Ordonanță nr. 43/2000
OG nr. 43/2000
Ultima verificare a OG nr. 43/2000 față de legislatie.just.ro a fost la 15.12.2025, mai veche decât ar trebui. Textul poate să nu fie la zi.
Textul actului
Articolele 1–32 din 39 (pagina 1 din 1)
Capitolul I Dispoziții generale
Art. 1
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 20.11.2003
Prezenta ordonanță reglementeaza protejarea patrimoniului arheologic prin definirea regimului juridic general al descoperirilor și al cercetării arheologice.
Art. 2
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
(1)În înțelesul prezentei ordonante:
a)regimul juridic general al descoperirilor și al cercetării arheologice cuprinde ansamblul de măsuri stiintifice, juridice, administrative, financiar-fiscale și tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea și restaurarea, asigurarea pazei, întreținerea și punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum și a terenurilor în care se gasesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;
b)patrimoniul arheologic reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
(i) siturile arheologice clasate în Lista cuprinzand monumentele istorice situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: structuri, constructii, grupuri de cladiri, precum și terenurile cu potențial arheologic reperat, definite conform legii;
(îi) bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite;
c)prin cercetare arheologica se înțelege ansamblul de măsuri cu caracter științific și tehnic menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice, investigarea, recoltarea, inregistrarea și valorificarea stiintifica, inclusiv publicarea, a patrimoniului arheologic.
Cercetarea arheologica se realizează în condițiile prezentei ordonante de către personalul de specialitate atestat și înregistrat în Registrul arheologilor.
Evaluarea rezultatelor cercetării arheologice sta la baza stabilirii statutului juridic de protecție a descoperirilor arheologice sau, după caz, descarcarii de sarcina arheologica a zonei;
c^1)prin cercetari arheologice sistematice se înțeleg cercetarile de intindere și durata executate conform unui proiect de cercetare multianual;
c^2)prin cercetari arheologice de salvare se înțeleg cercetarile arheologice intreprinse în zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut și cercetat, precum și cele care sunt determinate de lucrarile de restaurare parțială sau totala a monumentelor istorice, desfășurate potrivit legislației în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;
c^3)prin cercetari arheologice preventive se înțeleg cercetarile arheologice care sunt determinate de lucrarile de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare, inclusiv subterane și subacvatice, excavari, exploatari de cariere, construcția de retele magistrale, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii, amplasarea de relee și antene de telecomunicatii, lucrari de cercetare și de prospectare a terenurilor - foraje și excavari -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor și a sondelor de gaze și petrol, precum și alte lucrari care afectează suprafața solului în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent dacă se executa în intravilanul sau extravilanul localitatilor și indiferent de forma de proprietate a terenului;
d)prin descoperire arheologica se înțelege evidentierea, prin intermediul sapaturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor și urmelor manifestarilor umane, care constituie marturii ale epocilor și civilizatiilor disparute;
e)prin descoperire arheologica intamplatoare se înțelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a acțiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata;
f)prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut și cercetat se înțelege terenul în care, ca urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevăzute la art. 2 lit. b);
g)prin sit arheologic declarat zona de interes național se înțelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a caror cercetare stiintifica, protejare și punere în valoare este de importanța excepționala pentru istoria și cultura naționala prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, care fac parte sau sunt propuse sa faca parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural național mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial.
Zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, în baza cercetării stiintifice de specialitate și potrivit documentatiilor specifice de urbanism sau, după caz, de amenajare a teritoriului; prima lista cuprinzand zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborata în cel mult 6 luni de la data intrarii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante;
h)prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se înțelege terenul delimitat conform legii, în care urmeaza să se efectueze cercetari arheologice pe baza informațiilor sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana sau subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa faca parte din patrimoniul cultural național.
