Legea nr. 360/2002

(1)Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.

(2)Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.

(3)Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în prezentul statut.

(1)Polițistul este investit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege.

(2)Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.

Polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității.

(1)Polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile tarii, jurământul de credința față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

(2)Polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își executa atribuțiile de serviciu.

Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor.

Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.

Calitatea de polițist se dobândește și se pierde în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condițiile legii.

(1)Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților programelor de studii universitare de licență sau master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție ori din rândul absolvenților programelor de studii postliceale pentru formarea agenților de poliție, organizate de instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Admiterea la programele de studii se face prin concurs organizat în condițiile legii.

(1^¹)Abrogat.

(2)Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției.

(2^¹)În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcțiilor de execuție vacante pot fi reîncadrate ca polițiști persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) și j), care au studii corespunzătoare cerințelor postului și îndeplinesc condițiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.

(2^²)Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), pentru reducerea deficitului de polițiști în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe funcții de execuție vacante de polițist, persoane cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.

(3)Pentru unele funcții pot fi încadrați direct sau transferați din instituțiile publice de apărare și siguranță națională specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.

(4)Admiterea în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin concurs.

(5)Ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile alin. (2^¹), (2^²) și (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.

(1)La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^¹), (2^²) și (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naționalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplinește, pe lângă condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici, și următoarele condiții speciale:

a)să fie aptă din punct de vedere medical, fizic și psihologic;

b)să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;

c)să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.

(1^¹)Îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală și evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În cazul în care se constată neîndeplinirea condiției, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.

(1^²)La concursurile sau examenele prevăzute la art. 9 alin. (5) poate participa orice persoană care îndeplinește, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), și următoarele criterii specifice:

a)nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe față și/sau gât, precum și în alte zone ale capului sau tatuaje ori elemente ornamentale prezente pe alte zone ale corpului care să reprezinte sau să semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violență, ură sau discriminare ori să aibă conotații politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;

b)dacă prin reîncadrare sau încadrare directă, potrivit nivelului studiilor și/sau vechimii în specialitate, nu dobândește un grad profesional mai mic decât gradul militar echivalent deținut în rezervă.

(1^³)Verificarea criteriului specific prevăzut la alin. (1^²) lit. a) se realizează cu ocazia examinării medicale.

(1^⁴)Agenții de poliție care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional, prevăzut la art. 9alin. (1^¹), destinat formării inițiale a ofițerilor de poliție, frecventează cursurile acestuia cu scoatere de la locul de muncă, situație în care li se acordă drepturile prevăzute la art. 57 alin. (1) și (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

(2)În primul an de activitate, polițistul încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs pentru inițierea în carieră în instituțiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2^¹)Cursurile pentru inițierea în carieră sunt programe de formare profesională organizate potrivit specificului funcțiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne și au o durată de cel puțin:

a)3 luni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (2^²);

b)4 săptămâni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (3).

(3)Candidații care au promovat concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și persoanele care urmează să ocupe funcțiile de polițist în condițiile art. 9alin. (2^¹), (2^²) și (3) nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.

(4)Dacă în perioada desfășurării activității de polițist sau a studiilor în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne intervine vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situațiile în care elevul, studentul sau polițistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanței de judecată.

(4^¹)Candidații care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învățământ cu frecvență trebuie să îndeplinească, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), și următoarele condiții:

a)să nu fi absolvit anterior un program/curs de formare inițială a personalului Ministerului Afacerilor Interne;

b)să fi absolvit cu diplomă de licență specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

(4^²)Candidații care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învățământ cu frecvență redusă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de agent de poliție;

b)au obținut cel puțin calificativul „bine” la ultima evaluare anuală;

c)au absolvit cu diplomă de licență specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne;

d)nu sunt puși la dispoziție ori nu sunt suspendați din funcție în condițiile art. 27^²¹ alin. (2) sau ale art. 27^²⁵ alin. (1) lit. a) sau b);

e)nu sunt sub efectul unei sancțiuni disciplinare.

