Legea nr. 95/1925

Teritoriul României se împarte, din punct de vedere administrativ, în județe și județele în comune.

Comunele sunt rurale și urbane.

Comuna rurală este alcătuită din unul sau mai multe sate. Reședința comunei va fi într'unul din sate.

Comunele rurale, cari nu dispun de mijloace, se pot asocia pentru a-și susține serviciile de cari au nevoe și a-și plăti în comun personalul administrativ, technic, sanitar, etc.

Comunele urbane sunt centre de populație declarate astfel prin lege.

Ele sunt: urbane, reședințe de județ și urbane nereședințe.

Comunele urbane reședințe de județ, sunt acele comune urbane, în cari se află prefectura județului.

Comunele urbane reședințe de județ cari prin numărul locuitorilor și prin importanța lor economică sau culturală au mai mare înrâurire asupra desvoltării generale a Statului, se vor declara prin lege municipii, luându-se în prealabil avizul consiliului administrativ superior.

Pentru înlesnirea controlului, supravegherea aplicării legilor și buna îndrumare a administrației, județele se împart în circumscripții numite plăși, cuprinzând mai multe comune, iar comunele urbane, în circumscripții numite sectoare.

Sectoarele și plășile nu sunt persoane juridice.

Nici o comună nu se poate constitui și nici o modificare teritorială a județelor, comunelor sau plășilor sau schimbare de reședință a acestora nu se poate face decât în conformitate cu dispozițiunile prevăzute în prezenta lege.

Fie care locuitor al țării, fără osebire de sex și naționalitate, trebue să aparțină unei comune și să participe la sarcinile ei.

Cetățenii români se pot strămuta dintr'o comună în alta fără nici o învoire prealabilă.

Ei sunt însă datori să facă cunoscut autorităților comunale atât strămutarea cât și așezarea lor.

Orice teritoriu din cuprinsul țării trebue să aparțină unei comune.

Comuna își exercită autoritatea sa asupra tuturor locuitorilor și a întregului teritoriu din cuprinsul ei.

Străinii nu se vor putea stabili într'o comună înainte de a îndeplini anume formalități prevăzute în legea specială.

Locuința vremelnică sau de scurtă durată într'o comună nu este supusă decât măsurilor de ordine și siguranță.

Comuna și județul sunt persoane juridice.

Ele au deplină capacitate pentru tot ce privește inițiativa și administrarea intereselor locale, exercită aceste atribuțiuni în limitele legilor și suportă sarcinile aferente.

Nici o cheltuială obligatorie nu se poate pune în sarcina comunelor și a județelor fără a li se creia și mijloace pentru acoperirea ei.

Comuna și județul își administrează interesele lor locale prin consilii compuse din consilieri aleși, de drept și consilieri femei cooptate obligatoriu în comunele reședințe de județ, facultativ în celelalte comune urbane.

Aceste consilii sunt datoare să execute și măsurile de interes general ordonate de autoritatea centrală în limitele competinții sale legale.

O lege specială, având la bază principiile legii de față, va stabili organizarea și funcționarea administrațiunilor în comunele mai mari de 300.000 locuitori.

Primarul este capul administrației comunale. El execută toate hotărârile consiliului și ale delegației permanente comunale și împreună cu aceasta supraveghează mersul administrației comunale.

Prefectul este capul administrației județene.

În această calitate, execută toate hotărârile consiliului și ale delegației permanente județene și împreună cu aceasta controlează administrația județeană, precum și aceea a comunelor din județ, afară de municipii.

Deciziunile consiliilor comunale și județene nu pot fi suspendate sau anulate, decât în cazurile, cu formele și garanțiile stabilite în prezenta lege.

Ministrul de interne îndrumează, coordonează și controlează activitatea comunelor și județelor, punând-o în armonie cu interesele generale ale Statului. El este ajutat de un consiliu administrativ superior.

O lege specială va determina alcătuirea, atribuțiunile și modul de funcționare ale acestui consiliu.

Prefectul este reprezentantul puterii centrale în întreg județul.

El își exercită atribuțiunile sale fie direct, fie prin subprefect, pretori, polițai și notari.

Prefecții, subprefecții, pretorii, polițaii și notarii sunt datori să dea concursul lor și pentru executarea hotărârilor consiliilor comunale și județene, precum și ale delegațiilor permanente.

Ministrul de interne poate însărcina cu controlul și inspectarea administrațiilor locale, precum și a activității celorlalți reprezentanți ai săi, pe membrii consiliului administrativ superior și pe inspectorii generali administrativi.

