OUG nr. 194/2002

Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsuri specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte.

Pentru scopurile prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

a)străin - persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene;

b)apatrid - străinul care nu are cetățenia niciunui stat;

c)rezident - străinul titular al unui permis de ședere temporară acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

d)rezident pe termen lung - străinul titular al unui permis de ședere pe termen lung acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

e)sponsor - străinul, posesor al unui permis de ședere, altul decât cel în scop de reîntregire a familiei, sau al unei Cărți albastre a Uniunii Europene eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, care solicită reîntregirea familiei ori ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

e^¹)reîntregirea familiei - intrarea și șederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu ședere legală pe teritoriul României sau ai unui cetățean român, în scopul păstrării unității familiei, indiferent de data stabilirii acestei relații de familie;

f)Centrul Național de Vize - structură special desemnată din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea și realizarea politicii naționale de vize a României, precum și la punerea în aplicare și respectarea acquis-ului Schengen în domeniul de activitate, împreună cu celelalte instituții din administrația publică centrală, potrivit competențelor stabilite prin lege, și este punct central de acces la Sistemul de informații privind vizele;

f^¹)fila separată pentru aplicarea vizei - are înțelesul stabilit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul CE nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 243 din 15 septembrie 2009, denumit în continuare Codul de vize;

g)viza - autorizația, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori șederea temporară pentru o perioadă determinată cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

g^¹)viza de lungă ședere - viza care dă dreptul titularului să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

g^²)viza de scurtă ședere - viza uniformă, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din Codul de vize, și viza cu valabilitate teritorială limitată, astfel cum este definită la art. 2 pct. 4 din Codul de vize;

h)viza de tranzit aeroportuar - are înțelesul stabilit la art. 2 pct. 5 din Codul de vize;

i)drept de ședere temporară - dreptul străinului de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condițiile legii;

i^¹)drept de ședere pe termen lung - dreptul acordat străinului de către autoritățile competente de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, în condițiile legii;

i^²)protecție internațională - statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecție subsidiară;

j)permis de ședere - documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere pe termen lung, după caz;

k)permis unic - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul de ședere și de muncă al acestuia pe teritoriul României;

k^¹)permis de ședere în scop de detașare - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă în baza detașării pe teritoriul României;

k^²)permis pentru persoana transferată în cadrul aceleiași companii, denumit în continuare „permis ICT” - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul acestuia de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de lucrător ICT;

k^³)permis pentru mobilitate pe termen lung, denumit în continuare permis „mobile ICT” - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul acestuia de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung.

l)căsătorie de conveniență - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României;

m)interviu - discuția purtată de un reprezentant al autorităților române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în scopul obținerii de informații suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării și șederii în România și veridicitatea documentelor prezentate;

n)ofițer de interviu - lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuții în constatarea existenței elementelor căsătoriei de conveniență;

n^¹)elev - străinul care a fost acceptat de o unitate de învățământ de stat sau particulară, autorizată să funcționeze provizoriu/acreditată, în cadrul unui program de schimb de elevi sau al unui proiect educațional, precum și străinul de origine română, care este bursier al statului român sau este exonerat de la plata taxelor de școlarizare ori are obligația plății taxei de înmatriculare, înscris la o unitate de învățământ de stat sau particulară, autorizată să funcționeze provizoriu/acreditată, nivel de învățământ liceal sau postliceal, inclusiv învățământul terțiar nonuniversitar, cu frecvență;

n^²)student - străinul care a fost acceptat de o instituție de învățământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, la un program de licență, master, la un program de studii doctorale sau postdoctorale, la forma de învățământ cu frecvență;

n^³)stagiar - străinul care are o diplomă de învățământ superior sau care urmează un ciclu de studii care conduce la o diplomă de învățământ superior și care este admis pentru un program de formare în vederea dobândirii de cunoștințe, de practici și de experiență într-un mediu profesional;

n^⁴)nomad digital - străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor;

o)cercetător - străinul, titular al unei diplome de doctor sau de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de cercetare sau cercetare postdoctorală și care este acceptat de instituții de învățământ superior acreditate, institute de cercetare, de o unitate de cercetare-dezvoltare sau de un centru de cercetare atestate să desfășoare activități de cercetare științifică în cadrul unui proiect;

o^¹)proiect educațional - un set de acțiuni educative elaborate de o instituție sau de o unitate de învățământ din România în cooperare cu alte instituții sau unități similare dintro țară terță, în scopul schimbului cultural, educațional și de formare profesională;

o^²)entitate-gazdă - orice persoană fizică sau juridică aflată într-un raport juridic cu un străin care prevede drepturi și obligații pentru ambele părți;

o^³)familie-gazdă - familia care primește temporar un lucrător au pair și care îi permite acestuia să participe la viața sa de familie de zi cu zi pe teritoriul României;

o^⁴)programe ale Uniunii Europene sau multilaterale care cuprind măsuri de mobilitate - programe finanțate de Uniunea Europeană sau de statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, de promovare a mobilității străinilor în Uniunea Europeană sau în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, participante la programele respective;

