Legea nr. 32/2000

Prezenta lege reglementează: organizarea și funcționarea societăților comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare și de reasigurare, a societăților mutuale, denumite în continuare asiguratori, respectiv reasiguratori, precum și a intermediarilor în asigurări, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, supravegherea asigurătorilor și reasiguratorilor care desfășoară activitatea în sau din România, supravegherea activității intermediarilor în asigurări și reasigurari, precum și a altor activități în legătură cu acestea.

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1.activitatea de asigurare - activitatea exercitată în sau din România, care desemnează, în principal, oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de contracte de asigurare și reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres și de recuperare, precum și investirea sau fructificarea fondurilor proprii și atrase prin activitatea desfășurată;

2.agent de asigurare - persoana fizica sau juridică abilitata, în baza autorizării unui asigurator, sa negocieze sau sa încheie în numele și în contul asiguratorului contracte de asigurare cu terții, conform condițiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigurator sau de broker de asigurare;

3.asigurare - operațiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contribuția unui număr de asigurați, expusi la producerea anumitor riscuri, și îi indemnizeaza pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum și pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activității desfășurate;

4.asigurat - persoana care are un contract de asigurare încheiat cu asiguratorul;

5.asigurator - persoana juridică română sau străină ori societatea mutuala autorizata în condițiile prezentei legi sa exercite activități de asigurare;

6.broker de asigurare - persoana juridică română sau străină, autorizata în condițiile prezentei legi, care, pentru clienții săi, negociaza sau încheie contracte de asigurare și acorda alte servicii în legătură cu protecția împotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor;

7.catastrofa - un eveniment sau o serie de evenimente care provoacă pagube substanțiale într-o perioadă scurta de timp;

8.coasigurare - operațiunea prin care doi sau mai mulți asiguratori subscriu același risc, fiecare asumându-și o cota-parte din acesta;

9.fond de rezerva liber vărsat - totalul sumelor cu care membrii societății mutuale au contribuit la fondurile acesteia;

10.acționari semnificativi - actionarii care, singuri ori prin intermediul sau în legătură cu alte persoane, dețin cel puțin 5% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acționarilor;

11.persoane semnificative - administratorii și directorul general;

12.portofoliu de asigurări - totalitatea sau o parte din contractele de asigurări încheiate de un asigurator;

13.prime brute subscrise - primele încasate și de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate și de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare și contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în perioada de referința, înainte de deducerea oricăror sume din acestea;

14.prime nete subscrise - primele brute subscrise din care se deduc sumele plătite și de plătit drept prime de reasigurare;

15.prime brute încasate - totalul primelor încasate, inclusiv primele de reasigurare încasate în perioada de referința, înainte de deducerea oricăror sume din acestea;

16.prime nete încasate - primele brute încasate din care se deduc sumele plătite drept prime de reasigurare;

17.reasigurare - operațiunea de asigurare a unui asigurator de către alt asigurator, primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurator;

18.reținere proprie - partea din risc care rămâne în sarcina asiguratorului după deducerea reasigurării;

19.societate mutuala de asigurări - persoana juridică civilă ai carei asociați sunt deopotrivă asigurați și asiguratori.

(1)Activitatea de asigurare se grupează în:

a)asigurări de viața;

b)asigurări generale.

(2)Clasele de asigurări aferente categoriilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin norme.

(1)Punerea în executare a prezentei legi, supravegherea și controlul respectării dispozițiilor sale revin Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în scopul apărării drepturilor asiguraților și al promovării stabilitatii activității de asigurare în România.

(2)Se înființează Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, autoritate administrativă autonomă de specialitate, cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei legi.

(3)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor își poate deschide reprezentante în orice alta localitate de pe teritoriul României.

(4)Pentru nevoile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ale reprezentantelor sale pe care aceasta le înființează, Guvernul și, după caz, autoritățile administrației publice locale vor atribui acesteia în administrare imobilele necesare - terenuri și clădiri - din domeniul public de interes național sau local, după caz, în termen de 60 de zile de la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(5)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este condusă de un consiliu format din 5 persoane, respectiv președinte, vicepreședinte și 3 membri.