(5)Recrutarea și selecționarea candidaților la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ proprii se realizează potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(6)Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1), candidații la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, care au fost declarați respinși și au obținut un rezultat mai mare sau egal cu media minimă de admitere stabilită potrivit regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute și potrivit opțiunilor formulate în acest scop, sunt repartizați, fără concurs de admitere, pe locuri la instituțiile de învățământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în prima serie de școlarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza

(1)Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a polițiștilor pentru ridicarea nivelului profesional.

(2)Abrogat.

(3)Formarea profesională continuă a polițistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:

a)cursuri de capacitate profesională pentru obținerea gradelor profesionale de: comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție;

b)cursuri pentru schimbarea specialității/profilului de muncă;

c)alte cursuri necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, desfășurate în țară sau în străinătate.

În programele de pregătire a viitorilor polițiști, elevi sau studenți din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne se prevăd activități specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.

(1)Polițiștii pot fi debutanți sau definitivi.

(2)Polițiștii debutanți sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliției Române.

(1)Polițiștii se încadrează în doua categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:

a)categoria A - Corpul ofițerilor de poliție - cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare;

b)categoria B - Corpul agenților de poliție - cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diploma.

(2)Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a)chestor general de poliție;

b)chestor-șef de poliție;

c)chestor principal de poliție;

d)chestor de poliție;

e)comisar-șef de poliție;

f)comisar de poliție;

g)subcomisar de poliție;

h)inspector principal de poliție;

i)inspector de poliție;

j)subinspector de poliție.

II. Corpul agenților de poliție:

a)agent-șef principal de poliție;

b)agent-șef de poliție;

c)agent-șef adjunct de poliție;

d)agent principal de poliție;

e)agent de poliție.

(3)Gradele profesionale de chestor, comisar-șef și comisar pot fi obținute numai de către ofițeri cu studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licența sau echivalenta.

(1)Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

a)Președintele României, pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului afacerilor interne;

b)ministrul afacerilor interne, pentru:

(i) conducătorii unităților Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct și adjuncții acestora;

(ii) conducătorii unităților aparatului central și subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum și adjuncții acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadrați polițiștii;

(iii) polițiștii din unitățile aparatului central și unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea șefului unității;

c)inspectorul general al Poliției Române pentru polițiștii din inspectoratul general și unitățile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum și pentru conducătorii unităților subordonate inspectoratului general și adjuncții acestora;

d)șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru polițiștii din subordine, alții decât cei prevăzuți la lit. b) și c);

e)șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii.

(2)Abrogat.

(1)Pentru obținerea gradului profesional următor polițistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a)să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;

b)să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puțin „bine”. Anii în care polițistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.

(1^¹)Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.

(2)Gradul profesional de comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție poate fi obținut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.

(2^¹)Sunt exceptați de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofițerul de poliție care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul științific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază, precum și agentul de poliție care a absolvit studii superioare.

(2^²)Gradul profesional de chestor poate fi obținut de comisarul-șef de poliție care a promovat examenul organizat în acest scop.

(3)Abrogat.

Stagiul minim în gradele profesionale este:

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a)chestor-șef de poliție - 2 ani;

b)chestor principal de poliție - 2 ani;

c)chestor de poliție - 2 ani;

d)comisar-șef de poliție - 3 ani;

e)comisar de poliție - 3 ani;

f)subcomisar de poliție - 4 ani;

g)inspector principal de poliție - 3 ani;

h)inspector de poliție - 3 ani;

i)subinspector de poliție - 4 ani.

II. Corpul agenților de poliție:

a)agent-șef de poliție - 5 ani;

b)agent-șef adjunct de poliție - 5 ani;

c)agent principal de poliție - 5 ani;

d)agent de poliție - 5 ani.

Abrogat.

Abrogat.