Până la finalizarea cercetării arheologice și luarea masurilor corespunzătoare de protecție și punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecție a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodata și zone cu potențial arheologic reperat;
i)prin zona cu potențial arheologic evidentiat intamplator se înțelege terenul în care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidentiat în mod neprevazut ca urmare a:
(i) acțiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata, cum ar fi: lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrari agricole, precum și alte tipuri de lucrari și cercetari efectuate subteran sau subacvatic;
(îi) acțiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seism, alunecari de teren, inundații, eroziunea solului și altele;
și în cazul cărora este necesară o cercetare arheologica în vederea înregistrării și valorificarii stiintifice a acestora.
Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator se delimiteaza în jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, după caz, astfel:
(i) pe toata suprafața terenului care face obiectul autorizarii de construire;
(îi) pe o raza de 50 metri față de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a facut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de autorizatie de construire;
(iii) pe toata suprafața terenului afectat de actiunea factorilor naturali.
(2)Cercetarile arheologice preventive și de salvare sunt parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila, economico-sociala, turistica, urbanistica și de amenajare a teritoriului, la nivel național și local.
Capitolul II Protejarea patrimoniului arheologic
Art. 3
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 20.11.2003
(1)Statul garanteaza și asigura protejarea patrimoniului arheologic în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.
(2)Ministerul Culturii este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care raspunde de elaborarea strategiilor și normelor specifice de cercetare în vederea protejarii patrimoniului arheologic și care urmareste aplicarea acestora.
(3)Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, instituțiile de specialitate subordonate acestora și autoritățile administrației publice locale colaboreaza și raspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.
Art. 4
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Bunurile de patrimoniu arheologic pot fi parte integrantă a patrimoniului cultural național și pot fi clasate și protejate ca bunuri de patrimoniu cultural național mobil sau ca monumente istorice, conform legii.
(2)Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii în patrimoniul cultural național mobil, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de către titularul autorizatiei de cercetare direcțiilor pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național judetene, respectiv a municipiului București, în conformitate cu Regulamentul sapaturilor arheologice.
(3)Descoperirile arheologice intamplatoare se anunta, în termen de cel mult 72 de ore, primarului localității de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauza.
Art. 5
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
(1)Prin protejarea bunurilor și terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. h) și i) se înțelege adoptarea masurilor stiintifice, administrative și tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective sau până la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligații în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conțin sau au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum și prin reglementarea sau interzicerea oricăror activități umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
(1^1)Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un teren în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităților umane curente.
(2)Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ emis în condițiile prezentei ordonante, prin care se anulează regimul de protecție instituit anterior asupra terenului în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic.
(3)Regimul de protecție a zonelor cu potențial arheologic cunoscut și cercetat este reglementat de legislatia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice și a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural național.
(3^1)Certificatul de descarcare de sarcina arheologica este emis de Ministerul Culturii și Cultelor, în urma consultării Comisiei Naționale de Arheologie.
(3^2)Prin derogare de la prevederile alin. (3^1), în cazul cercetarilor arheologice preventive necesitate de construcția de locuinte private, Certificatul de descarcare de sarcina arheologica este emis de serviciile desconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, cu obligația acestora de a instiinta directia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor.
(4)Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate și instituite conform legii, beneficiaza de protectia acordată zonelor protejate, precum și de masurile specifice de protecție prevăzute de prezenta ordonanță.
(5)În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator și delimitat conform prevederilor art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, pentru o perioadă ce nu poate depăși 12 luni, regimul de protecție pentru bunurile arheologice și zonele cu potențial arheologic, în vederea cercetării și stabilirii regimului de protejare.
(6)Cercetarile arheologice se efectueaza numai pe baza autorizatiei emise de Ministerul Culturii și Cultelor și în conformitate cu aceasta, în condițiile prezentei ordonante.
(6^1)Persoanele fizice și juridice care dețin și/sau comercializeaza detectoare de metale sunt obligate să obțină în prealabil autorizatia inspectoratului de politie al județului respectiv, a Directiei Generale de Politie a Municipiului București, în a caror raza teritoriala își au domiciliul sau, după caz, sediul, și să se inregistreze la aceste autorități.