p)titlu de călătorie pentru străini - document eliberat în condițiile legii, valabil pentru o singură călătorie, pentru străinii care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil;

q)certificat de repatriere - document eliberat de către Oficiul Român pentru Imigrări ce permite ieșirea din țară a străinilor incluși în programul de repatriere voluntară asistată;

r)stat Schengen - stat care aplică în totalitate acquis-ul Schengen în domeniul vizelor și imigrației;

s)Cartea albastră a UE - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă dreptul de ședere și de muncă al acestuia pe teritoriul României în calitate de lucrător înalt calificat;

t)primul stat membru - statul membru al Uniunii Europene care acordă primul „Cartea Albastră a U.E.”, permisul ICT sau permisul de ședere în scop de cercetare sau studii;

u)ședere ilegală - prezența pe teritoriul României a unui străin care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la art. 6 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), cu modificările ulterioare, denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, ori condițiile de intrare sau de ședere prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, după caz;

u^¹)decizie de returnare - actul administrativ emis de Inspectoratul General pentru Imigrări prin care se constată că șederea unui străin este ilegală și se stabilește obligația acestuia de returnare;

v)returnare - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin într-o țară terță, respectiv țara de origine, țara de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România ori Uniunea Europeană sunt părți sau altă țară terță în care străinul decide să se întoarcă și în care acesta este acceptat;

v^¹)expulzare - punerea în executare a pedepselor accesorii, respectiv complementare de interzicere a exercitării dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, aplicate potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal;

v^²)îndepărtare sub escortă - executarea măsurilor de îndepărtare, respectiv returnarea sau expulzarea, prin însoțirea străinilor în afara României;

x)interdicția de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se interzic intrarea și șederea pe teritoriul României sau pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori pe teritoriul Confederației Elvețiene, pentru o perioadă determinată;

y)riscul sustragerii - existența motivelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență care justifică într-un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei măsuri de îndepărtare se poate sustrage acesteia;

z)persoane vulnerabile - minori, minori neînsoțiți, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinți singuri cu copii minori și persoane care au fost supuse torturii, violului și altor forme grave de violență psihică, fizică sau sexuală.

(1)Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte.

(2)Străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.

(3)Străinii care locuiesc legal în România și părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilității permisului de ședere.

(4)Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România.

(5)Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta și, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realității.

(6)Străinii cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare și de instruire în societate.

(1)Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română.

(2)Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau securității naționale.

(3)Străinii nu pot finanța partide, organizații, grupări sau manifestații ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).

(4)Străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade.

(5)Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligația de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.

(6)Străinii aflați pe teritoriul României au obligația de a se supune, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens.

(7)Străinii au obligația de a se supune amprentării și fotografierii, în situațiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

(1)Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:

a)abrogată;

b)cuantumul alocațiilor necesare pentru hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, precum și al celor pentru asistență medicală și spitalizare;

c)cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreținerea pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c).

(2)Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilități pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum și perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilități. Pe termen lung, Guvernul stabilește strategia națională în domeniul imigrației.

(3)Guvernul României, prin instituțiile abilitate, transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre în timp util și nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informații privind:

a)proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terțe și membrii lor de familie, în ceea ce privește intrarea, șederea și angajarea în muncă, precum și realizarea egalității de tratament în condițiile de viață și de muncă, drepturile salariale și alte drepturi economice, promovarea integrării în forța de muncă autohtonă și în societate și returnarea voluntară în țara de origine a unor astfel de persoane;

b)proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum și proiectele de acorduri de cooperare pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terțe, când aceste acorduri conțin prevederi referitoare la subiectele menționate la lit. a);

c)proiecte de acorduri privind condițiile de ședere și angajare în muncă a propriilor cetățeni care lucrează în state terțe și a membrilor de familie ai acestora, pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective.

(4)Guvernul României transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum și textele acordurilor încheiate cu state terțe, care reglementează subiectele menționate la alin. (3) lit. a).

(1)Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a)posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;

b)posedă viză sau permis de ședere acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii și aplicabile pentru România, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;

c)prezintă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;

d)prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;

e)pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul informatic național de semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român;

f)abrogată;

g)pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul de informații Schengen în scopul refuzului intrării;

h)nu prezintă pericol pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică.

(2)Cetățenilor străini - membri de familie ai cetățenilor români, precum și străinilor titulari ai unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).

(2^¹)Cetățenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).

(3)Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontieră de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor care nu debarcă de pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.

(4)Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.

(5)Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite în acorduri și înțelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorității competente.

(1)Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunși în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b).

(2)În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă și unde sunt acceptați. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile determinate de acordarea drepturilor prevăzute la art. 9 alin. (4), precum și cele de punere în executare a măsurii nepermiterii intrării în România.

(3)Obligațiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile și companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflați în tranzit, dacă:

a)transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în țara de destinație refuză să-i îmbarce;

b)autoritățile statului de destinație nu permit intrarea străinilor și îi returnează în România.

(1)Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:

a)nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1);

b)sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;

c)există indicii că fac parte din grupuri infracționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;

d)există motive serioase să se considere că au săvârșit sau au participat la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.

