Legea nr. 3/2000

În România suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.

(1)Referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la:

a)revizuirea Constituției;

b)demiterea Președintelui României;

c)probleme de interes național.

(2)În condițiile prezentei legi se poate organiza și desfășura și referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale.

(3)În cadrul referendumului populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme de interes național sau local, după caz, precum și cu privire la revizuirea Constituției sau la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Problemele care, potrivit art. 148 din Constituție, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului.

Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

(1)Referendumul național și referendumul local se organizează și se desfășoară potrivit prevederilor prezentei legi.

(2)Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

(3)Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.

(1)Inițiativa și procedura revizuirii Constituției sunt supuse dispozițiilor prevăzute la art. 150 și 151 din Constituția României, republicată, și prezentei legi.

(2)Organizarea și desfășurarea referendumului cu privire la revizuirea Constituției, precum și rezultatul acestuia sunt obligatorii.

(3)Proiectul legii constituționale, adoptat de către fiecare Cameră a Parlamentului sau de către Camerele reunite în caz de divergență conform art. 151 alin. (2) din Constituția României, republicată, se trimite de îndată Curții Constituționale, care procedează potrivit legii. Dacă se constată că inițiativa legislativă de revizuire depășește limitele revizuirii, aceasta se consideră nefinalizată și se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată.

(4)Dacă Curtea Constituțională constată că inițiativa legislativă de revizuire nu depășește limitele revizuirii, proiectul legii constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia Curții Constituționale. Cetățenii României sunt chemați să își exprime voința prin vot în cadrul referendumului național cu privire la revizuirea Constituției, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale, Guvernul având obligația de a aduce la cunoștința publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia și data referendumului național.

(5)Persoanele care au dreptul să participe la referendumul național privind revizuirea Constituției, modul de desfășurare a campaniei pentru referendum, organizarea și desfășurarea acestuia, organizarea și atribuțiile birourilor electorale, faptele care constituie contravenții, precum și modul de constatare și sancționare a acestora sunt cele stabilite la art. 4, art. 7 alin. (1), precum și în cap. IV-VI. Rezultatul referendumului național se stabilește în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) și (3) și ale art. 7 alin. (2).

(1)Cetățenii care participa la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?"

(2)Rezultatul referendumului se stabilește în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel:

Cifre absolute

a)Numărul persoanelor înscrise în listele pentru referendum

b)Numărul participanților

c)Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA"

d)Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU"

e)Numărul voturilor nule

Referendumul pentru demiterea Președintelui României este obligatoriu și se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, în condițiile prevăzute la art. 95 din Constituție.

Cetățenii care participa la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?"

Demiterea Președintelui României este aprobată dacă, în urma desfășurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(1)Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național.

(2)Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret.

(3)Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui.

(4)Dacă Parlamentul nu își transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Președintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

(1)Încetat efectele juridice.

(2)Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate.

(1)Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.

(2)Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente ale comunei sau orașului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate comunele și orașele din județ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

(3)Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

(1)Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni.

(2)Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale respective.

(1)Obiectul și data referendumului național se stabilesc după cum urmează:

a)potrivit prezentei legi, în cazul referendumului privind revizuirea Constituției, cu respectarea art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată;

b)prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Președintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituție;

c)prin decret al Președintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes național.

(2)Aducerea la cunoștința publică a datei referendumului național se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, și prin presa, radio și televiziune.

(1)În situația în care referendumul național sau local are loc la aceeași dată cu alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, după caz, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.

(2)În situația prevăzută la alin. (1), alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine.

(3)În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot la o secție de votare din țară optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezența alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

(4)În situația prevăzută la alin. (1), pe actul de identitate al alegătorului se aplică o singură dată ștampila cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului, conform modelului aprobat pentru alegerile care se organizează la aceeași dată cu referendumul național sau local.

(5)În situația prevăzută la alin. (1), organizarea și desfășurarea referendumului național sau local, atribuțiile care revin autorităților publice, precum și procedura de votare se realizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, după caz.

(6)În situația prevăzută la alin. (1), operațiunile necesare organizării și desfășurării referendumului național sau local sunt îndeplinite de organismele electorale constituite pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, după caz.

