
(7)Interzicerea intrării se dispune în condițiile prevăzute la art. 105.
(8)În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. a), instituirea interdicției se face cu aplicarea prevederilor art. 106 alin. (2).
(9)În temeiul art. 17 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența tuturor cazurilor de utilizare abuzivă a regimului specific micului trafic de frontieră și a sancțiunilor aplicate se ține la nivel național într-un registru special, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul special se alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la frontieră.
Capitolul III Regimul acordării vizelor
Secțiunea 1 Dispoziții generale
Art. 17 Forma și conținutul vizei
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
Forma, conținutul și elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Administrației și Internelor și în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.
Art. 18 Limitele drepturilor conferite de viză
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliției de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2).
(2)Dreptul de ședere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.
Art. 19 Exceptarea de la regimul obligativității vizelor
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.
(2)Străinii piloți de aeronave și ceilalți membri ai echipajului, titulari ai unei licențe de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiți de obligativitatea de a avea pașaport și de a avea viză numai în situațiile în care se află în exercițiul funcțiunii și:
a)nu părăsesc aeroportul de escală;
b)nu părăsesc aeroportul de destinație;
c)nu părăsesc teritoriul orașului situat în apropierea aeroportului;
d)nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.
(3)Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.
Secțiunea a 2-a Tipuri de vize
Art. 20 Tipuri de vize
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
În funcție de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:
a)viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;
b)viza de tranzit, identificată prin simbolul B;
c)viza de scurtă ședere, identificată prin simbolul C;
d)viza de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
(i) desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;
(îi) desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;
(iii) desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;
(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;
(iv^1) detașare, identificată prin simbolul D/DT;
(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;
(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;
(vii) activități religioase, identificată prin simbolul D/AR;
(viii) activități de cercetare științifică, identificată prin simbolul D/CS;
(ix) viza diplomatică și viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;
(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.
Art. 21 Viza de tranzit aeroportuar
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize.
(2)Incidența situațiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabilește prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2).
Art. 22
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depășească 5 zile.
Art. 23 Viza de scurtă ședere
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Viza de scurtă ședere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată să nu depășească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.
(3)În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relații de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale sau a societăților comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă ședere cu intrări multiple poate fi acordată și pe o perioadă de un an și, în mod excepțional, pe o perioadă de până la 5 ani. Și în aceste situații durata șederii nu poate depăși 90 de zile în decurs de 6 luni.
(4)Viza de scurtă ședere se acordă pentru următoarele scopuri:
a)misiune - străinilor care, pentru rațiuni ce țin de funcția lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcții în cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum și pentru cei care, prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul de apartenență. Acest tip de viză se poate elibera și membrilor de familie care îi însoțesc pe aceștia;
b)turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;
c)vizită - pentru străinul care intenționează să se deplaseze în România în vizită la cetățeni români sau străini posesori ai unui permis de ședere valabil;
d)afaceri - pentru străinul care intenționează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru amplasarea, punerea în funcțiune sau verificarea folosirii și funcționării bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industrială, pentru instruirea personalului în acest sens, precum și pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România;
e)transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfășurării unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
f)activități sportive - pentru străinul care urmează să între în România pe o durată de timp limitată, în vederea participării la activități sportive ocazionale;
g)activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române - în condițiile justificării prezenței în România.
(5)Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă ședere, nu poate fi prelungit.
Art. 24 Viza de lungă ședere
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:
a)desfășurarea de activități economice - străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b)desfășurarea de activități profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
c)desfășurarea de activități comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acționari sau asociați cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;
d)angajare în muncă - străinilor care urmează să între în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile în condițiile legii;
d^1)detașare - străinilor calificați, angajați ai unei persoane juridice străine, care pot să desfășoare activități pe teritoriul României, în următoarele situații: sunt detașați pe teritoriul României în numele întreprinderii și sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detașarea și beneficiarul prestării de servicii care își desfășoară activitatea în România, sunt detașați la o unitate situată pe teritoriul României sau la o întreprindere care aparține unui grup de întreprinderi situate pe teritoriul României;
e)studii - străinilor care urmează să între în România pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f)reîntregirea familiei - străinilor care urmează să între în România în scopul redobândirii unității familiale;
g)activități religioase - străinilor care urmează să între în România pentru a desfășura activități în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;
h)activități de cercetare științifică - străinilor care urmează să între în România pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică.
i)alte scopuri.
(2)Viza de lungă ședere permite străinilor intrați pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară și să obțină un permis de ședere.
Art. 25 Viza diplomatică și viza de serviciu
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pașaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentanțe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenență în România.
(2)Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la care România este parte.
Art. 26 Abrogat
Secțiunea a 3-a Condiții generale de acordare a vizelor
Art. 27 Acordarea vizei
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.
(2)Viza română se acordă numai dacă:
a)sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h);
b)nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c)pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migrație, azil și vize;
d)pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și ai statelor părți la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;
e)nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;
f)străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;
g)sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei în funcție de scopul pentru care este solicitată.
