Legea nr. 314/2004

Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16 din 27 martie 2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 5 aprilie 2003, cu următoarele modificări și completări:

1.La articolul I, punctul 2 va avea următorul cuprins:

2.Părțile introductive ale punctelor 1-5 din articolul 3 vor avea următorul cuprins:

1.Bunuri arheologice și istoric-documentare de valoare excepțională, precum:

...........................................................................................

2.Bunuri cu semnificație artistică, de valoare excepțională, precum:

...........................................................................................

3.Bunuri cu semnificație etnografică, de valoare excepțională, precum:

...........................................................................................

4.Bunuri de importanță științifică, de valoare excepțională, precum:

...........................................................................................

5.Bunuri de importanță tehnică, de valoare excepțională, precum:

...........................................................................................

2.La articolul I punctul 3, litera c) a articolului 4 va avea următorul cuprins:

c)colecțiile cultelor religioase și ale instituțiilor ecleziastice.

3.La articolul I, după punctul 15 se introduce un punct nou, punctul 15^¹, cu următorul cuprins:

15^¹.După articolul 40 se introduce un articol nou, art. 40^¹, cu următorul cuprins:

Articolul 40^¹

(1)Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (2), bunurile clasate, aflate în domeniul privat al statului, respectiv al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, pot fi exportate definitiv, numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale de aceeași importanță și semnificație culturală și numai în cazuri cu totul excepționale, în care prevalează interesul național, istoric, științific sau cultural.

(2)Schimbul prevăzut la alin. (1) este aprobat prin hotărâre a Guvernului, respectiv a consiliului județean sau local, după caz, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

(3)Bunul cultural obținut prin schimbul prevăzut la alin. (1) urmează regimul juridic al bunului dat în schimb.

4.La articolul I, punctul 17, titlul capitolului VIII^¹ va avea următorul cuprins:

Capitolul VIII^¹

Restituirea bunurilor culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

5.La articolul I punctul 17, alineatul (1) al articolului 58^⁵ va avea următorul cuprins:

Articolul 58^⁵

(1)Orice stat membru al Uniunii Europene poate cere statului român, în condițiile Legii nr. 704/2001 privind asistența judiciară internațională în materie penală, efectuarea de cercetări în vederea descoperirii locului unde se află, precum și a posesorului sau a detentorului unui bun cultural determinat. Cererea trebuie să cuprindă date cu privire la identificarea și descrierea bunului cultural care face obiectul solicitării, precum și informații cu privire la localizarea efectivă sau prezumtivă a acestuia.

6.La articolul I, punctul 17 alineatele (3) și (4) ale articolului 58^⁹ vor avea următorul cuprins:

(3)Sentința Curții de Apel București prin care se dispun restituirea bunului cultural și acordarea despăgubirilor prevăzute la alin. (2) poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 15 zile de la comunicare. Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca recursul de urgență.

(4)În cazul admiterii recursului prevăzut la alin. (3), Înalta Curte de Casație și Justiție, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond.

7.La articolul I, după punctul 17 se introduce un punct nou, punctul 17^¹, cu următorul cuprins:

17^¹.- După capitolul VIII^¹ se introduce un capitol nou, capitolul VIII^², cu următorul cuprins:

Capitolul VIII^²

Recuperarea bunurilor culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul României

Articolul 58^¹²

(1)Statul român are obligația de a cere, în condițiile legii, oricărui stat efectuarea de cercetări în vederea descoperirii locului unde se află, precum și a identificării posesorului sau detentorului unui bun cultural determinat care a părăsit ilegal teritoriul României; cererea trebuie să cuprindă date cu privire la descrierea bunului cultural, precum și informații cu privire la localizarea prezumtivă a bunului cultural în cauză.

(2)Recuperarea bunului cultural astfel identificat în condițiile alin. (1) se realizează conform procedurilor legale convenite între părți.

(3)Prevederile art. 58^³ se aplică în mod corespunzător bunurilor culturale mobile din România care fac obiectul prezentului capitol.

8.La articolul I, după punctul 24 se introduce un punct nou, punctul 24^¹, cu următorul cuprins:

24^¹.- Articolul 80 va avea următorul cuprins:

Articolul 80

(1)Bunurile culturale mobile depuse în custodia unor instituții publice după data de 31 decembrie 1947 vor fi restituite de către instituțiile deținătoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus, potrivit dreptului comun, la cererea scrisă a acestora, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

(2)Bunurile culturale mobile preluate înainte de 6 septembrie 1940 de autorități ale statului nu pot fi revendicate; bunurile culturale mobile preluate ilegal de autorități ale statului după data de 6 septembrie 1940 pot fi revendicate de proprietarii de drept și vor fi restituite acestora de către instituțiile care le dețin, pe baza unei hotărâri judecătorești definitive. Acțiunile în justiție pentru revendicare sunt scutite de taxe judiciare de timbru. Instituțiile deținătoare de arhive privind bunurile culturale mobile sunt obligate să permită accesul la documentele privind proveniența și preluarea acestora.

(3)Bunurile culturale mobile clasate, care fac obiectul restituirii în condițiile alin. (2), pot fi transmise proprietarilor de drept numai după garantarea în scris, de către aceștia, a respectării dispozițiilor prezentei legi.