Legea nr. 188/2000

(1)Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

(2)Executorii judecătorești îndeplinesc și alte atribuții date prin lege în competența lor.

(1)Executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public.

(1^¹)Dispozițiile legale privind procedurile de insolvență nu sunt aplicabile executorilor judecătorești.

(2)Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competențelor legale, purtând ștampila și semnătura acestuia, precum și numărul de înregistrare și data, este act de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege.

Abrogat.

Coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești se exercită de către Ministerul Justiției.

Activitatea executorilor judecătorești se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Executorii judecătorești nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competența lor decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Executorul judecătoresc are următoarele atribuții:

a)punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;

b)notificarea actelor judiciare și extrajudiciare;

c)comunicarea actelor de procedură;

d)recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe;

e)aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanța judecătorească;

f)constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă;

g)întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă;

h)întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz;

i)orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui.

Executorii judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în circumscripția curții de apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(1)În cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

(2)În cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea.

(3)În celelalte cazuri prevăzute la art. 7 este competent orice executor judecătoresc învestit de partea interesată, în condițiile legii.

(1)Executorii judecătorești pot fi recuzați în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă

(2)Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara că se abține.

(3)Partea interesată poate cere instanței de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încetarea executării silite. Încheierea instanței prin care s-a încuviințat ori s-a respins abținerea, precum și cea prin care sa încuviințat recuzarea nu sunt supuse niciunei căi de atac.

(4)Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la comunicare.

(5)Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate.

(1)Conflictele de competență între birourile executorilor judecătorești situate în aceeași circumscripție a unei curți de apel se soluționează de acea curte de apel, la sesizarea părții interesate.

(2)Când conflictul intervine între birouri de executori judecătorești situate în circumscripții diferite, competența aparține curții de apel în a cărei circumscripție se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.

(3)Conflictele de competență se soluționează de urgență și cu precădere.

(4)Instanța se pronunță în toate cazurile, motivat, prin încheiere definitivă.

(1)Activitatea executorilor judecătorești se desfășoară în cadrul unui birou în care pot funcționa unul sau mai mulți executori judecătorești asociați, cu personalul auxiliar corespunzător.

(2)Prin asocierea în cadrul unei societăți profesionale executorul judecătoresc nu își pierde dreptul la biroul individual.

(3)Executorul judecătoresc sau executorii judecătorești asociați, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecătorești stagiari, alt personal de specialitate, precum și personal auxiliar corespunzător, necesar pentru desfășurarea activității biroului.

(1)Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, întocmește evidența birourilor de executori judecătorești și lucrările privind numirea și încetarea funcției de executor judecătoresc.

(2)Numărul executorilor judecătorești se stabilește și se actualizează anual de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în funcție de cerințele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate și de numărul locuitorilor, în așa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puțin un executor judecătoresc. Numărul executorilor judecătorești din circumscripția unei instanțe nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea numărului executorilor judecătorești se va avea în vedere și numărul executorilor judecătorești stagiari care au promovat examenul de definitivat.

În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri de executori judecătorești, a căror competență se întinde pe tot cuprinsul curții de apel în a cărei rază teritorială se află judecătoria.

Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplinește următoarele condiții:

a)are cetățenia română și domiciliul în România;

b)are capacitatea deplină de exercițiu;

c)este licențiată în drept;

d)nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;

e)cunoaște limba română;

f)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;

g)a îndeplinit timp de 2 ani funcția de executor judecătoresc stagiar și a promovat examenul de definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcție de specialitate juridică și a promovat concursul sau examenul de admitere în profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat, cu condiția să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.

(1)Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiției, în circumscripția unei judecătorii, în baza cererii celui interesat și după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 15.

(2)Tabloul executorilor judecătorești se întocmește și se actualizează anual de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Tabloul executorilor judecătorești se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se transmite instanțelor judecătorești.