(2)Organele poliției de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în următoarele situații:

a)au săvârșit, cu intenție, pe teritoriul României ori în străinătate, infracțiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani;

b)au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini;

b^¹)au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;

c)suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătății.

(3)Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existența unor situații de natura celor prevăzute la alin. (1) și (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau Oficiului Român pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(4)Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de către organele poliției de frontieră și se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Codul frontierelor Schengen, precum și Centrului Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(1)Străinul împotriva căruia s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România are posibilitatea să părăsească voluntar punctul de trecere a frontierei de stat în termen de cel mult 24 de ore. Termenul se calculează începând cu ora următoare celei în care s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România.

(2)La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), măsura nepermiterii intrării în România se pune în executare de către organele poliției de frontieră, cu luarea în considerare a stării de sănătate a străinului și cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7) și (8), prin trimiterea acestuia către țara de origine sau către o altă destinație pe care o acceptă și unde este acceptat, cu excepția teritoriului României.

(3)În cazul în care organele poliției de frontieră constată că pentru îndeplinirea demersurilor legate de părăsirea punctului de trecere a frontierei sunt necesare mai mult de 12 ore, străinul este cazat într-un spațiu amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere a frontierei, ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locație stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit.

(3^¹)Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră stabilește, prin dispoziție, amplasamentul locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3), regulile de ordine interioară pe care străinii cazați în aceste locații sunt obligați să le respecte, precum și modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii și însoțirii străinilor în și din locațiile respective. La solicitarea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, alte autorități ale administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale acordă sprijin, în limita atribuțiilor legale proprii, pentru organizarea și funcționarea locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3).

(4)Pe timpul cazării potrivit alin. (3), străinul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 104 alin. (4), de hrană, îngrijire medicală de urgență și tratamentul de bază al bolii, cu luarea în considerare a nevoilor speciale în cazul persoanei vulnerabile, prin grija organelor poliției de frontieră.

(4^¹)În cazul în care compania de transport aerian, naval sau terestru nu asigură, potrivit art. 7 alin. (2), prin forțe proprii transportul străinului căruia i-a fost refuzată intrarea pe teritoriul României, aceasta poate solicita structurii Poliției de Frontieră Române competente să escorteze străinul respectiv într-o țară terță, respectiv în țara din care a fost transportat sau o țară de tranzit. În acest caz, compania de transport asigură/suportă transportul dus-întors al polițiștilor de frontieră care însoțesc străinul în afara teritoriului României.

(4^²)Activitatea de escortare prevăzută la alin. (4^¹) se realizează în baza dispoziției șefului punctului de trecere a frontierei/șefului sectorului poliției de frontieră. Personalul Poliției de Frontieră Române care realizează activitatea de escortare beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul trimis în misiune temporară în străinătate.

(5)În cazul în care străinul declară în fața organelor poliției de frontieră că părăsirea punctului de trecere a frontierei este posibilă numai către un stat față de care există temeri justificate că viața sa este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante și că înțelege să nu depună o cerere pentru acordarea unei forme de protecție, acesta este cazat în spațiul prevăzut la alin. (3).

(6)La apariția situației prevăzute la alin. (5) organele poliției de frontieră informează de îndată Inspectoratul General pentru Imigrări care, în termen de cel mult 10 zile, analizează situația străinului și stabilește dacă declarația acestuia este întemeiată.

(7)În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată că declarația străinului nu este întemeiată, comunică aceasta organelor poliției de frontieră, care informează străinul în acest sens. Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător. Termenul prevăzut la alin. (1) se calculează începând cu ora următoare celei în care a fost informat străinul.

(8)În cazul în care constată că declarația străinului este întemeiată, Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura nepermiterii intrării în România prin îndepărtarea sub escortă a străinului. Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență privind îndepărtarea sub escortă, luarea în custodie publică a străinilor și tolerarea rămânerii pe teritoriul României se aplică în mod corespunzător.

(1)Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor de trecere a frontierei acceptate de statul român.

(2)Străinii incluși ca însoțitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparținând altei persoane pot intra sau ieși în/din România numai împreună cu titularul acestuia.

(3)În scop de informare, lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român se publică, în regim de gratuitate, în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al ministrului afacerilor externe, în ultimul trimestru al fiecărui an calendaristic.

(4)Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, exceptarea de la obligativitatea deținerii documentelor de trecere a frontierei.

(1)Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.

(2)Străinilor care nu au obligația obținerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, cu modificările ulterioare, li se permite intrarea pe teritoriul României și pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul oricărui stat Schengen.

(3)Străinii care se află în posesia unei vize eliberate de un stat Schengen în condițiile Codului de vize, cu excepția vizelor care fac obiectul unei limitări pentru teritoriul României, pot intra și rămâne în România cu respectarea valabilității vizei și a perioadei de ședere acordate prin viza respectivă.

(4)Străinilor posesori ai vizelor de lungă ședere sau ai permiselor de ședere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul României și pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României, calculate ca perioadă cumulată cu cele petrecute pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decât cel care le-a eliberat viza de lungă ședere, respectiv permisul de ședere.