Toate comunele unui județ stau în legătură directă din punct de vedere administrativ cu autoritățile județene, afară de municipii, cari stau în legătură directă cu Ministerul de Interne.

Județul de asemenea stă în legătură directă cu Ministerul de Interne din punct de vedere administrativ.

Consiliul comunal se compune din:

a)Trei cincimi consilieri aleși de către toți alegătorii comunali, cu vot universal, egal, direct, secret, obligator prin scrutin pe listă și reprezentarea minorității;

b)Până la două cincimi consilieri, de drept;

c)Consilieri femei cooptate în număr de cel mult:

Șapte în comunele urbane cu o populațiune mai mare de 250.000 locuitori:

Cinci în comunele urbane cu o populațiune mai mare de 100.000 locuitori;

Trei în comunele urbane cu o populațiune mai mare de 50.000 locuitori;

Două în celelalte comune urbane.

Numărul consilierilor aleși se stabilește în proporțiune cu populațiunea, fără deosebire de sex, vârstă sau naționalitate. Acest număr este de:

36 în comunele cu o populațiune mai mare de 250.000 locuitori;

30 în comunele cu o populațiune mai mare de 100.000 locuitori;

24 în comunele cu o populațiune mai mare de 50.000 locuitori;

18 în comunele cu o populațiune mai mare de 25.000 locuitori;

15 în comunele cu o populațiune mai mare de 10.000 locuitori;

12 în celelalte comune urbane, oricare ar fi numărul locuitorilor;

9 în comunele rurale.

Odată cu consilierii se aleg și un număr de supleanți, egal cu o treime din numărul consilierilor aleși, chemați să completeze vacanțele legale ivite în consiliu, conform cu art. 192.

Sunt consilieri de drept;

Doi până la șapte consilieri județeni din cei aleși, numai în consiliile comunale urbane de reședință;

Reprezentanții cei mai vechi titulari ai învățământului de Stat primar, profesional, secundar;

Un reprezentant al cultului cel mai numeros din localitate.

El va fi cel mai mare în grad sau, în cazul când mai mulți ar avea grade egale, cel mai în vârstă;

Reprezentanții cei mai înalți în grad ai Ministerelor Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, Agriculturii și Domeniilor (serviciul zootehnic) și Lucrărilor Publice;

Câte un reprezentant ai Camerelor de agricultură, de industrie și comerț și ai muncii, în comunele reședințe de județ, iar în celelalte comune numai cu deciziunea ministrului de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior.

Consilierii de drept se vor desemna în ordinea stabilită mai sus.

Desemnarea consilierilor de drept se va face îndată după publicarea convocării corpului electoral respectiv.

Toți consilierii trebue să locuiască în comuna respectivă, afară de cei desemnați din consiliul județean, cari pot domicilia și în cuprinsul județului.

Consilierii județeni cari urmează să facă parte din consiliile comunelor urbane reședințe de județ, ca consilieri de drept, vor fi desemnați de consiliul județean.

Reprezentanții Camerelor de agricultură, comerț, industrie și muncă vor fi desemnați de comitetele de direcție ale Camerelor respective.

Stabilirea numărului consilierilor de drept pentru fiecare categorie în ordinea hotărîtă în art. 19 și verificarea condițiunilor cari trebuie să le îndeplinească acești consilieri, se va face pentru comunele reședințe de județe, de consiliul administrativ superior. Pentru celelalte comune aceste formalități se îndeplinesc de delegațiunea permanentă județeană.

În lipsa delegațiunii permanente județene desemnarea se va face de comisia interimară județeană.

În orice caz numărul membrilor aleși va întrece numărul consilierilor de drept împreună cu cei cooptați.

În cazul când consiliul județean ori Camerele agricole, de industrie, comerț și muncă nu-și vor fi desemnat, în termen de 15 zile dela convocarea corpului electoral, pe consilierii de drept, destinați a face parte din consiliile comunale, această operațiune se va îndeplini de ministrul de interne pentru consiliul județean și de miniștrii respectivi pentru Camerele agricole, de industrie, comerț și muncă.

Consilierii femei vor fi cooptați de către consilierii aleși și de drept, convocați în acest scop de primar îndată după intrarea sa în funcțiune.

Pot fi cooptate femeile cari îndeplinesc aceleași condițiuni ca și consilierii aleși.