(1)În termen de 90 de zile de la comunicarea ordinului ministrului justiției prin care a fost numit în funcție, executorul judecătoresc este obligat să își înregistreze numirea la curtea de apel în a cărei circumscripție își are biroul individual sau constituit în asociere. Pentru această înregistrare, executorul judecătoresc va prezenta ștampila și specimenul de semnătură personale.

(2)Ministrul justiției poate, în cazuri temeinic justificate, să prelungească acest termen pe perioade ce nu pot depăși 90 de zile fiecare.

(3)Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) privind înregistrarea la curtea de apel atrage de drept suspendarea executorului judecătoresc din exercițiul funcției.

(4)Înregistrarea unei cereri de emitere a ordinului ministrului justiției de aprobare a asocierii executorului judecătoresc, urmată de emiterea ordinului ministrului justiției de aprobare a asocierii, întrerupe curgerea termenului.

(5)Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2), urmată de emiterea ordinului ministrului justiției de suspendare a executorului judecătoresc din exercițiul funcției, întrerupe curgerea termenului.

(1)După numirea în funcție executorul judecătoresc va depune jurământul în fața ministrului justiției și a președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau a reprezentanților acestora.

(2)Jurământul are următorul conținut:

Jur să respect Constituția și legile țării, să-mi îndeplinesc cu onoare și probitate, cu conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

(3)Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc fără confesiune va depune jurământul fără formula religioasă, pe conștiință și onoare.

(4)La depunerea jurământului se încheie un proces-verbal în două exemplare, semnate de persoanele menționate la alin. (1) și de cel interesat. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la grefa curții de apel și celălalt exemplar se înmânează executorului judecătoresc respectiv.

(5)Executorii judecătorești intră în exercițiul funcțiunii numai după depunerea jurământului.

Poate fi executor judecătoresc stagiar cel care:

a)îndeplinește condițiile cerute la art. 15 lit. a)-f);

b)a promovat concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc, organizat de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției;

c)se află în perioada de stagiu, până la promovarea examenului de capacitate;

d)este angajat într-un birou de executor judecătoresc.

(1)Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției.

(2)Data și locul de desfășurare a concursului sau examenului se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, cu consultarea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(1)Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calității de executor judecătoresc și are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei.

(2)Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă cu un executor judecătoresc.

(3)Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătorești poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarcă în activitatea profesională pe baza rezultatelor obținute la conferințele de stagiu și a referatului executorului judecătoresc îndrumător.

(4)Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătorești poate aproba, în baza unei cereri motivate, reducerea perioadei de stagiu pentru executorii stagiari care au intrat în profesie în temeiul Legii nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare și care, din motive neimputabile acestora, nu și-au putut efectua perioada de stagiu în aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din lege.

(1)Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc și examenul de definitivat se vor desfășura în fața unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanți ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ai Ministerului Justiției și cadre didactice din învățământul superior de specialitate.

(2)Condițiile de desfășurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(1)Executorul judecătoresc este obligat să încheie contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar și să asigure formarea profesională a acestuia.

(2)Executorul judecătoresc poate delega executorul judecătoresc stagiar să îndeplinească atribuțiile prevăzute la art. 7 lit. a)-e).

(3)Verificarea formării profesionale și a condițiilor de încheiere a contractului individual de muncă al executorului judecătoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecătorești și se stabilește prin Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(1)Calitatea de executor judecătoresc încetează:

a)la cerere;

b)prin pensionare sau în cazul constatării incapacității de muncă, în condițiile legii;

c)prin desființarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, în condițiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;

d)prin excluderea din profesie, dispusă ca sancțiune disciplinară, în condițiile prezentei legi;

e)când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei față de executorul judecătoresc;

f)în cazul constatării văditei sale incapacități profesionale, exprimată și prin anularea sau desființarea irevocabilă de către instanța de judecată a unui număr de executări silite reprezentând 10% din dosarele de executare instrumentate sau a unor acte de executare întocmite în cel mult 20% din dosarele de executare instrumentate într-un an calendaristic;

g)în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) și f);

h)prin deces.