(6)Structura organizatorică și de personal a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, atribuțiile de conducere, de execuție și de control ale personalului sau se stabilesc prin regulamentele de ordine interioară, adoptate de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

(7)Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiți de Parlament, în ședința comuna a celor două Camere, la propunerea comisiilor reunite pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților. Președintele și vicepreședintele se nominalizeaza pe funcții în lista de propuneri care se supune spre aprobare Parlamentului.

(8)Numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se face de pe lista comuna propusă de comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților.

(9)Revocarea Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în totalitate sau individual, se face de autoritatea care l-a numit, pe baza procedurii definite la alin. (8).

(10)Durata mandatului de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor este de 5 ani, fiecare membru putând fi reinvestit.

(11)Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor fi numiți pentru mandate cu durate diferite, astfel încât în fiecare an sa expire mandatul unuia dintre ei.

(12)Președintele va fi numit pentru un mandat de 5 ani, iar vicepreședintele pentru un mandat de 4 ani.

(13)Membrii ale căror mandate au expirat vor rămâne în funcție până la numirea succesorilor lor.

(14)În cazul imposibilității definitive de exercitare a mandatului de către unul dintre membri, comisiile parlamentare menționate la alin. (8) vor propune persoana care urmează să fie numita de Parlament pentru durata restanta a mandatului.

(15)Se considera imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care creează o indisponibilizare cu o durată de 90 de zile consecutive.

(16)Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)să fie cetățeni români cu domiciliul în România, cu o buna reputație și pregătire profesională și o vechime de cel puțin 5 ani în activitatea financiar-bancară și/sau de asigurări și reasigurari;

b)sa nu fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitării mandatului;

c)sa nu exercite o alta profesie sau sa nu ocupe o funcție publică sau privată, cu excepția activității didactice în învățământul superior;

d)sa nu fie membri în consiliile de administrație sau în comisiile de cenzori ale persoanelor juridice, subiecte ale supravegherii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, sau acționari semnificativi ai acestora;

e)sa nu fi fost declarați faliți sau sa nu fi făcut parte din conducerea unei societăți de asigurare sau financiar-bancare, care, sub orice formă, și-a încetat activitatea și nu și-a respectat obligațiile față de terți;

f)sa nu aibă cazier judiciar.

(17)Calitatea de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor încetează în următoarele situații:

a)la expirarea termenului pentru care a fost numit;

b)prin demisie;

c)prin revocarea de către Parlament;

d)la apariția unei incompatibilități sau a unui impediment dintre cele prevăzute la alin. (16);

e)prin înlocuire, conform alin. (14).

(18)Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor au obligația sa notifice de îndată, în scris, Parlamentului apariția oricăreia dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (16); până la decizia Parlamentului membrul Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor este suspendat de drept.

(19)Președintele este reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ca autoritate administrativă autonomă și ca persoana juridică de drept public.

(20)În cazul imposibilității temporare de exercitare a prerogativelor președintelui, reprezentarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor revine de drept vicepreședintelui.

(21)Dacă atât președintele, cat și vicepreședintele se afla în imposibilitate de exercitare a prerogativelor, reprezentarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va fi asigurata de decanul de vârsta dintre cei 3 membri.

(22)Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor deliberează valabil în prezenta a cel puțin 3 dintre membrii săi, incluzând președintele sau, în absenta acestuia, vicepreședintele.

(23)Hotărârile sunt adoptate cu votul majorității membrilor prezenți, iar în caz de balotaj, votul președintelui sau, în absenta acestuia, cel al vicepreședintelui este decisiv.

(24)Hotărârea adoptată este obligatorie pentru toți membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, membrii care au votat împotriva și cei absenți putându-și consemna opinia separată în procesul-verbal al ședinței respective.

(25)În exercitarea atribuțiilor sale Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va colabora cu alte autorități publice sau cu instituții străine, având ca obiect reglementarea sau supravegherea piețelor de asigurări, în vederea realizării protecției asiguraților, a potențialilor asigurați și a transparenței pieței asigurărilor.

(26)Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 5 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adopta norme, avize și decizii, sub semnatura președintelui, după deliberare în ședințe, ținute conform dispozițiile alin. (22)-(24), cu respectarea prevederilor alin. (28).