Contestațiunile cu privire la aceste cooptări vor fi făcute la Ministerul de Interne pentru municipii și la prefect pentru celelalte comune; aceștia se vor pronunța conform art. 200 din această lege.

Numărul consilierilor comunali aleși nu se poate modifica decât din 10 în 10 ani, prin votul consiliului respectiv, aprobat de ministrul de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior pentru municipii și de prefect, cu avizul delegațiunii permanente județene, pentru celelalte comune și numai acolo unde statistica populațiunii va reclama o modificare potrivit normelor stabilite prin articolul 18.

Șefii diferitelor servicii comunale vor fi în mod obligator chemați și ascultați la ședințele consiliului în toate chestiunile de competința lor.

În comunele rurale vor fi chemați și ascultați de consiliu în același condițiuni reprezentanții locali ai cultului, ai învățământului primar, profesional, precum și ai serviciului sanitar, veterinar, ai serviciului tehnic și agricol și ai cooperației din localitate.

Părerile lor vor fi trecute în procesul-verbal al ședinței.

Dacă nu a fost contestații asupra alegerilor sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, consilierii aleși și de drept ai municipiilor se convoacă îndată de ministrul de interne, iar în celelalte comune de către prefect pentru a se pronunța asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate și incompatibilitate, a depune jurământul, a procede la alegerea primarului în comunele urbane și rurale, a delegațiunii permanente și la desemnarea consilierilor candidați de primar în municipii.

Convocarea va arăta scopul pentru care este chemat consiliul.

Până la intrarea în funcțiune a primarului, consiliul se prezidează de cel mai în vârstă dintre membrii săi.

Jurământul consilierilor se va presta în ședință publică, în localul primăriei respective, în prezența prefectului pentru comunele reședințe de județ, iar pentru celelalte comune în prezența delegatului prefectului.

Jurământul va avea cuprinderea următoare:

"Jur credință Regelui, supunere Constituțiunii și legilor țării mele, jur să apăr și să sprijinesc interesele comunei".

Dacă în termen de 10 zile dela respingerea contestațiunilor asupra alegerilor, sau dela expirarea termenului înlăuntrul căruia puteau să se facă contestații, consiliul comunal nu a fost convocat, el se întrunește de drept, și prestarea jurământului se va putea face și în fața prezidentului de vârstă al consiliului.

Consiliile comunale urbane, ținând seamă de cunoștințele membrilor cari le compun, se pot împărți, pentru o mai bună administrare a intereselor locale, în comisiuni pe specialități.

În contra încheierilor consiliului privitoare la cazurile din art. 27, privitoare la incapacitate, nedemnitate și incompatibilitate, orice alegător are dreptul de apel la ministru de interne pentru municipii și la prefect pentru celelalte comune.

Termenul de apel este de 10 zile dela pronunțarea deciziunii consiliului.

Ministrul, cu avizul consiliului administrativ superior, prefectul cu avizul delegațiunii județene permanente, sunt datori a se pronunța asupra apelurilor primite în cel mult 10 zile dela înregistrarea lor.

Aceste autorități sunt obligate să sesizeze consiliile comunale, cari sunt obligate a se pronunța asupra tuturor cazurilor de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate de cari ar avea cunoștință, în tot cursul duratei mandatului consilierilor și chiar din oficiu.

Pentru a proceda la alegerea primarului, a delegațiunii permanente și la desemnarea consilierilor candidați de primar la municipii, trebue să fie prezenți majoritatea absolută a membrilor cari compun consiliul.

Membrii delegațiunii permanente vor fi aleși pe cât posibil din diferite ramuri de specialitate.

Consilierii de drept, funcționarii publici, cei desemnați de consiliul județean, nu vor putea fi aleși în delegațiunea permanentă.

Delegația permanentă comunală se compune în afară de primar din:

9 membri și 3 supleanți în comunele mai mari de 250.000 locuitori;

7 membri și 3 supleanți în comunele mai mari de 100.000 locuitori;

5 membri și 3 supleanți în comunele mai mari de 50.000 locuitori;

4 membri și 3 supleanți în comunele mai mari de 25.000 locuitori;

3 membri și 2 supleanți în celelalte comune urbane;

2 membri și 1 supleant în comunele rurale.

Alegerea delegației permanente se face pe un termen de 4 ani prin scrutin secret și cu majoritatea absolută de voturi.

Dacă la prima votare nu se obține această majoritate, alegerea se repetă în aceeași ședință și se declară aleși acei cari vor obține cel mai mare număr de voturi. Dacă este paritate, sorțul decide alegerea.