(5)Străinilor intrați pe teritoriul României în condițiile alin. (2) și (4), precum și în baza convențiilor internaționale sau actelor normative prin care aceștia sunt exonerați de la obligativitatea obținerii vizei le încetează dreptul de ședere în următoarele situații:

a)se constată că la data intrării pe teritoriul României aceștia nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sau nu le mai îndeplinesc;

b)au intrat pe teritoriul României pe baza unor documente sau informații false;

c)au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;

d)au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;

e)au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior;

f)nu respectă scopul declarat la intrarea pe teritoriul României ori au încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor;

g)după intrarea în țară împotriva acestora a fost dispusă măsura interdicției de intrare sau au fost declarați indezirabili.

(6)Măsura încetării dreptului de ședere pentru situațiile prevăzute la alin. (5) se comunică străinului prin decizia de returnare.

(1)Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum și persoana care îl găzduiește au obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării și, respectiv, a găzduirii.

(2)În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în evidență la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial.

(3)Datele prevăzute la alin. (2) se prezintă și polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și celor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, la solicitarea acestora.

(4)Obligațiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi îndeplinite și prin anunțarea Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la sosirea pe teritoriul României ori cu privire la găzduirea străinului, după caz, respectiv prin comunicarea datelor privind luarea în evidență a străinului către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul unei aplicații informatice puse la dispoziție în acest scop.

(1)Pe durata șederii în România străinii sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:

a)orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;

b)orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;

c)prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.

(2)Străinul care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința este obligat ca, odată cu declararea modificării intervenite în situația personală, să solicite un nou document de identitate.

(3)Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliție competent teritorial.

(4)Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac în termen de 3 zile lucrătoare, cele prevăzute la alin. (1) lit. a) și c), în termen de 10 zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.

(5)În cazul străinului care își schimbă domiciliul sau reședința, termenul prevăzut la alin. (4) curge de la data stabilirii la noua adresă.

(6)Entitățile-gazdă sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

(1)În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în țară, acesta trebuie să prezinte la ieșirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.

(2)Ieșirea din țară a străinilor care au cetățenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliției de frontieră pot permite ieșirea din țară și în baza documentului care atestă o altă cetățenie.

(1)Străinului nu i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:

a)este suspect sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de părăsire a localității sau a țării;

b)a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a părăsi teritoriul României sau a fost dispusă măsura de a nu părăsi teritoriul României.

(2)În situațiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor pune în aplicare măsura de a nu permite ieșirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor încheiate de procuror, de instanțele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii, care conțin o asemenea măsură și sunt transmise pentru punere în aplicare.

(3)Abrogat.

(4)Punerea în aplicare a măsurii se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la frontieră de către organele poliției de frontieră.

Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă a autorității publice căreia îi revine o astfel de competență potrivit legii, pentru situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).

Micul trafic de frontieră se desfășoară potrivit acordurilor bilaterale încheiate de România cu state terțe vecine în temeiul prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L405 din 30 decembrie 2006.

(1)Permisele de mic trafic de frontieră se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în țările terțe vecine cu care România a încheiat acordurile prevăzute la art. 16^¹, în condițiile stabilite prin aceste acorduri.

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) se eliberează într-un termen de până la 60 de zile de la data depunerii cererii.

(3)În vederea aprobării cererilor pentru acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, misiunile diplomatice și oficiile consulare solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne.

(4)Prin avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (3) se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e), g) și h).

(5)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării de la misiunile diplomatice și oficiile consulare.

(1)Permisul de mic trafic de frontieră, eliberat străinului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, reprezintă documentul care dă dreptul rezidenților din zona de frontieră să treacă frontiera de stat comună, în regim de mic trafic de frontieră, conform Regulamentului (CE) nr. 1.931/2006 și în baza acordurilor prevăzute la art. 16^¹.

(2)Titularul permisului de mic trafic de frontieră are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(3)Titularul permisului de mic trafic de frontieră este obligat să anunțe organele poliției de frontieră competente despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de mic trafic, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

(4)Străinului i se eliberează de către organele emitente prevăzute la art. 16^² alin. (1) un nou permis de mic trafic de frontieră în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, după reluarea integrală a procedurii de eliberare.

(5)Forma și conținutul permiselor de mic trafic de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe comunică Comisiei Europene și celorlalte state membre ale Uniunii Europene modelul de permis de trecere locală a frontierei.

(6)În temeiul art. 12 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența permiselor de mic trafic de frontieră solicitate, eliberate, anulate sau revocate se ține la nivel național într-un registru central, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este desemnat și punct de contact național, responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul central se alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la frontieră.

(1)Permisul de mic trafic de frontieră poate fi anulat sau revocat în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, sau de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci când străinii se află pe teritoriul statului român.

(2)Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării permisului de mic trafic de frontieră se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.

(3)Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării permisului de mic trafic de frontieră în următoarele situații:

a)se constată ulterior că, la data solicitării permisului de mic trafic de frontieră, străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de acordurile care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună;

b)străinii au obținut permisul de mic trafic de frontieră pe baza unor documente sau informații false;

c)străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;

d)străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;

e)străinii au intrat în România în perioada de interdicție dispusă anterior.