(7)În situația prevăzută la alin. (1), hârtia necesară pentru tipărirea buletinelor de vot și tipărirea buletinelor de vot pentru referendumul național sau local se asigură potrivit prevederilor legale aplicabile alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, alegerilor pentru Președintele României, alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, după caz.

(8)În situația prevăzută la alin. (1), primarii vor asigura urne de vot distincte pentru fiecare scrutin.

(9)În situația prevăzută la alin. (1), observatorii și reprezentanții mass-mediei acreditați să observe desfășurarea votării la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, după caz, au dreptul să observe și operațiunile specifice referendumului național sau local.

(10)În situația prevăzută la alin. (1), Guvernul stabilește prin hotărâre măsuri pentru organizarea și desfășurarea referendumului național sau local, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale aplicabile alegerilor care se organizează la aceeași dată cu referendumul național sau local.

(1)În situația în care în aceeași zi sau aceleași zile cu un referendum național prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) și c) este stabilit și un referendum local, alegătorii votează în aceleași secții de votare, cu aceleași ștampile cu mențiunea „Votat”, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale separate.

(2)În situația prevăzută la alin. (1), operațiunile necesare desfășurării referendumului local sunt îndeplinite de birourile electorale ale secțiilor de votare și de biroul electoral de circumscripție județean sau al municipiului București constituite pentru referendumul național care funcționează în aria teritorială în care se află unitatea administrativ-teritorială în care are loc și referendumul local. Biroul electoral de circumscripție îndeplinește pentru referendumul local atribuțiile prevăzute la art. 28.

(3)În situația prevăzută la alin. (1), toate cheltuielile privind organizarea referendumului local sunt suportate de la bugetul de stat, cu excepția cheltuielilor pentru confecționarea timbrelor autocolante, pentru tipărirea listelor electorale, a tipizatelor proceselor-verbale și a buletinelor de vot care vor fi utilizate la referendumul local, pentru transportul acestora, precum și a celor aferente valorii indemnizațiilor prevăzute la alin. (4), care se suportă de la bugetul local.

(4)În termen de cel mult 60 de zile de la publicarea rezultatului referendumului național în Monitorul Oficial al României, Partea I, autoritatea administrației publice locale care a organizat referendumul local la aceeași dată cu referendumul național restituie Ministerului Afacerilor Interne, prin instituția prefectului, din bugetul propriu, 50% din valoarea totală a indemnizațiilor achitate membrilor birourilor electorale de circumscripție și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare care și-au desfășurat activitatea în circumscripția electorală în care a avut loc referendumul local.

(1)Obiectul și data referendumului local se stabilesc și se aduc la cunoștința publică cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia.

(2)Referendumul local se poate organiza într-o singura zi, care poate fi numai duminica.

(3)Aducerea la cunoștința publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masa.

Eliminat.

(1)Listele electorale permanente din țară se întocmesc, se tipăresc și se pun la dispoziția birourilor electorale ale secțiilor de votare conform prevederilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare.

(2)La secțiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare.

(1)Votarea în țară se desfășoară în secțiile de votare organizate conform Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Până cel mai târziu cu 5 zile înainte de data votării, primarii și Autoritatea Electorală Permanentă aduc la cunoștință publică delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și sediile acestora, în condițiile stabilite prin Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(3)În cel mult 15 zile de la data stabilirii referendumului național, pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării.

(4)În termenul prevăzut la alin. (3), Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, alte secții de votare în afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (3).

(5)La referendumul național, activitățile de coordonare a pregătirii și organizării procesului de votare în străinătate sunt asigurate de către biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe.

Abrogat.

(1)Cetățenii cu reședința în altă localitate decât cea în care își au domiciliul pot solicita primarului din acea localitate, în cazul organizării unor referendumuri locale, înscrierea lor pe liste suplimentare. Cu 3 zile înainte de data referendumului nu se mai fac înscrieri în aceste liste.

(2)Organul care întocmește listele electorale prevăzute la alin. (1) este obligat să ceara primăriei localității de domiciliu radierea persoanelor în cauza de pe listele electorale ale acelei localități.

Cetățeanul care, în ziua referendumului național, se afla într-o alta localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectiva, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o lista suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinței care tine loc de act de identitate.

