Caută

Închide

De exemplu: „art. 1112 Codul civil”, „Legea 31/1990”

Lege nr. 59/1974

Legea nr. 59/1974

În vigoare din 05.11.1974Ultima modificare 05.11.1974Sursa oficială: legislatie.just.ro

Nu avem informații despre actualitatea Legii nr. 59/1974.

Textul actului

Articolele 1–50 din 79 (pagina 1 din 2)

Capitolul 1

Art. 1

Text inițial · din 05.11.1974

Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste România, indiferent de destinație sau în proprietatea cui se află, constituie fondul funciar unic din Republica Socialistă România, avuție națională care trebuie folosită, protejată și ameliorată, în concordanță cu interesele întregului popor.

Folosirea completa, protejarea și ameliorarea fondului funciar sînt o îndatorire primordială a organelor puterii și administrației de stat, a deținătorilor de terenuri, cu orice titlu, precum și a tuturor cetățenilor patriei noastre.

Art. 2

Text inițial · din 05.11.1974

Valorificarea deplină și cu eficiență sporită a tuturor terenurilor se realizează în mod coordonat și într-o conceptie unitară, pe baza programului de protecție și îmbunătățire a capacității de producție a solului, precum și prin aplicarea strictă a celorlalte măsuri privind prevenirea și combaterea surselor de degradare sau folosire nerațională a fondului funciar al țării.

Prin planurile cincinale și anuale de dezvoltare economico-socială a țării se va stabili repartizarea judicioasă a fondului funciar pe destinații și categorii de folosință, pentru agricultură, silvicultură, piscicultură, gospodărirea apelor, precum și pentru alte activități economico-sociale.

Art. 3

Text inițial · din 05.11.1974

După destinație, terenurile care alcătuiesc fondul funciar unic se împart în: terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri destinate localităților, precum și terenuri cu destinații speciale.

a)Terenuri cu destinație agricole sînt: cele folosite pentru producția vegetala - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole și pomicole, pășunile, fînețele, serele, solariile și răsadnițele -, cele cu vegetație forestieră altele decît cele cuprinse în amenajamentele silvice, servind pentru protecția terenurilor agricole, terenurile cu pajiști împădurite, terenurile ocupate cu construcții și instalații agro-zootehnice și de îmbunătățiri funciare, drumuri de exploatare agricolă, platforme și spații de depozitare, care servesc nevoilor producției agricole, terenurile agricole aflate temporar sub ape prin inundații, precum și orice alte terenuri care, neavînd alte folosințe, pot fi valorificate pentru producția agricolă.

b)Terenuri cu destinație forestieră sînt: terenurile acoperite cu păduri, terenurile care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare forestieră, precum și alte terenuri afectate impaduririi, determinate prin amenajamentele silvice, care se vor definitivă împreună cu ceilalți deținători de terenuri interesați.

c)Terenuri aflate permanent sub ape sînt: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor și baltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelele maxime de reținere și fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale.

d)Terenuri destinate localităților sînt cele cuprinse în perimetrul construibil, aprobat potrivit legii, pe care se afla grupate construcții de locuit, curți, obiectivele social-culturale, fabrici, uzine, construcții agro-zootehnice, piețe și rețele stradale, precum și alte terenuri care servesc nevoilor de construcții și amenajări de ordin tehnic edilitar.

e)Terenuri cu destinații speciale sînt cele folosite pentru: căile de comunicații rutiere și feroviare, construcții navale și aeriene, cu clădirile și instalațiile aferente, construcții și instalații hidrotehnice și termice, transportul energiei electrice și telecomunicații, exploatările miniere și petroliere, cariere de orice fel, rezervațiile și monumentele naturii, nevoile de apărare, precum și pentru alte destinații asemănătoare.

Capitolul 2

Art. 4

Text inițial · din 05.11.1974

Protecția și ameliorarea solului constituie parte integrantă din activitatea generală de dezvoltare economică și socială a tarii. Acestea se realizează prin lucrări de prevenire și de combatere a proceselor de: eroziune, alunecări, inundații, inmlastinare, saraturare, poluare, cît și a altor procese de degradare pe cale naturala sau cauzate de activități economice și sociale și au ca scop menținerea și îmbunătățirea fertilitatii și a potențialului productiv al tuturor terenurilor țării.