(4)Măsura revocării permisului de mic trafic de frontieră poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:

a)străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea permisului de mic trafic de frontieră;

b)după acordarea permisului de mic trafic de frontieră străinii au fost declarați indezirabili sau împotriva lor a fost dispusă măsura interdicției de intrare;

c)străinii recidivează în depășirea zonei de frontieră prevăzută pentru micul trafic.

(5)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a permisului de mic trafic de frontieră, luată de autoritatea competentă conform alin. (1), se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către:

a)misiunea diplomatică sau oficiul consular care a eliberat permisul de mic trafic de frontieră, atunci când solicitantul se află în străinătate;

b)de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat;

c)Inspectoratul General pentru Imigrări, atunci când cel în cauză se află în România, prin decizia de returnare.

(6)De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

(1)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește perioada de ședere stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).

(2)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește zona de frontieră stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).

(3)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă obligațiile prevăzute la art. 16^³ alin. (2), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.

(4)În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă termenul de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de mic trafic de frontieră, prevăzut la art. 16^³ alin. (3), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.

(5)Împotriva titularului permisului de mic trafic de frontieră va fi dispusă măsura interdicției de intrare, după cum urmează:

a)pentru străinii prevăzuți la alin. (1):

(i) un an în cazul unei șederi ilegale de la 30 de zile la un an sau în cazul în care străinul nu a respectat decizia de returnare;

(ii) 2 ani în cazul unei șederi ilegale de peste un an;

b)3 ani pentru străinii prevăzuți la art. 16^⁴ alin. (4) lit. c).

(6)Pentru străinii prevăzuți la art. 16^⁴ alin. (3) lit. e) și alin. (4) lit. b), interdicția va fi egală cu perioada de interdicție dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.

(7)Interdicția de intrare se dispune în condițiile prevăzute la art. 106^³.

(8)În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. a), durata interdicției se stabilește cu aplicarea prevederilor art. 106^⁴ alin. (4).

(9)În temeiul art. 17 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența tuturor cazurilor de utilizare abuzivă a regimului specific micului trafic de frontieră și a sancțiunilor aplicate se ține la nivel național într-un registru special, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul special se alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la frontieră.

Forma, conținutul și elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Afacerilor Interne și în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.

(1)Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliției de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2).

(2)Dreptul de ședere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.

(1)Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.

(2)Străinii piloți de aeronave și ceilalți membri ai echipajului, titulari ai unei licențe de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiți de obligativitatea de a avea pașaport și de a avea viză numai în situațiile în care se află în exercițiul funcțiunii și:

a)nu părăsesc aeroportul de escală;

b)nu părăsesc aeroportul de destinație;

c)nu părăsesc teritoriul orașului situat în apropierea aeroportului;

d)nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.

(3)Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.

Autoritățile române acordă următoarele tipuri de vize:

a)viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;

b)abrogată;

c)viza de scurtă ședere, identificată prin simbolul C;

d)viza de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:

(i) desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;

(ii) desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;

(iii) desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;

(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;

(iv^¹) detașare, identificată prin simbolul D/DT;

(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;

(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;

(vii) activități religioase, identificată prin simbolul D/AR;

(viii) activități de cercetare științifică, identificată prin simbolul D/CS;

(ix) viza diplomatică și viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;

(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.

(1)Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize.

(2)Incidența situațiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabilește prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2).

Abrogat.

Viza de scurtă ședere se acordă în condițiile și pentru scopurile prevăzute de Codul de vize.

(1)Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a)desfășurarea de activități economice - străinilor care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități economice organizate și reglementate prin legi speciale;

b)desfășurarea de activități profesionale - străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale;

c)desfășurarea de activități comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acționari sau asociați cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;

d)angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă în condițiile legii;

d^¹)detașare - străinilor calificați, angajați ai unei persoane juridice cu sediul în străinătate, care urmează să desfășoare activități în muncă pe teritoriul României, în condițiile legii.

e)studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;

f)reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unității familiale;

g)activități religioase - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfășura activități în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;

h)activități de cercetare științifică - străinilor care urmează să intre în România pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică.

i)alte scopuri.

(2)Prin viza de lungă ședere străinilor li se acordă dreptul de ședere temporară și posibilitatea de a solicita prelungirea acestuia și obținerea unui permis de ședere.

(1)Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pașaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentanțe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenență în România.

(2)Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la care România este parte.

Abrogat.

(1)Autoritățile române acordă străinilor, la cerere, vize dintre cele prevăzute la art. 20, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în Codul de vize sau în prezenta ordonanță de urgență, după caz.

(2)Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la înțelegerile de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.

(3)Lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul (UE) 2018/1.806 al Parlamentului European și al Consiliului.

(4)Viza de lungă ședere se acordă numai dacă:

a)sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea pe teritoriul României, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h);

b)nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și alin. (2) lit. c);

c)pe numele străinului nu a fost introdusă alerta privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pentru managementul migrației și azilului;

d)nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;

e)străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;

f)sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei, în funcție de scopul pentru care este solicitată;

g)documentul de călătorie nu este contrafăcut, fals sau falsificat;

h)nu există îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care acestea le cuprind ori la gradul de încredere care poate fi acordat declarațiilor solicitantului.