În caz de demisiune sau descompletare, alegerea se va face în același mod.

Primarul va fi ales de consilii în toate comunele, afară de municipii.

Alegerea se va face cu vot secret și cu majoritatea absolută a voturilor exprimate.

Dacă la prima votare nu se obține această majoritate, alegerea se repetă în aceeași ședință și se declară ales acela care va obține cel mai mare număr de voturi.

În municipii consiliul comunal va alege din sânul său candidații de primar dintre consilierii aleși și cei de drept, afară de cei trimiși de consiliul județean; fiecare consilier având dreptul a vota un singur candidat.

Numele celor trei candidați cari vor fi obținut cel mai mare număr de voturi se va comunica de îndată ministrului de interne, care va confirma ca primar pe unul din candidați.

Dacă primarul este un consilier de drept, funcționar public, și dacă el acceptă acestă demnitate, nu-și mai poate îndeplini funcțiunea ce avea în tot timpul primariatului, dar își păstrează dreptul de a fi reintegrat.

Anii serviți ca primar se socotesc serviți în funcțiunea ce avea, ținându-i-se în seamă la înaintare și la pensiune. El are drept să opteze între salariul său de primar și acela al funcțiunii ce avea.

Primarul nu poate fi ministrul unui cult.

Primarii sau președinții comisiilor interimare din municipii sunt eligibili în Corpurile legiuitoare.

Rezultatul votului asupra alegerilor prevăzute în articolele 30 și 31 pentru reședințele de județe se aduce la cunoștința ministrului de interne, și acela privitor la celelalte comune la cunoștința prefectului.

Ministrul de interne și prefectul, fiecare în competința sa, au dreptul nu numai sesizați de contestații, dar chiar din oficiu, să examineze dacă alegerea primarului, a delegației permanente și a candidaților de primar la municipii s'a făcut conform legii.

Aceste autorități vor avea să cerceteze dacă consiliile au fost convocate în regulă, dacă membrii au fost încunoștiințați că sunt chemați pentru aceste alegeri, dacă a fost de față majoritatea cerută de lege, dacă votarea a fost făcută prin scrutin secret și dacă cei aleși au întrunit numărul legal de voturi.

În caz contrariu, ministrul cu avizul consiliului administrativ superior și prefectul cu avizul delegațiunii permanente județene, vor anula alegerile.

Ministrul de interne și prefectul sunt datori să se pronunțe în termen de cel mult 10 dela data de când li s'a făcut cunoscut alegerea.

Consiliul comunal fixează în fiecare an, la votarea bugetului, retribuțiunea primarului și a membrilor delegației permanente, după mijloacele de cari dispune comuna.

Primarii și membrii delegațiunii permanente nu vor putea ocupa în același timp nici o altă funcțiune publică.

Consiliul comunal se întrunește în mod obligatoriu cel puțin odată pe trimestru.

Consiliul se poate convoca ori de câte ori interesele comunei ar cere-o, sau când ministrul de interne ori prefectul ar socoti necesar.

Convocările consiliului comunal se fac de primarul comunei sau de acela care îl înlocuește prin invitațiuni scrise trimise la domiciliu, cu cel puțin trei zile libere înainte de întrunire, afișându-se convocarea și la ușa casei comunale.

Convocarea va cuprinde chestiunile de cari are a se ocupa consiliul.

Convocarea cuprinzând ordinea de zi va fi comunicată în timp util, în comunele rurale notarului și pretorului respectiv, iar în celelalte comune și prefectului. Aceștia au dreptul să asiste la ședințele consiliului comunal.

Prefectul poate cere să fie ascultat în ședințele consiliului municipiilor ori de câte ori crede, că prin măsurile ce se proiectează a se lua s'ar aduce o atingere, ordinei în Stat sau intereselor generale.

Prefectul nu are vot deliberativ.

Nici o chestiune nu poate fi adusă în discuțiunea consiliului dacă nu e cuprinsă în ordinea zilei, afară numai dacă a fost declarată urgentă.

Urgența se declară cu două treimi a membrilor prezenți, cu motivare anume în procesul-verbal al ședinței, din care să rezulte învederat că întârzierea ar păgubi comuna sau un interes general al Statului.

Chestiunile cuprinse, în art. 211 nu pot fi declarate urgente.