(1^¹)Executorul judecătoresc poate fi menținut în activitate în cazul în care, pentru o infracțiune săvârșită din culpă, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii ori acesta a beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei și se apreciază că fapta săvârșită nu a adus atingere prestigiului profesiei.

(2)Încetarea calității de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiției, la solicitarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau din oficiu.

Exercițiul funcției de executor judecătoresc se suspendă:

a)în situațiile prevăzute la art. 49 lit. d) și la art. 50 alin. (1);

b)în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 42, precum și în cazul interdicțiilor prevăzute de lege;

c)în caz de neplată a contribuțiilor bănești profesionale, timp de 3 luni de la scadența acestora, până la achitarea lor integrală;

d)în caz de incapacitate temporară de muncă;

e)la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.

(1)În cazurile prevăzute la art. 24 lit. a), b) și c) suspendarea se dispune de ministrul justiției, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(2)În cazul prevăzut la art. 24 lit. d) executorul judecătoresc are obligația de a informa de îndată Camera executorilor judecătorești din care face parte, care va solicita ministrului justiției să ia act de această împrejurare.

(3)În cazul prevăzut la art. 24 lit. e) suspendarea se aprobă de ministrul justiției, cu avizul Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(4)Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o, dispozițiile privind luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.

(1)În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Cameră a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică.

(2)Din Camera executorilor judecătorești fac parte toți executorii judecătorești din circumscripția curții de apel respective.

(1)Camera executorilor judecătorești este condusă de un colegiu director format dintr-un președinte, un vicepreședinte și 3-7 membri.

(2)Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generală a executorilor judecătorești, pentru o perioadă de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecătorești.

(3)Președintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătorești în raporturile acesteia cu terții. El primește pentru activitatea depusă o indemnizație al cărei cuantum este stabilit de adunarea generală.

(4)Colegiul director are un secretar salarizat și personal auxiliar, în numărul și structura stabilite de adunarea generală.

Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești are următoarele atribuții principale:

a)rezolvă plângerile părților împotriva executorilor judecătorești și executorilor judecătorești stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoștința Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

b)deleagă, în cazuri excepționale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un executor judecătoresc pentru a asigura funcționarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunoștințarea președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și a președintelui curții de apel în a cărei circumscripție urmează să își exercite atribuțiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afara cazului în care executorul judecătoresc delegat își dă acordul;

c)informează Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătorești și asupra necesarului de executori judecătorești și executori judecătorești stagiari;

d)întocmește documentarea juridică și asigură consultarea și informarea curentă a executorilor judecătorești;

e)ține evidența veniturilor și cheltuielilor Camerei executorilor judecătorești și a contribuției membrilor săi;

f)procură datele și lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătorești și asigură difuzarea acestuia;

g)îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia și de Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(1)Executorii judecătorești din România se constituie în Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți executorii judecătorești numiți potrivit art. 16.

(2)Organele de conducere ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sunt: congresul, consiliul și președintele.

(3)Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este constituit din delegați ai fiecărei Camere a executorilor judecătorești, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, președinții Camerelor executorilor judecătorești și ceilalți membri ai Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(4)Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se întrunește anual la convocarea consiliului acesteia.

(1)Convocarea Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se face în termen de 7 zile de la data hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și se va ține în termen de cel puțin o lună și de cel mult două luni de la data convocării. Camerele executorilor judecătorești vor fi înștiințate în scris și prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecătorești sunt obligate să afișeze data convocării și ordinea de zi la sediul lor și la instanțele judecătorești din circumscripția în care funcționează.

(2)Camerele executorilor judecătorești sunt obligate să își aleagă delegații cu cel puțin 10 zile înainte de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(3)Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este legal constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(4)În cazul în care nu se realizează cvorumul cerut la alin. (3) se face o nouă convocare a Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în aceleași condiții, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este legal constituit prin prezența majorității delegaților. Dacă nici atunci nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se amână din nou și va fi reconvocat de fiecare dată până la realizarea cvorumului prevăzut în prezentul alineat.

(1)Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor executorilor judecătorești sau la cererea majorității colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătorești.