(5)În situația în care străinii nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (4) lit. a), deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informații Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, viza de lungă ședere se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligațiilor internaționale și numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.

(6)Străinilor a căror ședere pe teritoriul României este în interesul statului român li se acordă viza de lungă ședere, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau autorităților administrației publice centrale de specialitate adresată Centrului Național de Vize, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.

(7)Cererea de viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în a căror circumscripție solicitantul își are domiciliul ori reședința, iar în cazuri deosebite, urgente, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal.

(1)Condițiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie pe care urmează să fie aplicată viza de tranzit aeroportuar sau viza de scurtă ședere sunt cele prevăzute la art. 12 din Codul de vize.

(2)Condițiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie prevăzute la art. 12 din Codul de vize se aplică și pentru documentele de călătorie în care urmează să fie aplicată viza de lungă ședere.

Condițiile cu privire la depunerea cererilor pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă ședere, precum și cele referitoare la admisibilitatea acestor cereri sunt cele prevăzute la art. 9 și 10, respectiv la art. 19 din Codul de vize.

(1)Cererea de acordare a vizei de lungă ședere trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, care îndeplinește condițiile de valabilitate, potrivit art. 28 alin. (2), în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada că străinul posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.

(2)Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecurile de călătorie, carnetele de cec asupra unui cont în devize, cărțile de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei de lungă ședere, sau orice alte mijloace care dovedesc existența resurselor financiare corespunzătoare.

(3)La depunerea cererii de acordare a vizei de lungă ședere, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.

(4)Cererea de acordare a vizei de lungă ședere nu se preia, fiind considerată inadmisibilă, iar examinarea dosarului de viză este oprită, în următoarele cazuri:

a)nu este depusă cu cel mult 3 luni înainte de data preconizată a sosirii în România;

b)solicitantul nu prezintă formularul de cerere completat, semnat și două fotografii conforme standardelor;

c)atunci când taxa de viză nu a fost plătită.

(5)La solicitarea vizei de lungă ședere, străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente să acorde viza.

(6)Pot face excepție de la prevederile alin. (3) și (5) personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice, străinii care trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică ori la oficiul consular și numai dacă nu există dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și grupurile organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.

(1)Prin excepție de la art. 29 alin. (5), cererile de acordare a vizelor de lungă ședere pot fi depuse și prin intermediul prestatorilor externi de servicii contractați de Ministerul Afacerilor Externe potrivit legii.

(2)Prin intermediul prestatorilor externi de servicii contractați de Ministerul Afacerilor Externe pot fi depuse, în conformitate cu dispozițiile art. 43 din Codul de vize, și cererile de acordare a vizelor prevăzute de acesta.

(3)Condițiile și modalitățile de cooperare cu prestatorii externi de servicii se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(4)Prestatorilor externi de servicii nu li se permite accesul la Sistemul național de informații privind vizele și nu le pot fi delegate atribuții privind examinarea cererilor, efectuarea interviurilor cu solicitanții de vize, decizia asupra cererilor, tipărirea și aplicarea colantelor de vize.

(5)Pe baza contractelor de cooperare încheiate cu Ministerul Afacerilor Externe, prestatorii externi de servicii pot îndeplini, după caz, una sau mai multe dintre următoarele sarcini:

a)furnizarea de informații privind condițiile de acordare a vizelor și formularele pentru cererile de viză;

b)informarea solicitantului cu privire la documentele justificative solicitate, pe baza unei liste de control;

c)colectarea datelor, inclusiv, după caz, a elementelor biometrice de identificare și a cererilor de acordare a vizelor, precum și transmiterea acestora, în condițiile legii, către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente;

d)perceperea taxelor de viză și transferul acestora către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente;

e)gestionarea programărilor pentru prezentarea în persoană la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente;

f)depunerea și ridicarea documentelor de călătorie la și de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României și returnarea acestora solicitanților;

g)înmânarea formularului de refuz, anulare, respectiv revocare a vizelor.

(6)Ministerul Afacerilor Externe urmărește ca taxele suplimentare de servicii percepute de prestatorii externi de servicii să fie proporționale cu cheltuielile suportate de aceștia pentru îndeplinirea sarcinilor care le-au fost încredințate și să nu depășească jumătate din cuantumul taxei aferente procesării unei cereri de viză.

(7)Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude posibilitatea depunerii cererilor de acordare a vizei direct la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

(8)În eventualitatea încetării cooperării cu un prestator extern de servicii, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente asigură continuitatea furnizării de servicii complete în materie de acordare a vizelor.

(1)Viza de tranzit aeroportuar și viza de scurtă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României:

a)fără aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menționată la art. 27 alin. (3), pentru care nu este necesară procedura invitației;

b)cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele menționate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2), precum și în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare pentru soluționarea cererilor depuse de străinii care provin din statele prevăzute în lista menționată la art. 27 alin. (3), pentru care nu este necesară procedura invitației.