(6^2)Prevederile alin. (6^1) nu se aplică unităților și formatiunilor Ministerului Apararii Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Roman de Informații și ale Serviciului de Protecție și Paza.
(6^3)În vederea detinerii detectoarelor de metale de către personalul de specialitate atestat și inscris în Registrul arheologilor, acesta are obligația ca, înainte de a obtine autorizatia prevăzută la alin. (6^1), să obțină avizul prealabil emis de Ministerul Culturii și Cultelor.
(7)Accesul cu detectoare de metal și utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar și în zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii și Cultelor.
(8)Până la descarcarea de sarcina arheologica terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii.
(9)Autorizarea lucrărilor de construire sau desființare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aproba numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii.
(10)În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, în condițiile prevederilor alin. (5), până la descarcarea de sarcina arheologica autorizarea de construire se suspenda sau, după caz, primarul localității dispune intreruperea oricarei alte activități, în conformitate cu avizul direcțiilor pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național judetene, respectiv a municipiului București, și se instituie regimul de supraveghere sau sapatura arheologica.
Art. 5^1
Text inițial · din 20.11.2003
(1)Pentru efectuarea sapaturilor impuse de cercetarile arheologice se folosește și personal necalificat, angajat prin convenție incheiata între institutia angajatoare și lucrători, în condițiile prezentei ordonante.
(2)Conventiile prevăzute la alin. (1) se pot incheia pentru o durată de cel mult 180 de zile, pentru desfășurarea unor activități sezoniere cu program de lucru prelungit; condițiile și metodologia incheierii acestor conventii se stabilesc prin ordin al ministrului culturii și cultelor, care va fi publicat în Monitorul Oficial al Romαniei, Partea I, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.
(3)Instituțiile organizatoare pot folosi și alti specialisti pentru efectuarea de cercetari, studii sau alte lucrari, care își vor desfășura activitatea pe bază de contract incheiat în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe; contractul va contine clauze cu privire la termenul de predare a raportului de sapatura, precum și la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor stiintifice ale cercetării, studiului sau lucrării efectuate.
(4)Contravaloarea serviciilor și activităților prestate potrivit alin. (1) ăi (3) se stabileste prin negociere directa între părți; pentru aceasta se calculeaza impozitul și contribuția la asigurarile de sănătate, potrivit legii.
Art. 6
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c^3), persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, precum și ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice au obligația sa finanteze:
a)stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investitiei și prin proiectul tehnic, a masurilor ce urmeaza să fie detaliate și a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventiva sau de salvare, după caz, și protejarea patrimoniului arheologic sau, după caz, descarcarea de sarcina arheologica a zonei afectate de lucrari și aplicarea acestor măsuri;
b)activitatea de supraveghere arheologica, pe întreaga durata a lucrărilor, având drept scop protejarea patrimoniului arheologic și a descoperirilor arheologice intamplatoare;
c)orice modificari ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor arheologice.
Art. 7
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, oficiile din subordinea sa și, după caz, oficiile de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol au obligația sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza Listei cuprinzand zonele cu patrimoniu arheologic reperat, în planurile cadastrale și în hartile topografice; lista cuprinzand aceste zone se preia de la directiile pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național judetene, respectiv a municipiului București.
(2)Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale și construite.
Art. 8
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Proprietarii și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra terenurilor în care se afla situri arheologice și celor pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligația de a permite accesul personalului autorizat, în condițiile prezentei ordonante, în vederea cercetării și protejarii patrimoniului arheologic, precum și asigurarii masurilor de protecție și paza a bunurilor de patrimoniu.
(2)Proprietarii sau arendasii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada în care se desfășoară acestea, în cuantumurile și în condițiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotărâre a Guvernului.
(3)Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de către finantatorul sapaturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării.
(4)Aducerea terenului la condiția sa initiala revine finanțatorului cercetării arheologice.
Art. 8^1
Text inițial · din 20.11.2003
Bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice intamplatoare vor fi predate de către descoperitor în termen de maximum 72 de ore direcțiilor pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național judetene, respectiv a municipiului București.