Art. 5

Text inițial · din 05.11.1974

Lucrările de protecție și ameliorare a solului se stabilesc pe bază de studii și proiecte întocmite de organizații de proiectare de specialitate, în corelare cu cele de organizare și sistematizare a teritoriului; ele se aplică și se executa de către deținătorii de teren sau, prin grija acestora, de către unitățile specializate în execuția unor asemenea lucrări. Proiectarea și executarea acestor lucrări se fac pe zone naturale, unități agricole și categorii de folosință.

Art. 6

Text inițial · din 05.11.1974

Pentru realizarea coordonata a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicație, așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale și a nevoilor de apărare, documentațiile tehnice se vor elabora în comun de părțile interesate. Prin documentații se vor stabili, de asemenea, contribuția părților și ordinea de execuție a lucrărilor.

Art. 7

Text inițial · din 05.11.1974

Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanți și de corectare a torenților, care servesc la apărarea și conservarea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, cai de comunicații, obiective economice și sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de baza.

Art. 8

Text inițial · din 05.11.1974

Cei care proiectează, executa, exploatează sau întrețin lucrările de amenajare, protecție și ameliorare a terenurilor, sînt obligați sa ia toate măsurile necesare, astfel ca aceste lucrări sa nu degradeze sau sa afecteze negativ, imediat sau în timp, condițiile de fertilitate sau de exploatare a terenurilor invecinate.

Art. 9

Text inițial · din 05.11.1974

Terenurile care prin degradare și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice, vor fi constituite în perimetre de ameliorare.

Art. 10

Text inițial · din 05.11.1974

Persoanele fizice care dețin terenuri degradate în perimetrele de ameliorare se vor putea constitui în asociații, în cadrul comunelor, pentru executarea lucrărilor de amenajare și ameliorare. În acest scop se vor folosi în primul rind mijloacele proprii din gospodăriile populației și aportul în munca, pentru executarea lucrărilor ce se vor stabili de consiliile populare împreună cu organele agricole de specialitate.

Art. 11

Text inițial · din 05.11.1974

Răspunderea pentru executarea, întreținerea și paza lucrărilor de protecție și ameliorare a terenurilor revine tuturor organelor și organizațiilor de stat, cooperatiste și obștești, altor persoane juridice, precum și persoanelor fizice, care au în proprietate sau folosință aceste terenuri.

Capitolul 3

Art. 12

Text inițial · din 05.11.1974

Este interzisă micșorarea suprafeței agricole.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligația sa ia măsuri ca toți deținătorii de terenuri sa mențină, sa protejeze și sa întreprindă acțiuni de creștere a suprafeței agricole.

Art. 13

Text inițial · din 05.11.1974

Deținătorii de terenuri agricole sînt obligați sa lucreze și sa cultive întreaga suprafața de teren pe care o dețin, cu respectarea regulilor agrotehnice, sa ia măsurile necesare de amenajare a terenurilor prin lucrări de îmbunătățiri funciare, de amendare și de fertilizare, precum și să efectueze lucrări de prevenire și combatere a oricăror alți factori defavorabili producției agricole.

Unitățile socialiste cu profil neagricol, care nu pot asigura cultivarea pentru producția agricolă a terenurilor pe care le dețin peste strictul necesar desfășurării normale a proceselor de producție specifice, vor preda aceste terenuri în folosință spre cultivare, fără plata, organizațiilor agricole socialiste.

Terenurile de orice fel aparținînd persoanelor care, avînd domiciliul în Republica Socialistă România, părăsesc definitiv țara, trec fără plata în proprietatea statului.

Prevederile alineatului precedent se aplică și în cazul terenurilor proprietatea persoanelor care au părăsit definitiv Republica Socialistă România înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și în cazul terenurilor moștenite de persoanele care nu au domiciliul în Republica Socialistă România.

Art. 14

Text inițial · din 05.11.1974

Pentru sporirea suprafeței agricole, îndeosebi a celei arabile, deținătorii de terenuri sînt obligați sa cultive toate terenurile proprii, nefolosite încă, cum sînt: tufarisurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protecție sau producție forestieră, drumurile agricole și potecile inutile, capetele parcelelor și tarlalelor de pe lîngă drumuri, terenurile libere din curți, ca și cele dintre construcții de orice fel, terenurile virane din perimetrul construibil al localităților, cele din jurul stilpilor de telecomunicații, de transport și distribuire a energiei electrice, cele situate de-a lungul căilor de comunicații, precum și alte terenuri asemănătoare.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor stabili, prin planuri anuale, pe comune și unități agricole sursele de terenuri ce urmează a fi transformate în arabil, pentru asigurarea suprafeței planificate a fi cultivate.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și comitetele executive ale consiliilor populare județene sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru ca toate suprafețele libere din perimetrele construibile ale localităților să fie cultivate pe baza planurilor întocmite în acest scop de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare.

Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au, de asemenea, obligația sa ia măsuri pentru cultivarea în parcuri și spații verzi a arborilor și arbustilor, care să valorifice economic spațiile respective.

Art. 15

Text inițial · din 05.11.1974

Amplasarea obiectivelor industriale agro-zootehnice și social-culturale se face în perimetrul construibil al localităților, cu respectarea prevederilor de sistematizare și a altor condiții stabilite de lege.

Amplasarea acestor obiective se va face în primul rind pe terenuri neproductive sau improprii producției agricole, care vor fi indicate de unitățile și organele agricole.

Este interzisă amplasarea obiectivelor, de orice fel, pe terenuri amenajate pentru irigații, precum și pe cele plantate cu pomi fructiferi și viță de vie.

Amplasarea obiectivelor, de orice fel, nu trebuie să afecteze, sub nici o formă, desfășurarea normală a activității pe terenurile agricole și forestiere invecinate cu acestea.

Art. 16

Text inițial · din 05.11.1974

În mod excepțional, terenurile destinate producției vegetale, agricole și forestiere sau alte terenuri situate în afară perimetrului construibil al localităților, precum și, atunci cînd pentru același obiectiv sînt necesare terenuri situate atît în perimetrul construibil, cît și în afară acestuia, ocuparea sau folosirea acestora, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producția vegetala, agricolă sau forestieră, se va putea face numai pe baza aprobării prealabile obținute prin decret prezidential.

Terenurile agricole sau forestiere din perimetrul construibil al localităților, aprobat conform legii, vor putea fi ocupate sau folosite, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producția agricolă vegetala sau forestieră numai pe baza aprobărilor prealabile date, după caz, prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare sau, respectiv, al ministrului economiei forestiere și materialelor de construcții.

Art. 17

Text inițial · din 05.11.1974

Beneficiarii care au obținut aprobarea de amplasare a unor obiective de investiții sau de producție pe terenuri agricole vor recupera, prin unități proprii sau unități specializate, o suprafața echivalenta cu cea ocupată definitiv, prin transformarea unor terenuri neagricole sau neproductive. În aceste cazuri, adunarea generală a cooperativelor agricole de producție, conducerile unităților agricole de stat, precum și organul agricol județean sau al municipiului București, au obligația sa prevadă în acordurile și, respectiv, avizele pe care le emit, terenurile ce urmează a fi recuperate, raspunzind împreună cu beneficiarii de investiții de realizarea acțiunii de recuperare.

Recuperarea terenurilor se face anticipat sau cel mai tirziu pînă la data stabilită în actul prin care se da aprobarea privind scoaterea definitivă din producția agricolă a acestor suprafețe, astfel ca sa nu scada suprafața agricolă și îndeosebi cea arabila.

Art. 18

Text inițial · din 05.11.1974

În aprobările pentru scoaterea din producția agricolă a terenurilor necesare lucrărilor de îmbunătățiri funciare se vor preciza atît terenurile ce se recuperează, potrivit prevederilor art. 17, cît și cele care se pun în valoare la categorii superioare de folosință sau care redau producției agricole în cadrul perimetrelor ce fac obiectul acestor lucrări, precum și termenul de realizare a lor.

În acțiunea de valorificare a terenurilor pentru agricultura și silvicultura se vor include și suprafețele din albiile cursurilor de ape abandonate sau devenite disponibile ca urmare a lucrărilor de regularizare.

Art. 19

Text inițial · din 05.11.1974

Beneficiarii obiectivelor de investiții sau de producție amplasate pe terenuri agricole sînt obligați sa ia măsuri prealabile executării construcției obiectivelor, de decopertare a stratului fertil și a altor straturi de profunzime bogate în elementele fertilizante de pe suprafețele amplasamentelor aprobate, pe care să le depoziteze și să le niveleze pe terenurile neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole, în vederea punerii în valoare și ameliorării acestora.