Art. 28 Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depășească valabilitatea vizei solicitate cu cel puțin 3 luni.
(2)Pe cale de excepție, pentru motive de urgență, cu caracter umanitar sau de interes național ori în virtutea unor obligații internaționale asumate de România, pot fi acordate vize și străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiția ca durata de valabilitate a vizei să nu o depășească pe cea a documentului.
Art. 28^1 Condiții cu privire la solicitarea vizei de tranzit aeroportuar și a vizei de scurtă ședere Viitor
Art. 29 Condiții cu privire la solicitarea vizei de lungă ședere
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada că posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.
(2)Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărți de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existența resurselor financiare corespunzătoare.
(3)La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.
(4)Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia în următoarele cazuri:
a)nu este însoțită de documentele prevăzute la alin. (1);
b)în urma interviului nu s-a demonstrat buna-credință a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplinește condițiile generale și speciale pentru acordarea vizei române prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
(5)La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente să acorde viza.
(6)Pot face excepție de la prevederile alin. (3) și (5) personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular și numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.
Art. 29^1 Cooperarea cu prestatorii externi de servicii Viitor
Art. 30 Autoritățile competente să acorde viza
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
(2)Lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001.
(3)Viza de scurtă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, astfel:
a)fără aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menționată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitației;
b)cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele menționate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2).
(4)În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă ședere, Centrul Național de Vize solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului administrației și internelor.
(5)Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum și la art. 27 alin. (2) lit. c) și e).
(6)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Național de Vize. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.
(7)Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.
(8)Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) și e), precum și a condițiilor speciale pentru fiecare tip de viză.
(9)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.
(10)Viza de lungă ședere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români se acordă de misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare.
(11)În cazul în care misiunea diplomatică sau oficiul consular emitent identifică o eroare după ce autocolantul de viză a fost aplicat în documentul de călătorie, autocolantul de viză se anulează barându-l cu o cruce cu cerneală neradiabilă și se aplică un alt autocolant de viză pe o pagină diferită.
(12)În scopul primirii cererilor de vize și al eliberării vizelor, România poate încheia acorduri bilaterale de reprezentare, cu oricare dintre statele Schengen. Aceste acorduri se încheie de Ministerul Afacerilor Externe în formă simplificată și vor menționa durata și aria de aplicabilitate, competențele în materie de acceptare sau respingere a cererilor de vize, precum și modalitățile de încetare. România, în situația în care este stat reprezentat, va notifica Comisia Europeană cu privire la acordurile încheiate, la momentul intrării în vigoare și încetării acestora.
Art. 30^1 Text încheiat
Art. 31 Soluționarea cererilor de viză
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
Viza se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite condițiile ce au stat la baza aprobării acesteia.
Art. 32
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
Organele poliției de frontieră aplică prevederile art. 35 și 36 din Codul de vize pentru acordarea, cu titlu de excepție, în punctele de trecere a frontierei de stat, a vizelor de scurtă ședere și a vizelor de tranzit.
Art. 33 Anularea și revocarea vizei
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.
(2)Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situații:
a)se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
b)străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false;
c)străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d)străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
e)străinii au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior.
(3)Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:
a)străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea vizei;
b)nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;
c)după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au fost declarați indezirabili.
(4)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
(4^1)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, după caz, de organele poliției de frontieră poate fi contestată în condițiile legii contenciosului administrativ. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de către Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în condițiile art. 84.
(5)Dacă o viză este anulată sau revocată se aplică o ștampilă cu mențiunea „ANULAT” sau „REVOCAT”, iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate „efect de imagine latentă”, precum și termenul „viză” se anulează prin hașurare.
(6)La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliției de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situația în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreținere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreținere, potrivit legii.
Art. 33^1 Prelungirea valabilității vizei de scurtă ședere sau a dreptului de ședere stabilit străinului prin viză Viitor
Secțiunea a 4-a
Art. 34 Condiții de acordare a vizei de tranzit aeroportuar
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Viza de tranzit aeroportuar se acordă, în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condițiile existenței vizei unui stat terț care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condițiile prezentării biletului de avion valabil până la destinație și permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.
(2)Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize.
Art. 35
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
(1)Viza de tranzit se acordă solicitanților în următoarele condiții:
a)sunt în posesia vizei unui stat terț și, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;
b)posedă bilet de călătorie valabil până la destinație sau prezintă permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.
(2)Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) însoțitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceștia.