(27)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adopta norme care sunt puse în aplicare prin ordin al președintelui, iar actele individuale sunt deciziile și avizele.

(28)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor consulta colegiul alcătuit din reprezentanții asociațiilor profesionale ale operatorilor de pe piața de asigurări.

(29)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are în structura sa personal de specialitate compus din economiști, juriști, experți contabili, actuari, statisticieni, matematicieni, ingineri, informaticieni, medici, precum și din alte persoane calificate în domeniul asigurărilor și finanțelor.

(30)Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor stabilește prin decizie salarizarea membrilor săi și a personalului de specialitate, având în vedere nivelul remunerației acordate unor posturi similare de pe piața de asigurări.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are următoarele atribuții:

a)elaborează sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau care au implicații asupra acestui domeniu și avizează actele administrative individuale, dacă au legătură cu activitatea de asigurare;

b)supraveghează situația financiară a asigurătorilor, în vederea protejării intereselor asiguraților sau ale potențialilor asigurați, scop în care poate dispune efectuarea de controale ale activității asigurătorilor sau brokerilor de asigurare;

c)ia măsurile necesare pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionata cu respectarea normelor prudentiale specifice;

d)participa în calitate de membru la asociațiile internaționale ale autorităților de supraveghere în asigurări și reprezintă România la conferințe și intalniri internaționale referitoare la supravegherea în asigurări;

e)aproba actionarii semnificativi și persoanele semnificative ale asiguratorului, în conformitate cu criteriile stabilite prin norme;

f)aproba divizarea sau fuzionarea unui asigurator înregistrat în România;

g)aproba transferul de portofoliu;

h)poate solicita prezentarea de informații și documente referitoare la activitatea de asigurare, atât de la asiguratori, cat și de la orice altă persoană care are legătură cu activitatea acestora;

i)participa la elaborarea planului de conturi, a normelor și a metodelor contabile, după consultarea cu asociațiile profesionale ale operatorilor din asigurări;

j)îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege.

(1)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu poate dezvălui informații obținute în timpul exercitării atribuțiilor sale.

(2)Obligația de confidențialitate prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care informația este data:

a)cu acordul scris al asiguratorului implicat;

b)la solicitarea instanței judecătorești;

c)în interesul asiguraților.

(1)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va prezenta Parlamentului, în termen de 6 luni de la expirarea fiecărui exercițiu financiar, un raport asupra pieței asigurărilor din România, precum și o informare privind activitățile desfășurate.

(2)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va edita și va publică un raport informativ anual asupra pieței de asigurări și asupra instituțiilor și organismelor acesteia, cu respectarea prevederilor art. 6.

(1)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adopta norme în aplicarea prevederilor prezentei legi.

(2)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor emite decizii prin care:

a)impune interdicții, acorda, suspenda sau retrage autorizații;

b)modifica sau revoca condiții, cerințe sau termeni impusi de aceasta prin actele sale;

c)aproba divizarea sau fuzionarea asigurătorilor;

d)aproba transferul de portofoliu de asigurări;

e)aproba persoanele care vor examina activitatea de asigurări de viața;

f)aproba actionarii semnificativi și persoanele semnificative ale asiguratorului;

g)aproba componenta Corpului experților în asigurări, care funcționează pe lângă ea, și avizează statutul acestuia;

h)stabilește salarizarea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și a personalului sau, cu respectarea dispozițiilor art. 4;

i)dispune efectuarea acțiunilor de analiza, îndrumare și control la societățile din sfera de reglementare și supraveghere;

j)da dispoziții privind prezentarea de documente, situații, informații și audieri;

k)constata și aplica sancțiuni operatorilor din domeniu pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, a normelor și deciziilor de aplicare a acesteia.

(3)Avizele sunt acte prin care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor formulează raspunsuri oficiale la chestiuni privind activitatea de asigurare sau care au implicații asupra acesteia.

(1)Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în conformitate cu atribuțiile prevăzute în prezenta lege vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)Deciziile și avizele nu sunt supuse publicării, cu excepția celor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a) și d).

(1)Constituie venit la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor:

a)taxele și majorările prevăzute la art. 13 și 36;

b)veniturile provenite din donații, publicații și din alte surse legale.

