Caută

Închide

De exemplu: „art. 1112 Codul civil”, „Legea 31/1990”

Capitolul II Concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă

Art. 13

În vigoaredin 03.09.2021
Opțiuni de afișare

(1)Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.

Legea nr. 399/2006· din 09.11.2006

(2)Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

Legea nr. 399/2006· din 09.11.2006

(3)Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și pentru unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, și se diferențiază după cum urmează:

a)un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătății;

OUG nr. 145/2020· din 25.08.2020

b)un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;

OUG nr. 145/2020· din 25.08.2020

c)pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză;

d)pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare.

(4)În cazul persoanelor prevăzute la art. 1, concediile și indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă determinată de bolile infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării, potrivit legii, se acordă până la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

OUG nr. 126/2020· din 03.08.2020

Sursa oficială: legislatie.just.roFișierul sursăRaportează o problemă cu acest text

Ultima verificare a OUG nr. 158/2005 față de legislatie.just.ro a fost la 16.02.2026, mai veche decât ar trebui. Textul poate să nu fie la zi.

Versiuni

Istoric

În vigoare dinCe s-a întâmplatPrinComparație
03.09.2021Modificat alin. (3), alin. (3) lit. c), alin. (3) lit. d)OG nr. 14/2021Vezi modificarea
25.08.2020Modificat alin. (3) lit. a), alin. (3) lit. b), alin. (3) lit. c), alin. (3) lit. d)OUG nr. 145/2020Vezi modificarea
23.08.2020Modificat alin. (3) lit. a), alin. (3) lit. b), alin. (3) lit. c), alin. (3) lit. d)Decizia CCR nr. 229/2020Vezi modificarea
03.08.2020Modificat alin. (4)OUG nr. 126/2020Vezi modificarea
16.04.2020Completat cu alin. (4)OUG nr. 49/2020Vezi modificarea
12.02.2020Modificat alin. (3) lit. a), alin. (3) lit. b), alin. (3) lit. c), alin. (3) lit. d)OUG nr. 25/2020Vezi modificarea
09.11.2006Modificat alin. (1), alin. (2)Legea nr. 399/2006Vezi modificarea
01.01.2006Intrat în vigoareOUG nr. 158/2005Forma inițială