Art. 20

Text inițial · din 05.11.1974

Terenurile agricole și forestiere, cărora urmează să le fie schimbată destinația, în mod temporar, pentru a fi folosite pentru executarea lucrărilor de prospecțiuni și explorari geologice, geofizice și hidrotehnice, foraje de orice fel, precum și la lucrările legate de acestea, se aproba estimativ, pe zone și județe, la începutul anului, de organele prevăzute la art. 16. În limita suprafețelor aprobate, delimitarea acestora și a termenului de folosirea lor temporară, se face, după caz, de organele agricole sau silvice județene sau al municipiului București.

Art. 21

Text inițial · din 05.11.1974

Liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum și alte instalații similare, se vor grupa și sistematiza de-a lungul și în imediata apropiere a căilor de comunicații, a digurilor și canalelor de irigații și de desecări, în asa fel încît sa nu se degradeze culturile și sa nu se stînjenească execuția lucrărilor agricole.

Ocuparea terenurilor în astfel de cazuri se face cu aprobarea organelor agricole județene sau al municipiului București, precum și cu acordul posesorilor de teren. Amplasarea în alte condiții decît cele de la alin. 1 se face cu aprobările prevăzute la art. 16.

Art. 22

Text inițial · din 05.11.1974

Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii și executarea unor lucrări de întreținere la obiectivele prevăzute în art. 21, care au un caracter urgent și care se executa într-o perioadă de timp de pînă la 30 de zile, se vor face numai pe baza acordului prealabil al posesorilor de terenuri.

În cazul în care nu s-a realizat un astfel de acord se va cere aprobarea comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București.

Art. 23

Text inițial · din 05.11.1974

Beneficiarii obiectivelor de investiții sau de producție sînt obligați sa ia măsuri, încă din faza de elaborare a documentației tehnice, pentru a restringe terenurile la strictul necesar, incadrindu-se în indicii sintetici privind gradul de ocupare a terenurilor prevăzuți în anexa nr. 1, care constituie limite minime.

Pe baza rezultatelor și a cercetărilor tehnologice și a criteriilor stabilite prin anexa nr. 1, ministerele și celelalte organe centrale și locale, titulare ale planului de investiții, periodic, vor lua măsuri pentru creșterea gradului de ocupare a terenului și îmbunătățirea normativelor privind terenurile necesare amplasarii obiectivelor economice și sociale, în sensul ocupării de către acestea a unor suprafețe din ce în ce mai mici.

Art. 24

Text inițial · din 05.11.1974

Beneficiarii lucrărilor de investiții sau de producție, care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție, cum sînt cele rămase în urma excavării de materii prime - argila, caolin, cărbuni, pietriș -, sonde părăsite și altele, sînt obligați sa ia măsurile necesare de nivelare și de amenajare a lor, dîndu-le o folosință agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosință piscicolă sau silvică.

Beneficiarilor lucrărilor prevăzute în alin. 1 nu li se va aproba scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispozițiilor din acel alineat.

Art. 25

Text inițial · din 05.11.1974

Dacă prin amplasarea lucrărilor de investiții sau de producție se afectează folosință sau procesul de producție și la alte terenuri agricole decît cele pentru care s-a obținut aprobarea scoaterii din producția agricolă vegetala, beneficiarii acestor lucrări sînt obligați să execute cu mijloace proprii lucrările de refacere și amenajare necesare continuării, în aceleași condiții, a procesului de producție agricolă pe terenurile afectate.

Art. 26

Text inițial · din 05.11.1974

Unitățile socialiste care beneficiază de terenuri scoase temporar din producția agricolă vegetala sînt obligate sa redea cu mijloace proprii aceste terenuri producției agricole, în termenul aprobat și în condiții de producție care să asigure randamente la nivelul celor avute inițial la preluare.

Neredarea terenurilor în producția agricolă vegetala, în termenul aprobat și în condiții corespunzătoare de exploatare, atrage, pe lîngă aplicarea sancțiunilor legale, și pierderea dreptului de a obține noi aprobări de amplasare sau extindere a altor obiective pe terenuri agricole.

Art. 27

Text inițial · din 05.11.1974

Schimbarea folosinței terenurilor arabile în alta categorie de folosință agricolă este interzisă. În cazuri deosebite, folosirea terenurilor arabile pentru completarea masivelor viticole și pomicole, din zonele consacrate, se aproba prin decret prezidential, cu condiția recuperării anticipate a unei suprafețe arabile echivalente.