Art. 9
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
Proprietarii terenurilor sunt scutiti de plată impozitului pe terenul agricol pentru suprafetele afectate de cercetarile arheologice, pe întreaga durata a efectuării acestora.
Art. 10
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
În domeniul protejarii patrimoniului arheologic Ministerul Culturii și Cultelor indeplineste, direct sau prin instituțiile sale subordonate, urmatoarele atribuții:
a)asigura aplicarea strategiei naționale, elaborarea normelor și metodologiilor specifice și urmareste respectarea prevederilor legale din domeniu;
b)asigura indeplinirea angajamentelor referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care România este parte, asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care România este parte;
c)reprezinta statul în relația cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcțiilor din zonele cu patrimoniu arheologic și din zonele în care se evidentiaza descoperiri arheologice;
d)elibereaza autorizatia de sapatura arheologica, prin directia sa de specialitate, în urma consultării Comisiei Naționale de Arheologie;
e)instituie și urmareste respectarea Regulamentului sapaturilor arheologice;
f)instituie și actualizeaza Lista cuprinzand zonele de patrimoniu arheologic reperat, elaboreaza și urmareste metodologia de avizare a lucrărilor din aceste zone;
f^1)elaboreaza metodologia de planificare, executare și control privind sapaturile preventive și de salvare, care se aproba prin ordin al ministrului culturii și cultelor;
g)administreaza baza de date care alcatuieste Repertoriul arheologic național;
h)instituie Registrul arheologilor și asigura actualizarea acestuia;
i)finanțează sau cofinanteaza, împreună cu autoritățile și instituțiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic;
j)asigura editarea și publicarea anuală de către Comisia Naționala de Arheologie a Cronicii cercetarilor arheologice, precum și a altor publicatii de specialitate;
k)organizeaza și finanțează anual sesiunea naționala de rapoarte arheologice.
Art. 11
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
Directiile pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național judetene, respectiv a municipiului București, indeplinesc, în domeniul protejarii patrimoniului arheologic, urmatoarele atribuții:
a)urmaresc respectarea autorizatiei de sapatura arheologica și a Regulamentului sapaturilor arheologice în unitatea administrativ-teritoriala de competența;
b)avizeaza, pe baza referatelor de specialitate, lucrarile ce urmeaza să fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;
c)asigura supravegherea de specialitate a lucrărilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice intamplatoare, declansand, după caz, procedurile de clasare prevăzute de lege;
d)emit Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, în cazul cercetarilor arheologice preventive necesitate de construcția de locuinte private, conform prevederilor prezentei ordonante;
e)anunta politia și jandarmeria cu privire la fiecare descoperire intamplatoare, asa cum este ea definita în prezenta ordonanță, în vederea organizarii pazei și/sau a supravegherii zonei respective.
Capitolul III Instituții și organisme de specialitate cu atribuții în domeniul protejării patrimoniului arheologic
Art. 12
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
(1)Se reorganizeaza Comisia Naționala de Arheologie, ca organism științific de specialitate, fără personalitate juridica, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângă Ministerul Culturii și Cultelor. Comisia Naționala de Arheologie funcționează sub autoritatea stiintifica a Academiei Române.
(2)Comisia Naționala de Arheologie este formata din specialisti în domeniu, care își desfășoară activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum și în alte institutii.
(3)Comisia Naționala de Arheologie elaboreaza strategiile, avizeaza programele naționale de cercetare, metodologiile, normativele și reglementarile tehnico-stiintifice din domeniul cercetării arheologice.
(4)Comisia Naționala de Arheologie are 21 de membri și funcționează în conformitate cu regulamentul sau de organizare și functionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii și cultelor.
(5)Functionarea Comisiei Naționale de Arheologie este asigurata de Ministerul Culturii.
(6)Directorul Directiei de arheologie din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor este de drept secretarul Comisiei Naționale de Arheologie.