(2)Excedentul bugetului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se reportează în anul următor.

(1)Activitatea de asigurare în România poate fi exercitată numai de:

a)societăți pe acțiuni, societăți mutuale, filiale ale unor asiguratori străini, constituite ca persoane juridice române, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor potrivit procedurii reglementate la art. 12;

b)sucursale ale unor asiguratori, persoane juridice străine, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor potrivit procedurii reglementate la art. 12.

(2)Un asigurator nu poate fi înmatriculat în registrul comerțului fără autorizația prealabilă emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(1)Cererile pentru autorizarea constituirii și pentru autorizarea de funcționare vor fi adresate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în forma și cu documentația prevăzute în norme.

(2)Dacă considera necesar, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate să solicite informații suplimentare sau sa întreprindă investigații proprii ori cu sprijinul altor autorități competente sau sa folosească informații din alte surse.

(3)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide, în termen de cel mult 4 luni de la înregistrarea cererii de autorizare, asupra autorizării de constituire sau asupra respingerii cererii de autorizare.

(4)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda autorizația prevăzută la alin. (3), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)din studiul de fezabilitate prezentat rezultă ca societatea va dispune de marja de solvabilitate legală;

b)capitalul social vărsat la o banca autorizata de Banca Naționala a României sau, în cazul unei societăți mutuale, fondul de rezerva liber vărsat este în conformitate cu prevederile legale;

c)societatea prezintă un program de reasigurare satisfăcător pentru activitatea sa de asigurare sau justifica faptul ca în cazul sau nu este necesar un astfel de plan;

d)societatea prezintă calcule specifice pentru activitatea de asigurări de viața;

e)numele societății nu induce în eroare publicul;

f)societatea va desfășura numai activități în legătură cu asigurarea;

g)în cazul unui asigurator străin, dacă face dovada ca în țara în care este înregistrat s-a constituit legal și desfășoară de cel puțin 5 ani o activitate de asigurare similară cu cea pentru care solicită autorizarea în România.

(5)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va respinge cererea pentru autorizarea constituirii, dacă constata ca:

a)documentația prezentată nu este întocmită în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

b)din documentația prezentată rezultă ca:

- societatea nu va desfășura o activitate în conformitate cu prezenta lege;

- actionarii semnificativi și persoanele semnificative nu îndeplinesc criteriile stabilite prin norme;

c)din evaluarea studiului de fezabilitate sau din rapoartele anuale ale societății străine, după caz, rezultă ca societatea nu poate asigură realizarea obiectivelor propuse în condiții compatibile cu regulile unei practici prudente, care să ofere asiguraților siguranța necesară;

d)exista o formă de asociere prin care proprietatea acțiunilor, inclusiv proprietarul de fapt al acțiunilor, este ascunsă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

e)autorizarea contravine unui interes public.

(6)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va comunică solicitantului motivele respingerii cererii de autorizare.

(7)Împotriva respingerii cererii de autorizare solicitantul poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit legii.

(8)Autorizarea constituirii nu garantează obținerea autorizației de a exercita o activitate de asigurare, ci indica doar permisiunea data asociaților de a proceda la înmatricularea societății conform documentației de constituire și dispozițiilor legale.

(9)În vederea luării unei decizii definitive de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 6 luni de la data eliberării autorizării de constituire solicitantul va depune la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor documentele care atesta înmatricularea legală a societății.

(10)Modificarea totală sau parțială a studiului de fezabilitate inițial va determina o noua analiza din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, putând atrage revocarea autorizării de constituire.

(11)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide cu privire la eliberarea autorizației de funcționare în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentelor prevăzute la alin. (9).

(12)În cazul eliberării autorizației de funcționare, începând de la data eliberării acesteia asiguratorul va putea exercita o activitate de asigurare.

(13)Neacordarea autorizației de funcționare atrage, în mod automat, și revocarea autorizării de constituire.

(14)Dacă Comisia de Supraveghere a Asigurărilor refuza acordarea autorizației de a exercita o activitate de asigurare, aceasta poate solicita instanței judecătorești dizolvarea formei de asociere a solicitantului.