Propunerile privitoare la interesele comunei pot fi făcute consiliului-comunal de primar, de către delegațiunea permanentă comunală, de oricare din consilierii comunali.

Consiliul nu poate delibera decât fiind față majoritatea absolută a membrilor care-l compun, afară numai dacă legea cere prezența unui mai mare număr de consilieri.

Nu se vor considera ca prezenți consilierii cari nu ar putea lua parte la deliberațiune, fiind recuzabili în temeiul vreunei cauze legale.

Consiliul comunal este obligat a ține ședințele sale în localul primăriei.

Orice întrunire afară de timpul pentru care a fost convocat într'alt loc, și contrariu modului stabilit de lege, este nelegală.

Ministerul de interne sau delegatul său, prefecții și pretorii vor lua măsuri ca asemenea adunări să se risipească îndată, putând sesiza în acelaș timp parchetul, care, de va găsi că este cazul, va da în judecată pe vinovați, dacă au deliberat în chestiuni cari ar putea primejdui ordinea și siguranța Statului.

Consilieri găsiți astfel vinovați, pot fi pedepsiți cu închisoare dela o lună până la doi ani, declarați excluși din consiliu și neeligibili în consiliile comunale și județene și în Corpurile legiuitoare timp de 4 ani, socotit din ziua condamnării.

În contra sentinței tribunalului cei interesați au dreptul de apel în termenele și la instanțele prevăzute de procedura penală.

Actele făcute sau hotărârile luate într'o asemenea adunare sunt nule și neexistente.

Hotărîrile consiliului se iau cu majoritate absolută a membrilor prezenți, afară numai dacă legea nu cere o majoritate mai mare.

În caz de paritate, propunerea asupra căreia se desbate, se socotește respinsă.

Ședințele consiliului se deschid și se prezidează de către primar sau înlocuitorul său.

Toți membrii consiliului comunal își dau votul pe față, afară numai dacă sunt persoane în chestiune, când votul este secret.

Președintele votează cel din urmă.

Ședințele consiliului comunal sunt publice.

Cu toate acestea, după cererea unei treimi a membrilor prezenți, a primarului sau înlocuitorului său, consiliul decide cu majoritate de două treimi și fără desbateri dacă urmează să fie declarată ședință secretă.

Ședințele în cari se discută chestiunile prevăzute la cap. III, IV și X de sub titlul IV nu pot fi niciodată secrete.

Primarul are singur poliția adunării.

Când în sala ședințelor unul sau mai mulți asistenți vor da semne publice de aprobare sau desaprobare, sau vor face zgomot în ori ce mod, primarul le va atrage atenția să păstreze liniștea și cuviința. Dacă dezordinea va continua, va putea ordona scoaterea afară din sală a turburătorilor și chiar arestarea și trimeterea lor în judecata judecătorului de ocol, pe baza procesului-verbal ce se va încheia, pentru a li se aplica pedeapsa dela 3 până la 15 zile închisoare.

Când ținerea ședințelor va fi turburată de vreunul din membrii consiliului, atunci consiliul comunal, cu majoritate absolută a celor prezenți, va putea pronunța excluderea temporară a acelui consilier, fără ca această excludere să poată fi mai lungă decât durata acelei sesiuni.

Poliția în comunele urbane și jandarmii în comunele rurale sunt datori a executa ordinele primarului sau înlocuitorului său.

Pentru fiecare ședință se va încheia o dare de seamă amănunțită, care se va semna de către primar și secretar. Un rezumat al acestei dări de seamă se va afișa în termen 10 zile la ușa casei comunale.

Toate deliberările consiliului se vor înscrie, în ordinea datei lor într'un registru, parafat de primar și ținut de secretar.

Fiecare ședință a consiliului începe prin citirea sumarului ședinței precedente, care se supune votului și aprobării consilierilor.

Ei au dreptul să facă observațiuni asupra modului, cum s'au trecut părerile lor în procesul-verbal de ședință și să ceară a se face rectificări.

Consiliul comunal poate decide să fie chemate în ședință și ascultate orice alte persoane de specialitate de ale căror lămuriri ar avea nevoie.

Consiliile comunale au inițiativa și decid în toate chestiunile de interes local, în conformitate cu legea de față și cu legile speciale. Ele sunt datoare a se rosti asupra tuturor chestiunilor ce li s'ar deferi și prin alte legi și a executa și dispozițiunile luate de autoritățile centrale în interes general, în limita competinței lor legale.

În toate acestea Statul păstrează directive generale conform legilor și controlul.