Polițistului care și-a sacrificat viața în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliție, pentru agenții de poliție, și gradul următor, pentru ofițerii de poliție.

(1)Absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

(1^¹)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și absolvenților programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne.

(1^²)Prin excepție de la prevederile alin. (1), studenții Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne care sunt declarați inapți pentru continuarea studiilor prin decizie medicală definitivă dispusă de către autoritățile competente pot opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție în programul de studii de licență de drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență, fără ca la absolvire să li se acorde gradul profesional și fără obligația de a fi încadrați în Ministerul Afacerilor Interne.

(2)Absolventului școlii de formare a agenților de poliție i se acordă gradul profesional de agent de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.

(3)Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituții de învățământ.

(4)Prin excepție de la prevederile alin. (1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar cu gradul profesional, în condițiile art. 73 alin. (1) și (2), și este încadrat într-o funcție specifică corespunzătoare gradului profesional deținut.

(5)Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență, respectiv cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:

a)sub 5 ani - subinspector de poliție;

b)între 5 și 10 ani - inspector de poliție;

c)peste 10 ani - inspector principal de poliție.

(5^¹)Prin excepție de la alin. (1^¹), agentului de poliție care a absolvit programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizat în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne i se aplică în mod corespunzător dispozițiile alin. (5) și (7).

(6)Persoanei reîncadrate ca polițist potrivit art. 9 alin. (2^¹) i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului.

(7)Încadrarea în funcție a polițistului prevăzut la alin. (5) și reîncadrarea polițistului prevăzut la alin. (6) se realizează în condițiile art. 22 alin. (4).

(8)Persoanei care dobândește statutul de polițist prin transfer, potrivit art. 9 alin. (2^²) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.

(8^¹)Persoanei care dobândește statutul de polițist prin încadrare directă, potrivit art. 9 alin. (2^²) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului, dar nu mai mult de gradul de inspector principal de poliție, respectiv agent-șef adjunct. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.

(9)Prevederile alin. (8), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică și în cazul polițistului prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condițiile alin. (5).

(10)În cazul polițistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidențiat stabilită potrivit prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.

(10^¹)Polițistului prevăzut la alin. (5^¹) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție la unitatea în care este repartizat după absolvire, după acordarea gradului profesional de ofițer.

(10^²)Prin excepție de la prevederile alin. (10^¹), modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza în cadrul aceleiași unități sau în situația în care intervine reorganizarea unității. Modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza și în cadrul altor unități, în următoarele situații justificate:

a)când un membru al familiei polițistului este încadrat în gradul I sau II de invaliditate sau se află în tratament pentru o afecțiune medicală gravă, iar pentru îngrijirea acestora este necesar sprijinul polițistului;

b)când polițistul urmează un tratament pentru o afecțiune medicală gravă, care reclamă prezența sa periodică îndelungată cu frecvență săptămânală la o unitate medicală aflată în altă localitate decât cea în care se află unitatea la care este încadrat.

(11)Persoanei care dobândește statutul de polițist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (2^¹) sau (2^²), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detașare, mutare sau transfer, timp de cel puțin doi ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității.

(12)La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, polițistul susține examenul de definitivare în profesie. Polițistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.

(13)Perioada de stagiu și perioada de probă constituie vechime în poliție.

(14)Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu și a perioadei de probă, precum și cea privind organizarea și desfășurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(1)Odată cu acordarea primului grad profesional sau, după caz, a gradului profesional de ofițer, absolvenții prevăzuți la art. 9 alin. (1) sunt repartizați la unitățile de poliție beneficiare.

(2)Absolvenții prevăzuți la alin. (1) au dreptul, în ordinea mediilor generale de absolvire, să își aleagă unitatea de poliție în care vor fi repartizați, în limita locurilor vacante comunicate de către unitățile beneficiare.

(3)Absolvenții nu pot reveni asupra opțiunii formulate.

(4)Absolventul care nu și-a exercitat dreptul de alegere este repartizat din oficiu.