(15)Împotriva neacordarii autorizației de funcționare solicitantul poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, potrivit legii.

(16)Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul sucursalelor asigurătorilor străini.

(1)Un asigurator care solicită autorizarea conform prevederilor art. 12 și 44 achită la depunerea cererii de autorizare o taxa de autorizare de 75.000.000 lei. Cuantumul taxei de autorizare se poate actualiza anual, prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în funcție de indicele prețurilor comunicat de Comisia Naționala pentru Statistica.

(2)În cazul respingerii cererii de autorizare taxa de autorizare nu se restituie.

(3)Asiguratorul achită, din momentul acordării autorizației de funcționare, pe durata valabilității acesteia, o taxa de funcționare, stabilită anual de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de maximum 0,3% din primele brute încasate în perioada pentru care sunt datorate.

(4)Asiguratorii plătesc taxa de funcționare la termenul stabilit prin norme.

(5)Pentru nevirarea la termen a taxei de funcționare prevăzute la alin. (3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va calcula majorări de întârziere, în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen la bugetul de stat.

(1)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate retrage autorizația de funcționare în cazul în care un asigurator autorizat nu a început sa desfășoare activitatea de asigurare în termen de 12 luni de la data eliberării autorizației sau dacă încetează sa mai practice activitatea de asigurare o perioadă de 12 luni consecutive.

(2)Împotriva deciziei de retragere a autorizației de funcționare în condițiile alin. (1) asiguratorul poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit legii.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va publică cel puțin o dată pe an în Monitorul Oficial al României, precum și într-o publicație de larga circulație lista actualizată cuprinzând asiguratorii autorizați și orice alte informații pe care le va considera necesare în aplicarea prezentei legi.

(1)Fiecare asigurator trebuie să mențină, cumulativ:

a)capitalul social vărsat sau, în cazul unei societăți mutuale, fondul de rezerva libera vărsat;

b)marja de solvabilitate.

(2)Capitalul social vărsat sau, după caz, fondul de rezerva libera vărsat nu poate fi mai mic de:

a)7 miliarde lei pentru activitatea de asigurări generale, exceptând asigurările obligatorii;

b)14 miliarde lei pentru activitatea de asigurări generale;

c)10 miliarde lei pentru activitatea de asigurări de viața;

d)suma valorilor prevăzute la lit. a) și c) sau b) și c), după caz, în funcție de activitățile de asigurare desfășurate.

(3)Capitalul social vărsat și fondul de rezerva libera vărsat, stabilite la alin. (2), se vor actualiza periodic prin norme de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(4)Capitalul social vărsat sau fondul de rezerva libera vărsat, menționate la alin. (1) lit. a), trebuie să fie integral vărsat în forma bănească numai la constituire.

(5)Marja de solvabilitate, care reprezintă suma cu care valoarea activelor depășește valoarea obligațiilor, trebuie să fie mai mare decât valoarea stabilită prin norme.

(6)În calculul obligațiilor unui asigurator se iau în considerare atât obligațiile certe, cat și cele probabil să se concretizeze în viitor.

(7)În vederea stabilirii marjei de solvabilitate, evaluarea activelor și a obligațiilor unui asigurator se efectuează conform normelor, care vor cuprinde și precizări privind categoria activelor și datoriilor care nu vor fi luate în considerare sau vor fi considerate numai într-o anumită proporție.

(1)Acțiunile emise de asiguratori pot fi numai nominative.

(2)Orice forma de asociere prin care proprietatea acțiunilor este ascunsă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor este lovită de nulitate.

Valoarea minima în natura a activelor păstrate în România de fiecare asigurator, avute în vedere la stabilirea marjei de solvabilitate, trebuie să îi permită acestuia să poată acoperi totalul obligațiilor sale în țara, în orice moment al exercitării activității de asigurare.

Asiguratorii pot investi sau fructifica capitalul social, rezervele de capital și rezervele tehnice în bunuri mobiliare și imobiliare, precum acțiuni, obligațiuni, alte titluri de participație, depozite bancare, clădiri destinate activității proprii sau închirierii.

