Capitolul I Administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România › Secțiunea a 4-a
Art. 10
(1)În relația comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România conform titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1). Fac excepție bonurile fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate, în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (12), (13) și (21) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și facturile emise pentru livrări intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.
(1^1)Persoanele impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, au obligația pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România conform titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, efectuate către persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura. Fac excepție bonurile fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate, în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (12), (13) și (21) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și facturile emise pentru livrări intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.
(1^2)Furnizorii/Prestatorii prevăzuți la alin. (1^1) sunt obligați să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(2)În situația în care emitentul facturii electronice optează conform art. 13 pentru transmiterea acesteia în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, acesta este obligat să fie înregistrat în Registrul operatorilor care au optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, denumit în continuare „Registrul RO e-Factura opțional”. Operatorii economici nestabiliți în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care au optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și au fost înscriși în Registrul RO e-Factura până la data de 1 iulie 2024 se preiau automat în Registrul RO e-Factura opțional.
(3)Operatorul economic care a optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura este înscris în Registrul RO e-Factura opțional începând cu data de 1 a lunii următoare exercitării opțiunii. De la momentul înscrierii în Registrul RO e-Factura opțional, emitentul dobândește și calitatea de destinatar.
(4)Abrogat.
(5)Abrogat.
(6)Operatorii economici care nu dispun de o aplicație de conversie pot utiliza aplicația informatică pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, la momentul operaționalizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura.
(7)Termenul-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită pentru emiterea facturii prevăzută la art. 319 alin. (16) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Calculul termenului-limită se efectuează conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor.
Sursa oficială: legislatie.just.roFișierul sursăRaportează o problemă cu acest text
Ultima verificare a OUG nr. 120/2021 față de legislatie.just.ro a fost la 20.07.2026, mai veche decât ar trebui. Textul poate să nu fie la zi.
Versiuni
Istoric
| În vigoare din | Ce s-a întâmplat | Prin | Comparație |
|---|---|---|---|
| 01.01.2026 | Modificat alin. (1^1), alin. (1^2), alin. (7) | OUG nr. 89/2025 | Vezi modificarea |
| 01.01.2025 | Modificat alin. (1) | OUG nr. 138/2024 | Vezi modificarea |
| 01.07.2024 | Modificat alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (4), alin. (5), alin. (6), alin. (7) | OUG nr. 69/2024 | Vezi modificarea |
| 15.12.2023 | Completat cu alin. (7) | OUG nr. 115/2023 | Vezi modificarea |
| 20.05.2022 | Completat cu alin. (6) | Legea nr. 139/2022 | Vezi modificarea |
| 07.10.2021 | Intrat în vigoare | OUG nr. 120/2021 | Forma inițială |