Caută

Închide

De exemplu: „art. 1112 Codul civil”, „Legea 31/1990”

Capitolul 2 Procedura › Secțiunea a 2-a Statul român ca stat de executare

Art. 25Acceptarea sau respingerea cererii

Abrogat la 30.08.200404.01.2002–29.08.2004Verificat față de legislatie.just.ro la 04.11.2026
Atenție: Articolul a fost abrogat la 30.08.2004. Se afișează ultimul text care a fost în vigoare.

(1)În cazul în care Ministerul Justiției din România primește o cerere de transferare din partea unui resortisant român condamnat penal într-un alt stat, se procedează în felul următor:

a)autoritatea centrala din statul de condamnare este instiintata despre cerere de către Ministerul Justiției, care îi transmite totodată informațiile prevăzute la art. 9 alin. (3), documentele prevăzute la art. 10 alin. (2), precum și o declarație precizând dacă autoritățile competente își dau consimțământul la transfer. Informațiile și documentele se obțin de către parchetul de pe lângă curtea de apel competența;

b)dacă cererea de transferare este refuzată, Ministerul Justiției îl înștiințează despre aceasta pe condamnat;

c)dacă cererea este aprobată, Ministerul Justiției transmite autorității centrale din statul de condamnare documentele prevăzute la art. 10 alin. (1), pe care le procura parchetul român competent.

(2)De îndată ce Ministerul Justiției primește declarația de consimțământ de la statul de condamnare, el transmite documentele procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel competența, care, la rândul sau, sesizează curtea de apel pentru ca aceasta sa recunoască hotărârea străină și sa o pună în executare, conform prevederilor art. 21 sau 22, după caz.

(3)Sentinta se motiveaza de îndată și este supusă recursului în termen de 10 zile de la comunicare. Comunicarea către condamnat se face prin fax sau prin alt mijloc de transmitere la autoritatea centrala din statul de condamnare, de către Ministerul Justiției, în cel mai scurt timp posibil.

(4)După ce hotărârea instanței române rămâne definitivă curtea de apel emite un mandat de executare a pedepsei, pe care Ministerul Justiției îl transmite autorității centrale competente din statul de condamnare, pentru ca transferarea persoanei condamnate să poată avea loc.

(5)Predarea-primirea condamnatului va avea loc, de regula, pe teritoriul statului de condamnare. Aceasta se va realiza, din partea statului român, de către Ministerul Justiției.

(6)Condamnatul transferat în România nu mai poate fi urmărit penal pentru aceeași infracțiune care a constituit obiectul condamnării în străinătate.

Istoric

În vigoare dinCe s-a întâmplatPrinComparație
30.08.2004AbrogatLegea nr. 302/2004
04.01.2002Intrat în vigoareLegea nr. 756/2001Forma inițială