(2)Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 30 alin. (4).

(3)Congresul extraordinar se va ține în cel mult 30 de zile de la data convocării.

(1)Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești are următoarele atribuții:

a)adoptă Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și pe cel al Casei de asigurări;

b)alege președintele și vicepreședinții Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, precum și alte organe stabilite prin statut;

c)alege Comisia de cenzori și Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;

d)alege și revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, fiecare Cameră a executorilor judecătorești având dreptul la câte un reprezentant;

e)analizează și aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

f)aprobă bugetul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al Casei de asigurări;

g)îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

(2)Hotărârile Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sunt obligatorii pentru toți membrii acesteia.

(1)Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este constituit din reprezentanți ai fiecărei Camere a executorilor judecătorești, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt aleși de către Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești președintele și 2 vicepreședinți.

(2)Președintele reprezintă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în raporturile cu terții, pe plan intern și internațional.

Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești îndeplinește următoarele atribuții:

a)solicită ministrului justiției suspendarea, revocarea ori încetarea funcției de executor judecătoresc;

b)aprobă cotele de contribuție ale birourilor executorilor judecătorești la Camera executorilor judecătorești, precum și pe cele ale Camerelor executorilor judecătorești la Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, potrivit statutului acesteia;

c)propune ministrului justiției condițiile de desfășurare a concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc și a examenului de definitivat;

d)îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

(1)În cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se va organiza și va funcționa o casă de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(2)Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești va înființa și va administra, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, ce va funcționa ca un sistem informatic prin intermediul căruia toți executorii judecătorești vor efectua publicitatea la nivel național a vânzării bunurilor mobile cu valoare mai mare de 2.000 de lei și a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silită. Prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești va fi stabilită procedura de implementare a sistemului și de raportare a datelor.

Executorii judecătorești își exercită personal atribuțiile și se bucură de stabilitate în funcție, neputând fi transferați în altă localitate, fără acordul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Activitatea executorului judecătoresc, care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 15 lit. c), este considerată vechime în funcție juridică de specialitate.

(1)În exercitarea profesiei executorii judecătorești sunt ocrotiți de lege.

(2)Abrogat.

(1)Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:

a)pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite;

b)pentru creanțele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;

c)pentru creanțele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depășește 80.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;

d)pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.

(2)Ministrul justiției va stabili onorarii minimale și maximale pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, precum și posibilitatea achitării acestora în mai multe tranșe.

(3)Executorii judecătorești nu pot condiționa punerea în executare a hotărârilor judecătorești de plata anticipată a onorariului.

(4)Abrogat.

(5)Abrogat.

Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă, în condițiile stabilite prin statut.

Executorii judecătorești beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuțiilor la sistemele de asigurări sociale, în condițiile legii.

Exercitarea funcției de executor judecătoresc este incompatibilă cu:

a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactică universitară, activitatea artistică, literară și publicistică;

b)calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile județene sau locale, pe durata mandatului;

c)desfășurarea unor activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

d)calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societățile în comandită simplă sau pe acțiuni, administrator al unei societăți cu răspundere limitată, președinte al unui consiliu de administrație, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăți pe acțiuni, administrator al unei societăți profesionale.

Executorii judecătorești și personalul birourilor de executori judecătorești au obligația să păstreze secretul profesional cu privire la actele și faptele despre care au luat cunoștință în cadrul activității lor, chiar și după încetarea funcției, cu excepția cazurilor în care legea sau părțile interesate îi eliberează de această obligație.

(1)Executorii judecătorești au obligația să participe, cel puțin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, de camerele executorilor judecătorești de pe lângă curțile de apel, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională.

(2)Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești aprobă anual, la propunerea camerelor executorilor judecătorești de pe lângă curțile de apel, programul de formare profesională continuă a executorilor judecătorești.

(3)Modul de organizare a activităților de formare profesională continuă, precum și modalitățile de evaluare a îndeplinirii acestei obligații sunt prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi și de statutul profesiei.

(1)Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.

(2)Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1).