(2)În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă ședere, Centrul Național de Vize poate:

a)solicita avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, în cazurile stabilite prin protocol, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne;

b)consulta autoritățile competente ale statelor membre, potrivit prevederilor art. 22 din Codul de vize.

(3)Avizul Inspectoratului General pentru Imigrări prevăzut la alin. (2) lit. a) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h) și la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

(4)Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (2) lit. a) în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Național de Vize. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.

(5)Viza de tranzit aeroportuar și viza de scurtă ședere se acordă de către autoritățile competente ale altor state Schengen, potrivit înțelegerilor de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.

(6)Viza de scurtă ședere se acordă de către organele poliției de frontieră, la punctele de trecere a frontierei externe, potrivit prevederilor art. 35 și 36 din Codul de vize.

(7)Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări.

(8)Avizul Inspectoratului General pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și la art. 27 alin. (4) lit. c) și d), precum și a condițiilor speciale pentru fiecare tip de viză de lungă ședere.

(9)Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.

(10)Viza pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români și viza de scurtă ședere pentru străinii prevăzuți la art. 16 alin. (4) din Codul de vize se acordă de misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor.

În scopul efectuării verificărilor specifice cu privire la cererile de consultare prealabilă adresate României în conformitate cu art. 22 din Codul de vize, Inspectoratul General pentru Imigrări este consultat de către Centrul Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(1)Condițiile în care se soluționează cererile pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă ședere sunt cele prevăzute la art. 23 din Codul de vize.

(2)Cererile pentru acordarea vizei de lungă ședere se soluționează în sensul acordării vizei de lungă ședere sau în sensul refuzului acordării vizei de lungă ședere, în termen de până la 60 de zile de la data depunerii acestora, în urma verificării îndeplinirii condițiilor generale și speciale stabilite de prezenta ordonanță de urgență.

(3)Atunci când rezultatele interviului, documentele prezentate și circumstanțele personale ale străinilor care solicită vize de lungă ședere indică neclarități, pentru soluționarea cererilor pot fi solicitate și alte documente decât cele prevăzute la art. 41-49.

(4)Decizia autorităților române competente prin care se refuză acordarea vizei se comunică solicitantului, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, împreună cu motivele pe care aceasta se întemeiază.

(5)Decizia autorităților române competente prin care se refuză acordarea vizei poate fi contestată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Abrogat.

(1)Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară, de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Inspectoratul General pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

(2)Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei de lungă ședere, în următoarele situații:

a)se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

b)străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false;

c)străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;

d)străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;

e)străinii au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior.

(3)Situațiile în care autoritățile prevăzute la alin. (1) anulează sau revocă vizele de tranzit aeroportuar sau vizele de scurtă ședere sunt cele prevăzute la art. 34 din Codul de vize.

(4)Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:

a)străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea vizei;

b)nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;

c)după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au fost declarați indezirabili;

d)la solicitarea titularului.

e)nu a fost încheiat contractul individual de muncă în termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea străinului pe teritoriul României sau, după caz, de la obținerea noului aviz de angajare, în cazul vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă.

f)angajatorul a fost lichidat sau se află în insolvență, nu desfășoară activități economice, nu are achitate obligațiile către bugetul de stat, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune prevăzută de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ori a fost sancționat, în ultimele 6 luni, potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiilor art. 260 alin. (1) lit. e) sau e^¹) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ori potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, în cazul lucrătorilor sezonieri.

(4^¹)Măsura prevăzută la alin. (4) lit. e) nu se dispune în situația în care neîncheierea contractului individual de muncă se datorează culpei angajatorului.

(5)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizia de returnare, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

(6)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice ori de oficiile consulare ale României și de organele poliției de frontieră poate fi contestată în condițiile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de Inspectoratul General pentru Imigrări poate fi contestată în condițiile prevăzute la art. 85.

(7)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă ședere se comunică străinului de către autoritățile prevăzute la alin. (5), utilizându-se formularul prevăzut în anexa VI la Codul de vize.

(8)Anularea sau revocarea vizelor de tranzit aeroportuar, a vizelor de scurtă ședere și a vizelor de lungă ședere se materializează pe colantul de viză prin realizarea operațiunilor prevăzute la art. 34 alin. (5) din Codul de vize.

(9)În situația anulării sau revocării vizei emise de un alt stat Schengen, autoritatea care a dispus măsura comunică acest lucru Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea informării statului emitent.

(10)Dacă se constată o eroare pe o viză emisă care nu a fost încă aplicată în documentul de călătorie ori după ce viza a fost aplicată în documentul de călătorie, aceasta va fi anulată din motive tehnice, conform procedurii prevăzute la alin. (8), și va fi eliberată o altă viză în baza aceleiași solicitări.

(1)Durata valabilității și/sau a dreptului de ședere stabilit prin viza de scurtă ședere eliberată de autoritățile române sau de către un alt stat Schengen poate fi prelungită în condițiile art. 33 din Codul de vize.

(2)Autoritatea națională competentă să prelungească viza prevăzută la alin. (1), aplicată pe pașapoartele simple, este Inspectoratul General pentru Imigrări și formațiunile teritoriale ale acestuia, iar pentru cele aplicate pe pașapoartele de serviciu sau diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe.