Art. 13
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Componenta nominala a Comisiei Naționale de Arheologie este aprobata prin ordin al ministrului culturii și cultelor dintre specialistii în domeniu, propusi în conformitate cu prevederile prezentului articol. Membrii Comisiei Naționale de Arheologie au un mandat de 4 ani care poate fi reinnoit consecutiv o singură dată.
(2)Membrii Comisiei Naționale de Arheologie sunt propusi, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii și cultelor, de către:
a)Comisia Naționala de Arheologie;
b)Academia Română, prin institutele sale de specialitate;
c)facultatile și institutele de cercetare de specialitate din domeniul învățământului;
d)Ministerul Culturii;
e)muzeele și asociațiile profesionale în domeniu, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii.
(3)Propunerile Comisiei Naționale de Arheologie se vor face începând cu al doilea mandat de la data reorganizarii.
(4)Președintele Comisiei Naționale de Arheologie este propus ministrului culturii și cultelor de către membrii acesteia prin vot secret și are, la data alegerii sale, un mandat de 4 ani.
(5)Ministrul culturii aproba prin ordin propunerea Comisiei Naționale de Arheologie cu privire la președintele acesteia sau o poate respinge, motivat, o singură dată. Dacă prin votul a două treimi din numărul membrilor săi Comisia Naționala de Arheologie își menține propunerea initiala, ministrul culturii are obligația sa o aprobe prin ordin. Dacă nu sunt intrunite cele două treimi, ministrul culturii solicita Comisiei Naționale de Arheologie o noua propunere.
Art. 14
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
Comisia Naționala de Arheologie are urmatoarele atribuții:
a)elaboreaza strategia naționala în domeniul cercetării arheologice;
b)avizeaza planul anual al cercetarilor arheologice din România;
c)avizeaza normele și metodologiile din domeniul cercetării arheologice;
d)elaboreaza și actualizeaza Regulamentul sapaturilor arheologice;
e)analizeaza solicitarile cu privire la eliberarea autorizațiilor de sapaturi arheologice, indiferent de sursa lor de finanțare;
f)propune clasarea siturilor arheologice;
g)stabileste criteriile și avizeaza atestarea specialistilor și expertilor din domeniul cercetării arheologice, inscrisi în Registrul arheologilor;
h)avizeaza documentatiile de urbanism și amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
i)avizeaza studiile de fundamentare pentru definirea, instituirea și delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;
j)formuleaza prioritatile cercetării arheologice în vederea alocarii sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor;
k)propune Ministerului Culturii și Cultelor sau autorităților administrației publice locale achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
m)avizeaza programele de pregatire a specialistilor și planurile de specializare în domeniul cercetării arheologice;
n)reprezinta România în cadrul organismelor internationale de specialitate similare;
o)avizeaza planul cercetarilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum și protocoalele de colaborare cu parteneri straini privind cercetari arheologice din România;
o^1)propune actualizarea Listei cuprinzand siturile arheologice de interes prioritar;
p)indeplineste și alte atribuții din domeniu, în condițiile legii.
Art. 15
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
1) Se instituie Repertoriul arheologic național, administrat de Ministerul Culturii și Cultelor, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii și cultelor, în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante.
(2)Repertoriul arheologic național cuprinde date stiintifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la:
a)zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al caror potențial arheologic devine cunoscut intamplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive sau de salvare;
b)monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetari arheologice;
c)informații stiintifice privind bunurile mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevăzute la lit. a) și b).
Art. 16
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
Înscrierea monumentelor, ansamblurilor și siturilor arheologice în Repertoriul arheologic național se face în doua grupe, A și B, corespunzător grupei în care acestea au fost clasate în Lista cuprinzand monumentele istorice.