Abrogat.

(1)Pentru organizarea și desfășurarea referendumului național, în cel mult 5 zile de la data aducerii la cunoștință publică a datei acestuia, se constituie Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție ale județelor, biroul electoral de circumscripție a municipiului București și oficii electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, iar cu 3 zile înaintea datei votării se constituie birouri electorale ale secțiilor de votare.

(2)Pentru organizarea și desfășurarea referendumului local la nivel de comună, oraș sau municipiu, în cel mult 5 zile de la data stabilirii datei acestuia, se constituie un birou electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, după caz, iar cu 3 zile înaintea datei votării se constituie birouri electorale ale secțiilor de votare.

(3)Pentru organizarea și desfășurarea referendumului local la nivel de județ, în cel mult 5 zile de la data stabilirii datei acestuia, se constituie un birou electoral de circumscripție județeană, iar cu 3 zile înaintea datei votării se constituie birouri electorale ale secțiilor de votare.

(1)Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curții Supreme de Justiție, dintre care unul va îndeplini funcția de președinte, precum și din câte un delegat al fiecărui partid politic reprezentat în Parlament.

(2)Desemnarea celor 7 judecători se va face în cel mult 3 zile de la data stabilirii zilei referendumului de către președintele Curții Supreme de Justiție, prin tragere la sorți, de pe o lista cuprinzând toți judecătorii în exercițiu ai Curții.

(3)Președintele Biroului Electoral Central este ales prin vot secret de către membrii acestuia în cel mult 24 de ore de la desemnare.

(1)Biroul Electoral Central veghează la reactualizarea listelor electorale permanente, la întocmirea copiilor de pe acestea și la transmiterea lor la birourile electorale ale secțiilor de votare, supraveghează corecta desfășurare a referendumului, centralizează la nivel național rezultatele acestuia, pe care le înaintează Curții Constituționale.

(2)Biroul Electoral Central soluționează contestațiile care îi sunt adresate, cu excepția celor care sunt date în competenta altor birouri electorale sau a instanțelor judecătorești.

(2^¹)În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materia referendumului, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.

(2^²)Pentru corecta desfășurare a referendumului, Biroul Electoral Central emite hotărâri în interpretarea legii, hotărâri care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)În cazul în care constata o frauda electorală la o secție de votare sau într-o circumscripție electorală, Biroul Electoral Central dispune anularea rezultatelor referendumului în cadrul acelei secții de votare sau, după caz, în cadrul circumscripției electorale respective.

(4)Abrogat.

(1)În cazul referendumului național, birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București și birourile electorale ale secțiilor de votare din țară se compun dintr-un președinte și cel mult 6 delegați ai partidelor politice parlamentare și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului; în cazul referendumului local, birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, ale comunelor, orașelor și municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și birourile electorale ale secțiilor de votare se compun dintr-un președinte și cel mult 6 delegați ai partidelor politice reprezentate în consiliul local sau județean.

(1^¹)În cazul organizării unui referendum național, se constituie birouri electorale de circumscripție doar la nivel de județ și la nivelul municipiului București, birou electoral pentru secțiile de votare organizate în afara țării, precum și oficii electorale de sector al municipiului București.

(2)Președinții birourilor electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, al biroului electoral pentru secțiile de votare organizate în afara țării, precum și cei ai oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului București sunt stabiliți de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, după caz, în cel mult 3 zile de la stabilirea zilei referendumului, prin tragere la sorți.

(2^¹)Președinții birourilor electorale de circumscripție ale municipiilor, orașelor și comunelor sunt stabiliți de către președintele tribunalului județean, în cel mult 3 zile de la stabilirea zilei referendumului, prin tragere la sorți.

(2^²)Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare sunt stabiliți de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, după caz, cu cel puțin 7 zile înainte de ziua referendumului, prin tragere la sorți.

(3)Tragerea la sorți pentru președinții birourilor electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, ai oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului București și pentru președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se face de pe o listă care va cuprinde, în următoarea ordine: judecători, procurori, precum și alți juriști din județ sau din municipiul București care fac parte din Corpul experților electorali.

(4)Tragerea la sorți pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare se face din cadrul Corpului experților electorali, prioritate având cei cu domiciliul în circumscripția pentru care se face tragerea la sorți.