Art. 36 Documente necesare obținerii vizei de scurtă ședere
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)În funcție de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă ședere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:
a)misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calitățile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) și se deplasează în România în virtutea acestor calități;
b)turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică și itinerarul călătoriei;
(îi) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(iii) asigurare medicală;
(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
c)vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(îi) asigurare medicală;
(iii) invitație autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, precum și, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreținere și cazarea străinului;
(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întreținere;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată nu asigură cazarea;
d)afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(îi) asigurare medicală;
(iii) invitație din partea unei societăți comerciale sau autorități publice de a participa la întâlniri, conferințe, târguri ori congrese având legătură cu comerțul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;
(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare;
e)transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum și activitatea ce urmează a fi desfășurată pe durata șederii;
(îi) asigurare medicală;
(iii) permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;
(iv) licență de transport și licență de execuție;
f)activități sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) invitația organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală și a cazării;
(îi) lista oficială a delegației sportive străine, cu specificarea calității fiecărui membru;
g)activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) documente emise de instituțiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezența în România;
(îi) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
(iv) asigurare medicală;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare.
(2)Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (îi), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) și lit. g) pct. (îi) însoțitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceștia.
(3)Refuzul acordării vizei de scurtă ședere nu poate fi contestat.
Secțiunea a 5-a Condiții speciale de acordare a vizelor de scurtă ședere pe bază de invitație
Art. 37 Domeniul de aplicare
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Acordarea vizelor de scurtă ședere străinilor proveniți din statele menționate în lista prevăzută la art. 30 alin. (2) pentru care este stabilită procedura invitației se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea condițiilor speciale din prezenta secțiune.
(2)Lista statelor pentru ai căror cetățeni sunt aplicabile aceste prevederi se stabilește de către Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Administrației și Internelor.
Art. 38 Procedura invitației
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Străinilor din categoria prevăzută la art. 37 alin. (1), posesori de pașapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:
a)vizită - pot face invitații cetățenii români, cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, cetățenii Confederației Elvețiene sau străinii posesori ai unui document care atestă rezidența sau șederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:
(i) cartea de identitate sau pașaportul pentru cetățenii români, cartea de identitate sau pașaportul și certificatul de înregistrare, cartea de rezidență sau cartea de rezidență permanentă pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și pentru cetățenii Confederației Elvețiene, precum și pentru membrii de familie ai acestora și pașaportul și permisul de ședere pentru străini, în original și în copie;
(îi) dovada asigurării condițiilor de cazare;
(iii) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului în cuantum de cel puțin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparținând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
b)turism - pot face invitații, nominal pentru fiecare străin invitat, societățile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:
(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;
(îi) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
c)afaceri - pot face invitații, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societățile comerciale cu sediul în România. În numele societăților comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deținătoare ale majorității capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:
(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;
(îi) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
(vi) dovada asigurării condițiilor de cazare a străinului invitat pe perioada șederii în România.
(2)Invitațiile se completează în două exemplare și se depun la sediul formațiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.
(3)Aprobarea este condiționată de verificarea documentelor prezentate și a evidențelor Oficiului Român pentru Imigrări, în scopul constatării îndeplinirii condițiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză și, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanții că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.
(4)Soluționarea cererilor de aprobare a invitațiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.
(5)În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.
(6)Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației.
(7)Nu se aprobă o nouă invitație depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul țării în termenul de valabilitate al vizei.
(8)Vizele se acordă cu un drept de ședere de până la 90 de zile, în funcție de perioada pentru care străinul este invitat.
Art. 39 Forma și conținutul invitației
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Forma, conținutul și elementele de siguranță ale invitației prevăzute de prezenta secțiune se stabilesc de către Ministerul Administrației și Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Administrației și Internelor va asigura, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecționarea formularelor.
(2)Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.
Art. 40 Excepții de la procedura invitației
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 31.07.2011
(1)Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:
a)străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecție subsidiară ori se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
b)soțul/soția și părinții străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecție subsidiară ori care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
c)străinul major al cărui părinte este cetățean român;
d)străinul, părinte al unui cetățean român.
(2)Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări și fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:
a)străinii căsătoriți cu cetățeni români;
b)străinii copii minori ai cetățenilor români;
c)străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depășească valabilitatea permisului de ședere;
d)străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen;
e)străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, ale statelor părți la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăși valabilitatea acestei vize;
f)străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative, precum și a societăților comerciale, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite de Agenția Națională de Administrare Fiscală și care își asumă, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de îndepărtare;
g)străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
h)străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităților publice centrale ori a camerelor de comerț străine;
i)persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Național de Vize din partea următoarelor instituții din România: Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern și alte autorități publice centrale și locale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, precum și cele teritoriale și a prefecturilor, care își asuma obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție transmisă în original;
j)șoferii de TIR;
k)personalitățile din diaspora românească și descendenții acestora;
l)părinții elevilor sau studenților străini, acceptați la studii în România, care sosesc în vederea primei instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat, eliberat de autoritățile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie.
Secțiunea a 6-a Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere
Art. 41 Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 05.06.2008
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice se acordă străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în conformitate cu legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice și care prezintă următoarele documente:
a)dovada îndeplinirii condițiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b)asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;
c)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.
Modificări aduse
A modificat 55 de articole în 1 act.
| Actul | Abrogat | Total |
|---|---|---|
| Legea nr. 123/2001 | 55 | 55 |