(1)Asiguratorul trebuie să își conducă activitatea, cu respectarea normelor prudentiale specifice, conform practicilor în asigurări și sa prevadă:

a)organizarea și desfășurarea activității cu prudenta și profesionalism, în concordanta cu natura și mărimea activității prestate;

b)încadrarea unui număr suficient de persoane care îndeplinesc condițiile de pregătire și de competența profesională.

(2)Asiguratorul, pentru asigurările facultative practicate, trebuie să elaboreze:

a)propriile condiții de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la contractul de asigurare;

b)propriile clauze de asigurare, care pot modifica condițiile de asigurare, în funcție de opțiunea proprie sau de cea a asiguratului;

c)propriile criterii de stabilire a primelor de asigurare;

d)propriile reglementări și instrucțiuni de constatare și lichidare a daunelor, în stricta concordanta cu prevederile cuprinse în condițiile și în clauzele de asigurare;

e)reglementări interne privind constituirea și menținerea rezervelor tehnice, în funcție de propriul sistem de evidenta operativă, cu respectarea normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(3)Asiguratorul are obligația:

a)sa conducă evidența contabilă și operativă, care să permită:

- întocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

- analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurări, în scopul de a stabili dacă activitatea sa în ansamblu este rentabila;

b)sa supravegheze activitatea unităților din subordine și a agenților săi, astfel încât sa nu fie periclitata activitatea de asigurare desfășurată de asigurator;

c)să își organizeze procedurile de control intern, astfel încât sa îndeplinească prevederile legale.

(1)Asiguratorul care exercită o activitate de asigurări generale are obligația sa constituie și sa mențină următoarele rezerve tehnice:

a)rezerva de prime - se calculează lunar prin însumarea cotelor-părți din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferența dintre volumul primelor nete subscrise și aceasta rezerva sa reflecte primele nete alocate părții din riscurile expirate la data calculării;

b)rezerva de daune - se creează și se actualizează lunar, în baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plății acestor daune;

c)rezerva de daune neavizate - se creează și se ajusteaza cel puțin la încheierea exercițiului financiar, dacă reglementările interne ale asiguratorului nu prevăd altfel, în baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale, pentru daunele intamplate, dar neavizate;

d)rezerva de catastrofa - se creează prin aplicarea lunară a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acoperă riscuri catastrofale, până când fondul de rezerva atinge cel puțin nivelul reținerii proprii sau 10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale; aceasta rezerva este destinată acoperirii despăgubirilor aferente daunelor de natura catastrofala;

e)rezerva pentru riscuri neexpirate - se calculează pe baza estimarii daunelor ce vor aparea după închiderea exercițiului financiar, aferente contractelor de asigurare încheiate înainte de acea data, în măsura în care valoarea estimată a acestora depășește suma dintre rezerva de prime și primele care urmează să se mai încaseze la aceste contracte;

f)rezerva de egalizare - se creează în anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.

(2)În calculul rezervelor prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) se includ sumele estimate pentru daune și costurile de lichidare a acestora, după deducerea părții ce urmează să fie recuperată de la reasiguratori.

(3)Asiguratorul care exercită o activitate de asigurări de viața are obligația, cu respectarea prevederilor art. 28, sa constituie și sa mențină rezerve tehnice, denumite în continuare rezerve matematice, pentru fondul asigurărilor de viața.

(4)Mărimea rezervelor tehnice, constituite și menținute conform alin. (1) și (3), nu poate fi mai mica decât mărimea obținută prin calculul acestor rezerve, potrivit metodologiei stabilite prin norme.

(5)Sumele transferate rezervelor tehnice, constituite și menținute în condițiile acestui articol, reprezintă obligații ale asiguratorului și se deduc din veniturile acestuia pentru determinarea profitului.

(6)În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea primelor și plata despăgubirilor în valută, rezervele tehnice aferente se pot constitui și menține în valută.

(7)Alte categorii de rezerve tehnice pot fi stabilite prin norme, iar prevederile acestui articol se aplică și acestor categorii.

Categoriile de active admise sa reprezinte rezervele tehnice ale asiguratorului, regulile de dispersare a plasamentelor, precum și coeficientul de lichiditate se stabilesc prin norme, la elaborarea cărora se va ține seama de categoriile și de clasele de asigurări practicate.