(3)Refuzul prelungirii duratei valabilității și/sau a dreptului de ședere stabilit prin viza de scurtă ședere nu poate fi contestat.

(1)Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condițiile stabilite de Codul de vize.

(2)Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize.

Abrogat.

În funcție de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă ședere, este necesară prezentarea de către străin a unor documente justificative, în conformitate cu prevederile art. 14 și ale anexei II din Codul de vize.

(1)Acordarea vizelor de scurtă ședere străinilor proveniți din statele menționate în lista prevăzută la art. 27 alin. (3), pentru care este stabilită procedura invitației, se face cu respectarea condițiilor pentru acordarea acestora și a prevederilor speciale din prezenta secțiune.

(2)Lista statelor pentru ai căror cetățeni sunt aplicabile aceste prevederi se stabilește de către Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne.

(1)Străinilor din categoria prevăzută la art. 37 alin. (1), posesori de pașapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:

a)vizită - pot face invitații cetățenii români, cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, cetățenii Confederației Elvețiene sau străinii posesori ai unui document care atestă rezidența sau șederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

(i) cartea de identitate sau pașaportul pentru cetățenii români, cartea de identitate sau pașaportul și certificatul de înregistrare, cartea de rezidență sau cartea de rezidență permanentă pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și pentru cetățenii Confederației Elvețiene, precum și pentru membrii de familie ai acestora și pașaportul și permisul de ședere pentru străini, în original și în copie;

(ii) dovada asigurării condițiilor de cazare;

(iii) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului în cuantum de cel puțin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparținând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

b)turism - pot face invitații, nominal pentru fiecare străin invitat, societățile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:

(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;

(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;

(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

c)afaceri - pot face invitații, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societățile comerciale cu sediul în România. În numele societăților comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deținătoare ale majorității capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:

(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;

(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;

(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(vi) dovada asigurării condițiilor de cazare a străinului invitat pe perioada șederii în România.

(2)Invitațiile se completează în două exemplare și se depun la sediul formațiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.

(3)Invitația se aprobă dacă străinul invitat îndeplinește condițiile legale de intrare în România, dacă nu prezintă risc de migrație ilegală sau risc la adresa securității naționale și dacă există suficiente garanții că va părăsi teritoriul țării la expirarea vizei. Pentru străinii care provin din state cunoscute cu problematică teroristă activă se consultă autoritatea națională în domeniul combaterii terorismului.

(4)Soluționarea cererilor de aprobare a invitațiilor se face în termen de până la 45 de zile de la data depunerii. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile. Pentru străinii care urmează să vină în România în scop turistic, în grupuri organizate de minimum 20 de persoane, la solicitarea societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, membre ale Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România, aprobarea invitațiilor se face în termen de 30 de zile de la data depunerii.

(5)În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.

(6)Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației.

(7)Nu se aprobă o nouă invitație depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul țării în termenul de valabilitate al vizei.

(8)Vizele se acordă cu un drept de ședere de până la 90 de zile, în funcție de perioada pentru care străinul este invitat.

(1)Forma, conținutul și elementele de siguranță ale formularului invitației prevăzute de prezenta secțiune se stabilesc de către Ministerul Administrației și Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (4) din Codul de vize. Ministerul Administrației și Internelor comunică Comisiei Europene modelul formularului și asigură, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecționarea acestuia.

(2)Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.

(1)Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:

a)străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecție subsidiară ori se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

b)soțul/soția și părinții străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecție subsidiară ori care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

c)străinul major al cărui părinte este cetățean român;

d)străinul, părinte al unui cetățean român.

(2)Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări și fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:

a)străinii căsătoriți cu cetățeni români;

b)străinii copii minori ai cetățenilor români;

c)abrogată;

d)străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen;

e)străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European, ale statelor părți la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state.

f)străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative, precum și a societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, și care își asumă, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare;

g)străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;

h)străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităților publice centrale ori a camerelor de comerț străine;

i)persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Național de Vize din partea următoarelor instituții din România: Administrația Prezidențială, Parlamentul, Guvernul și alte autorități publice centrale și locale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, precum și cele teritoriale și a prefecturilor, care își asuma obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție transmisă în original;

j)șoferii de TIR;

k)personalitățile din diaspora românească și descendenții acestora;

l)părinții elevilor sau studenților străini, acceptați la studii în România, care sosesc în vederea primei instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat, eliberat de autoritățile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie.

m)străinii care urmează să vină în România la solicitarea unei persoane juridice de interes public, care funcționează în mod legal și care își asumă obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize.

(3)Vizele acordate de autoritățile române străinilor prevăzuți la alin. (2) lit. d) și e) nu pot depăși valabilitatea vizelor aplicate în documentele acestora sau valabilitatea permiselor de ședere ai căror titulari sunt.

(1)Viza de lungă ședere pentru activități economice se acordă străinilor care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități economice organizate și reglementate prin legi speciale și care prezintă următoarele documente:

a)dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea specială;

b)asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;

c)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

(2)Străinilor li se aplică în mod corespunzător prevederile legislației speciale privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.