Art. 16^1 Viitor
Art. 16^2 Viitor
Art. 17
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
În vederea protejarii patrimoniului arheologic și a respectarii prevederilor legale în acest domeniu autoritățile administrației publice locale au urmatoarele atribuții:
a)coopereaza cu organismele și instituțiile publice cu responsabilității în domeniul protejarii patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare și respectarea masurilor și deciziilor acestora;
b)asigura protejarea patrimoniului arheologic și a descoperirilor arheologice intamplatoare aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare în acest scop;
c)pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finantarea cercetării și punerea în valoare a descoperirilor arheologice;
d)finanțează cercetarea arheologica în vederea descarcarii de sarcina arheologica a terenurilor pe care se efectueaza lucrari publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevazand distinct sumele necesare în acest scop, potrivit prevederilor prezentei ordonante;
e)cuprind în programele de dezvoltare economico-sociala și urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic;
e^1)aproba documentatiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii și Cultelor, și elaboreaza sau modifica astfel de documentații în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidentiat intamplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive și de salvare, potrivit legii;
f)colaboreaza cu directiile pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național judetene, respectiv a municipiului București, transmitand acestora informații actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat.
g)precizeaza în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;
h)iau masurile administrative corespunzătoare și notifica proprietarilor și titularilor de drepturi reale asupra imobilelor oblibațiile ce le revin pentru prevenirea degradării descoperirilor arheologice intamplatoare.
Art. 18
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
În domeniul protejarii patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sau administrativ de competența, primarul are urmatoarele atribuții specifice:
a)dispune suspendarea autorizatiei de construire și oprirea oricăror lucrari de construire sau de desființare de constructii în situația descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare; anunta în cel mai scurt timp directia pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național și organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare;
b)elibereaza autorizatia de construire sau de desființare, numai pe baza și în conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii și Cultelor, pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum și pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;
c)asigura paza și protectia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, semnaland de urgenta directiei pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național orice nerespectare a legii.
Capitolul IV Atribuțiile autorităților administrației publice locale în domeniul patrimoniului arheologic
Art. 19
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Dezvoltarea durabila a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes național; protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone sunt, în condițiile legii, cauza de utilitate publică.
(2)Finantarea cercetării arheologice, a conservarii, restaurarii și punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii și Cultelor.
(3)Cheltuielile necesare în vederea cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii și punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, în condițiile legii, din bugetele autorităților administrației publice locale pe al caror teritoriu se afla aceste situri.
Art. 20
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Autoritățile administrației publice locale pe al caror teritoriu se gasesc zone de interes arheologic prioritar au obligația de a prevedea măsuri administrative și tehnice pentru protejarea patrimoniului arheologic și punerea sa în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economica, sociala și teritoriala a localitatilor.
(2)Autoritățile prevăzute la alin. (1) au obligația sa prevada în bugetele proprii fondurile necesare pentru:
a)elaborarea și, după caz, modificarea documentatiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, în vederea protejarii și punerii în valoare a patrimoniului arheologic;
b)elaborarea reglementarilor speciale de protecție în zona;
c)marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar și informarea publicului cu privire la regimul special de protecție a zonei;
(3)pentru indeplinirea atribuțiilor ce le revin și pentru elaborarea documentatiilor prevăzute la alin. (2) autoritățile administrației publice locale pot beneficia de transferuri cu destinatie speciala din bugetul de stat, în condițiile legii, precum și de cofinantare de la bugetul ministerelor implicate.
(4)Avizarea documentatiilor de urbanism și amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de către Ministerul Culturii și Cultelor și de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Capitolul V Zone de interes arheologic prioritar
Art. 21
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
La propunerea Ministerului de Interne, a Ministerului Culturii și Cultelor și a Ministerului Administrației Publice Guvernul va aproba metodologia de organizare și asigurare a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar, precum și modul de finanțare a acestor măsuri.
Art. 22
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Proprietarii și titularii dreptului de administrare și ai altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligația de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii și Cultelor în vederea cercetării arheologice și protejarii patrimoniului arheologic și de a asigura masurile de protecție și paza a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.
(2)Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice inscrise în Repertoriul arheologic național, în condițiile reglementarilor art. 20, proprietarii sau arendasii, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada în care se desfășoară acestea, în cuantumurile și în condițiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotărâre a Guvernului.