(5)Refuzul de a accepta propunerea de repartizare prevăzută la alin. (4) determină neacordarea gradului profesional, absolventului revenindu-i obligația de a restitui cheltuielile efectuate în timpul școlarizării. Prevederile art. 70 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(6)Aspectele procedurale privind repartizarea absolvenților se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1)Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.

(2)Funcțiile polițiștilor, după natura lor, sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcții din categoria A și funcții din categoria B.

(3)Fiecare dintre cele doua categorii de funcții se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.

(4)Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au.

(4^¹)Abrogat.

(4^²)După definitivarea în profesie, polițistul este încadrat în funcție în condițiile alin. (4).

(4^³)Eliminat.

(5)Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(6)Pentru motive temeinic justificate, polițiștii pot fi numiți, la solicitarea acestora, în funcții inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepția situațiilor care decurg din aplicarea art. 27^³¹ alin. (3) sau art. 27^⁴⁹.

(7)Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, în condițiile legii.

(8)Abrogat.

(1)La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^¹), (2^²) și (3) depune jurământul de credință în fața șefului instituției de învățământ sau, după caz, a șefului unității de poliție și în prezența a doi polițiști.

(2)Jurământul de credință are următorul conținut: "Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere și buna credința îndatoririle ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3)Jurământul de credința se poate depune și fără formula religioasă de încheiere.

(4)Jurământul de credință este semnat de către absolventul sau polițistul încadrat direct sau transferat și, după caz, de către șeful instituției de învățământ sau de șeful unității, precum și de către polițiștii asistenți.

(5)Jurământul de credința este contrasemnat de ministrul afacerilor interne, se păstrează la dosarul personal al polițistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.

(6)Semnarea jurământului de credința presupune și acordul implicit al polițistului pentru testarea fidelității și integrității sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condițiile legii.

La acordarea primului grad profesional, la numirea și eliberarea dintr-o funcție de conducere, precum și la încetarea raporturilor de serviciu, polițistul este obligat să își declare averea, conform legii.

(1)Fiecare polițist are un dosar personal care cuprinde:

a)documentul de numire în funcție, documentul de atestare a studiilor și cel privind depunerea jurământului;

b)documentele privind evaluarea anuala a activității acestuia, avansările în funcții, grade sau categorii, recompensele acordate, precum și sancțiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic și fără discontinuități;

c)declarația de avere și alte documente, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(2)Se interzice introducerea în dosarul personal al polițistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.

(3)Polițistul își poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conțin informații clasificate, în condițiile legii.

(1)Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic și didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.

(2)Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:

a)la acordarea gradului profesional următor;

b)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;

c)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;

d)în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfășurată de polițist este mai mare de 30 de zile.

(3)Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parțială.

(4)Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.

(5)În situația în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condițiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabilește pe baza punctajului obținut ca medie ponderată a punctajelor obținute la evaluările de serviciu parțiale.

(1)Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.

(2)În cazul personalului didactic și didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie și 15 noiembrie.

(1)Evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al acestuia. Au competențe de evaluare a personalului exclusiv șefii care îndeplinesc atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, precum și prefecții.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmește și aprobă evaluarea de serviciu pentru polițiștii din instituțiile/unitățile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competență de numire.

(3)În cazul polițiștilor care au calitatea de atașați de afaceri interne sau ofițeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful structurii care coordonează activitatea acestora și se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităților de reprezentare externă.

(4)Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situații:

a)este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul evaluat;

b)i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).

(5)În situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de șeful unității. Dacă șeful unității se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către șeful ierarhic superior al acestuia.

(1)Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:

a)modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;

b)legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;

c)nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;

d)aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;

e)aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.

(2)Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.

(3)În funcție de punctajul general obținut, polițistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”.

(4)Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările și concluziile evaluării de serviciu și calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.

(5)Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 26^⁶.

(1)Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.

(2)Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.

(3)Prin excepție de la prevederile alin. (2), polițistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.

