Titlul V Reprezentanții autorității centrale, organe de control › Capitolul IV Notarul
Art. 366
Compară două versiuni
Notarul este agentul autorității centrale în comuna rurală.
În această calitate este însărcinat cu:
Aplicarea legilor, regulamentelor de administrație publică, ordonanțelor, instrucțiunilor și a oricăror alte acte, pe cari legea le cere a fi date publicității ca emanând dela puterea executivă;
Publicarea se va face prin afișe, strigări și prin citire în public;
Executarea dispozițiunilor privitoare la culegerea datelor statistice;
Executarea măsurilor de siguranță generală și poliție;
Îndeplinirea tuturor însărcinărilor ce-i sunt date prin legi și regulamente.
Notarul este șeful poliției administrative din comună.
El este ofițer al poliției judiciare, auxiliar al parchetului, numai în cazuri de flagrant delict, când pe lângă actele ce va dresa, va putea lua măsuri să dețină pe făptuitori la dispoziția autorității, vestind, pe pretor și parchetul respectiv. El poate de asemeni, primi plângeri la contravențiuni, ale cerceta și constata.
Prin delegația primarului are și atribuțiuni de ofițer al stării civile, afară de celebrarea căsătoriei. În toate cazurile el îngrijește că actele stării civile să se întocmească conform legii și le contrasemnează.
În localitățile în cari necesitățile serviciului ar cere, se pot înființa și posturi de secretari de notari, în urma raportului motivat al pretorului respectiv, aprobat de prefect.
Secretarii de notari, care au aceleași titluri și îndeplinesc aceleași condițiuni ca notarii, pot să înlocuească pe aceștia în lipsă în atribuțiunile lor, pe temeiul unei delegațiuni scrise, dată pe răspunderea personală a notarului.
Istoric
| În vigoare din | Ce s-a întâmplat | Prin | Comparație |
|---|---|---|---|
| 14.06.1925 | Intrat în vigoare | Legea nr. 95/1925 | Forma inițială |