(3)Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de către finantatorul sapaturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării arheologice.
Art. 23
Ultima modificare: act nemenționat de sursă · din 20.11.2003
Incalcarea dispozițiilor prezentei ordonante atrage, după caz, raspunderea civila, administrativa, materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 23^1
Text inițial · din 20.11.2003
Efectuarea oricăror lucrari care pot afecta siturile arheologice, inaintea obtinerii Certificatului de descarcare de sarcina arheologica, se considera distrugere a monumentelor istorice și se pedepseste potrivit prevederilor legii penale.
Art. 23^2
Text inițial · din 20.11.2003
(1)Accesul cu detectoare de metale și utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, fără autorizarea prealabila prevăzută la art. 5 alin. (7), constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani și confiscarea detectoarelor.
(2)Tentativa se pedepseste.
Art. 23^3
Text inițial · din 20.11.2003
(1)Comercializarea detectoarelor de metale fără autorizatia prevăzută la art. 5 alin. (6^1) constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani și confiscarea detectoarelor.
(2)Tentativa se pedepseste.
Capitolul VI Infracțiuni și contravenții
Art. 24
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
(1)Constituie contraventii urmatoarele fapte și se sancționează după cum urmeaza:
a)desfășurarea, fără autorizatia emisa în condițiile prezentei ordonante, de cercetari arheologice, precum și a oricăror alte activități care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei;
b)neanuntarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2) de către titularul autorizatiei de cercetare, cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei;
c)neanuntarea, în termenul stabilit de prezenta ordonanță, a descoperirilor de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice intamplatoare, cu amendă de la 20.000.000 lei la 500.000.000 lei și confiscarea bunurilor descoperite; neanuntarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire sau de desființare constituie circumstanta agravanta;
d)incalcarea prevederilor art. 6 lit. a) și b), cu amendă de la 250.000.000 lei la 750.000.000 lei;
e)nerespectarea avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau emiterea autorizarii de construire în absenta acestui aviz pentru lucrarile de construire sau de desființare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei;
f)neindeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 11 lit. a) și c), cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei;
g)detinerea de detectoare de metale fără autorizatia prevăzută la art. 5 alin. (6^1), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei și confiscarea detectoarelor;
h)detinerea de detectoare de metale fără avizul prevăzut la art. 5 alin. (6^3), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei și confiscarea detectoarelor;
i)incalcarea prevederilor art. 8 alin. (1) și ale art. 22 alin. (1), cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei.
(2)Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizeaza prin hotărâre a Guvernului
Art. 25
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
(1)Constatarea contraventiilor și aplicarea sanctiunilor se fac, după caz, de către:
a)specialistii direcțiilor pentru cultura, culte și patrimoniu cultural național judetene, respectiv a municipiului București;
b)imputernicitii Ministerului Culturii;
c)inspectorii teritoriali ai Inspecției de Stat în Constructii, Lucrari Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului;
d)organele de politie, care au și obligația de a da curs oricăror solicitări în exercitarea atribuțiilor personalului prevăzut la lit. a)-c).
(2)Contraventiile prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) și i) se constata, iar sancțiunea se aplică de către specialistii direcțiilor judetene pentru cultura, culte și patrimoniul cultural național, respectiv a municipiului București, de către primar, respectiv primarul general al municipiului București, sau de președintele consiliului judetean, precum și de către imputernicitii acestora.
Art. 26
Ultima modificare: Legea nr. 462/2003 · din 20.11.2003
Art. 27
Ultima modificare: Legea nr. 378/2001 · din 20.11.2003
(1)Desfiintarea, distrugerea parțială sau degradarea siturilor arheologice care sunt monumente istorice se sancționează conform legii penale.
(2)În cazul degradării acestora se aplică și măsura corelativa a obligarii făptuitorului la refacerea părților de construcție degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevăzute în prezenta ordonanță.