(4)Contestația formulată în condițiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.

(5)Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.

(6)În termen de două zile lucrătoare, șeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.

(7)Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.

(8)Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.

Calificativul obținut la evaluarea activității desfășurate în cadrul unor/pentru organisme interne și internaționale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 26^³ alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 26^⁶.

Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Abrogat.

(1)Raportul de serviciu al polițistului se poate modifica prin:

a)delegare;

b)detașare;

c)participare la misiuni internaționale;

d)împuternicire pe o funcție de conducere;

e)transfer;

f)mutare;

g)punere la dispoziție.

(2)Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepția situațiilor în care a intervenit reorganizarea unității.

Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept, din inițiativa sau la cererea sa.

În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecțiuni intercurente, precum și a suspendării, raportul de serviciu al polițistului nu poate fi modificat decât din inițiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepția următoarelor situații:

a)ca urmare a desființării postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unități;

b)s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cu excepția situației în care aceasta a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;

c)s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;

d)s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, cu interdicția exercitării profesiei.

În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secțiune, polițistul se numește într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.

Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

(1)Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către polițist a unor activități corespunzătoare postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeași unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune în interesul unității în care este încadrat polițistul sau în interesul unității ierarhic superioare.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), pe perioada delegării, polițistul poate exercita, cu acordul său scris, alte activități decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.

(3)Prin excepție de la alin. (2), în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, pentru delegarea dispusă în condițiile prevederilor alin. (2) nu este necesar acordul scris al polițistului.

Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al polițistului.

(1)Detașarea polițistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă și exercitarea atribuțiilor în cadrul altor unități/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituții sau autorități publice, la solicitarea acestora. În mod excepțional și numai cu acordul scris al polițistului, prin detașare se poate schimba și specificul muncii.

(2)Detașarea se dispune în interesul unității în cadrul căreia polițistul urmează să își desfășoare activitatea.

(3)Detașarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a polițistului îi permite exercitarea atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care urmează să fie numit temporar.

(4)Detașarea polițistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.

(1)Detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detașarea polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), detașarea polițistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorități publice se face pe perioada stabilită prin dispozițiile legale în vigoare aplicabile situațiilor respective.

(3)Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni, fără a depăși perioada pe care s-a instituit starea de urgență, de asediu, de mobilizare și de război

(1)Detașarea polițistului la instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, la alte autorități și instituții publice sau la Corpul Național al Polițiștilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.

(2)Detașarea la instituții de apărare națională, ordine publică și securitate națională sau la alte autorități și instituții publice se poate face, în condițiile legii, și fără numirea în statul anexă, situație în care unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior detașării.

Încetarea detașării realizată potrivit art. 27^¹⁰ alin. (1) determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27^³¹.

Polițistul poate refuza delegarea sau detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații:

a)graviditate;

b)își crește singur copilul minor;

c)starea sănătății, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detașarea, raportat la atribuțiile de serviciu și condițiile de muncă specifice locului de muncă unde este detașat/delegat;

d)este singurul întreținător al familiei;

e)alte motive personale temeinic justificate.

Delegarea, respectiv detașarea încetează în următoarele situații:

a)la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;

b)desfășurarea activității care a impus delegarea, respectiv detașarea nu mai este necesară;

c)șeful unității în care este încadrat polițistul își retrage acordul cu privire la detașarea polițistului;

d)la cererea polițistului, când a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 27^¹².

(1)Participarea polițistului la o misiune internațională care presupune desfășurarea altor activități decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.

(2)Încheierea misiunii internaționale determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27^³¹.

(1)Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuțiilor unei funcții de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcție de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepția perioadei concediului de odihnă.

(2)Poate fi împuternicit polițistul care îndeplinește condițiile de studii prevăzute în fișa postului și nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.

(3)Pe perioada împuternicirii, polițistul beneficiază, după caz, și de drepturile care se cuvin polițistului detașat.

(1)Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.

(2)În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a postului.