(5)Abrogat.

(6)Abrogat.

(1)Desemnarea delegaților partidelor politice, potrivit art. 24, este obligatorie și se comunica în scris președintelui Biroului Electoral Central, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.

(1^¹)Desemnarea delegaților partidelor politice în birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, potrivit art. 26 alin. (1), este obligatorie și se comunica în scris președintelui biroului electoral de circumscripție al județului sau al municipiului București, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.

(1^²)Desemnarea delegaților partidelor politice în birourile electorale de circumscripție ale municipiilor, orașelor și comunelor, potrivit art. 26 alin. (1), este obligatorie și se comunica în scris președintelui biroului electoral de circumscripție al județului sau al municipiului București, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.

(1^³)Desemnarea delegaților partidelor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare, potrivit art. 26 alin. (1), este obligatorie și se comunica în scris președintelui biroului electoral al secției de votare, cu cel puțin 3 zile înainte de ziua referendumului.

(2)În cazul în care partidele politice nu își pot desemna, de comun acord, reprezentanții în birourile electorale, se va organiza tragerea la sorți a acestora de către președintele biroului electoral respectiv, în prezenta delegaților partidelor.

(3)Dacă birourile electorale nu se pot completa potrivit alineatului precedent, ele vor funcționa cu numărul de membri existenți.

(1)Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se compun dintr-un președinte și cel mult 6 delegați ai partidelor politice parlamentare și ai organizațiilor cetățenilor minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului.

(2)Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt desemnați de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate până cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei referendumului național, din rândul experților electorali propuși de Ministerul Afacerilor Externe.

(3)Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate cu delegații partidelor politice parlamentare și ai organizațiilor cetățenilor minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului se face cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 17 alin. (5) - (7) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(1)Birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, ale comunelor, orașelor și municipiilor îndeplinesc următoarele atribuții principale:

a)fac publicațiile și afișările necesare;

b)rezolva, de îndată sau în cel mult 24 de ore de la sesizare, întâmpinările referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;

c)totalizează rezultatele referendumului de la secțiile de votare din județ sau, după caz, din municipiul București și, în cel mult 24 de ore de la închiderea scrutinului, le înaintează Biroului Electoral Central, în cazul referendumului național, împreună cu documentele care stau la baza acestora.

(2)În cazul referendumului local birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuțiile Biroului Electoral Central.

Birourile electorale lucrează în prezenta a jumătate plus unul din numărul total al membrilor lor și iau hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.

(1)Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoștința publică a datei referendumului.

(2)În campania pentru referendum partidele politice și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice și prin mijloace de informare în masa.

(3)Mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept.

(1)Fiecare secție de votare trebuie să aibă un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare.

(2)Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul președintelui. Cabinele de vot și urnele de vot se vor asigura de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai sectoarelor municipiului București, împreună cu prefecții.

(3)Abrogat.

(4)Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei referendumului, la ora 18,00, și este obligat să ia măsurile necesare pentru pregătirea operațiunilor de votare.

(5)Președintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.

(1)În ziua referendumului, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor, după care închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.

(2)Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control pe buletinele de vot, pe ultima pagina a acestuia, care va rămâne alba.

(1)Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca desfășurarea referendumului să decurgă în bune condiții.

(2)Puterile președintelui, în aceasta privința, se întind și în afară localului de vot, în curtea acestuia, la intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanta de 500 de metri.

(3)În afară de membrii biroului electoral al secției de votare și de delegații acreditați de Biroul Electoral Central nici o alta persoana nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot peste timpul necesar pentru efectuarea operațiunii de votare.

(4)Pentru menținerea ordinii președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecți, împreună cu Ministerul de Interne.

Scrutinul se va deschide la ora 7,00 și se va încheia la ora 23,00.

Cetățenii care participă la referendum vor primi un buletin de vot, ale cărui dimensiuni se vor stabili de Biroul Electoral Central, în cazul referendumului la nivel național, respectiv de biroul electoral de circumscripție, în cazul referendumului local. Pătratul cu mențiunea „DA” sau „NU” va avea latura de 4 cm. Modelele buletinelor de vot sunt prevăzute în anexele nr. 1A și 1B.

Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului.

(1)Accesul participanților la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secției de votare actul de identitate sau adeverința care tine loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară prevăzută la art. 21, va înmâna participantului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "Votat".

(2)Participantul la referendum își va exprima voința în mod individual, într-o cabina închisă, aplicând ștampila "Votat" numai în unul dintre cele doua pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opțiunii sale.

(3)După ce a votat participantul la referendum va indoi buletinul de vot, astfel ca pagina alba, care poarta ștampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urna, având grija să nu se deschidă.

(4)Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui, care va aplica pe cartea de alegător ștampila de control a secției de votare.

(5)Președintele poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(1)Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(2)Suspendarea nu poate depăși o ora și va fi anunțată prin afișare pe usa localului de vot. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși doua ore.

(3)În timpul suspendării urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub paza permanenta.

(1)Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot în afară celei care votează este interzisă.

(2)Participantul la referendum, care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

Pentru persoanele netransportabile din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflați în aceasta situație sau la cererea organelor de conducere ale instituțiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internați, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urna specială și cu materialul necesar votării la locul unde se afla cel în cauza, pentru a se efectua votarea.

(1)După închiderea votării președintele biroului electoral al secției de votare va proceda la anularea buletinelor de vot neîntrebuințate și la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului și, după caz, a persoanelor acreditate să asiste la referendum.

(2)Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, răspunsul votat și va arată buletinul de vot celor prezenți.

(3)Sunt nule buletinele de vot care nu poarta ștampila de control a secției de votare, buletinele de un alt model decât cel legal aprobat, cele pe care ștampila "Votat" a fost aplicată în ambele pătrate sau nu a fost aplicată pe nici unul dintre ele. Dacă ștampila depășește laturile pătratului, însă opțiunea este evidenta, buletinul nu va fi socotit nul.

(4)Buletinele nule nu intra în calculul voturilor valabil exprimate.

(5)După încheierea numărării voturilor se va încheia un proces-verbal care se semnează de președinte și ceilalți membri ai biroului și se înaintează, în cel mult 24 de ore, biroului electoral de circumscripție.

(1)În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.

(2)Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

(3)Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî de îndată asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

(1)Pentru consemnarea rezultatelor referendumului național se întocmesc procese-verbale ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 2-4.

(2)Rezultatul referendumului local se consemnează în procese-verbale ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 5 și 6.

(1)Procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului referendumului, însoțit de buletinele de vot nule și cele contestate, de contestațiile formulate, de listele electorale permanente și de listele electorale suplimentare completate la secția de votare, va fi înaintat biroului electoral ierarhic superior de către președintele biroului electoral al secției de votare, însoțit de 2 membri ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți, și de pază militară.

(2)În cazul referendumului național, procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanțelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care consemnează și ștampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatului votării.

(3)Procesele-verbale întocmite de birourile electorale județene, de biroul electoral al municipiului București, de oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București și de biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, însoțite de toate procesele-verbale ale secțiilor de votare din subordine, împreună cu listele electorale permanente și listele electorale suplimentare utilizate, precum și de contestațiile nerezolvate, vor fi înaintate Biroului Electoral Central.

(4)Biroul Electoral Central va transmite listele electorale permanente, respectiv listele electorale suplimentare utilizate în cadrul secțiilor de votare Autorității Electorale Permanente. La sesizarea persoanelor interesate, făcută în cel mult 15 zile de la data constatării valabilității referendumului național și însoțită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele electorale permanente și listele electorale suplimentare utilizate în cadrul secțiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori. În situația în care Autoritatea Electorală Permanentă va constata existența unor persoane care au votat fără a avea drept de vot sau și-au exercitat votul de mai multe ori, va sesiza organele de urmărire penală în vederea aplicării prevederilor art. 387 din Codul penal.

Rezultatele centralizate la nivel național de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot și numărul voturilor nule, se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

(1)Curtea Constituțională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național și confirma rezultatele acestuia.

(2)Legea de revizuire a Constituției sau, după caz, măsura demiterii din funcție a Președintelui României intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale de confirmare a rezultatelor referendumului.

(3)Curtea Constituțională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presa.