Schimbarea celorlalte categorii de folosință a terenurilor agricole în alta categorie de folosință agricolă se face în baza aprobării prealabile date de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru terenurile aflate în posesia unităților socialiste și a altor persoane juridice, și de organele agricole județene sau al municipiului București pentru terenurile proprietatea persoanelor fizice.

Capitolul 4

Art. 28

Text inițial · din 05.11.1974

Pentru asigurarea folosirii rationale a fondului funciar și a creșterii producției agricole în concordanta cu nevoile economiei naționale și ținînd seama de condițiile naturale și economico-sociale, se vor elabora studii de sistematizare și proiecte de organizare a teritoriului agricol.

Art. 29

Text inițial · din 05.11.1974

Studiile de sistematizare a teritoriului agricol se întocmesc pe județe, pe zone naturale sau economice, în corelare cu acțiunile de sistematizare generală a teritoriului, și vor rezolva următoarele probleme de ansamblu:

a)corelarea dezvoltării agriculturii cu celelalte ramuri ale economiei din teritoriu și cu programul de dezvoltare a localităților rurale și urbane;

b)gruparea terenurilor pe destinații și deținători, precum și schimbul între acestea, în vederea folosirii cu eficienta ridicată a fondului funciar;

c)realizarea unei legături directe dintre zonele teritoriale și zonele de producție agricolă, precum și concretizarea posibilităților de cooperare și asociere între unitățile agricole, pentru valorificarea superioară a tuturor suprafețelor de teren cuprinse în lucrările de sistematizare și de organizare a teritoriului;

d)stabilirea necesităților de dotare și echipare tehnica a teritoriului pentru folosirea acestuia cu economicitate ridicată.

Art. 30

Text inițial · din 05.11.1974

Proiectele de organizare a teritoriului se întocmesc pe unități agricole și vor asigura gruparea terenurilor acestora, în cadrul unor perimetre economice și în trupuri compacte, mecanizabile, comasate în jurul centrelor de producție și în jurul localităților, asigurindu-se astfel folosirea cu eficienta maxima, în producția agricolă, a întregii suprafețe de terenuri, inclusiv a celor dintre construcții, precum și restrîngerea la strictul necesar a rețelei drumurilor de exploatare agricolă.

Art. 31

Text inițial · din 05.11.1974

Studiile de sistematizare a teritoriului agricol și proiectele de organizare a teritoriului unităților agricole socialiste se elaborează de către organizațiile de proiectare ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare sau ale organelor agricole județene.

Art. 32

Text inițial · din 05.11.1974

În scopul exploatării agricole eficiente a terenurilor se pot efectua comasari și schimburi de terenuri între diferiți deținători, care se aproba, după cum urmează:

a)de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, cînd schimbul de terenuri se face între cooperativele agricole de producție și persoanele fizice, precum și între persoane fizice;

b)de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în toate celelalte cazuri, cu excepția terenurilor proprietate de stat situate în perimetrul construibil al localităților, aflate în administrarea unităților administrativ-teritoriale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.

În toate cazurile, la aprobarea schimbului de terenuri se va lua acordul deținătorilor, precum și avizul organului ierarhic superior al unităților deținătoare de terenuri.

Dacă părțile nu cad de acord asupra schimbului de terenuri, organele prevăzute la lit. a) și b) vor decide, ținînd seama de interesele statului și cele obștești.

În cadrul acțiunii de comasare, schimbarea destinației și a categoriei de folosință a terenurilor se face potrivit prevederilor legale.

Art. 33

Text inițial · din 05.11.1974

Schimbul de terenuri agricole se face în suprafețe egale sau prin echivalenta, atunci cînd terenurile supuse schimbului diferă în privinta fertilitatii sau a categoriei de folosință.

În cazul în care pe terenurile ce se schimba în vederea comasarii și sistematizării unităților agricole, se găsesc obiective de investiții, acestea se evalueaza la valoarea lor reală, iar beneficiarul care preia bunurile evaluate va compensa celeilalte părți diferența de valoare primită față de bunurile date în schimb.

Art. 34

Text inițial · din 05.11.1974

Prin schimbul efectuat în cadrul lucrărilor de comasare sau de schimb, fiecare teren dobîndește situația juridică a terenului pe care îl înlocuiește, cu respectarea drepturilor reale.

Actele de schimb încheiate în cadrul lucrărilor de comasare și schimb, precum și toate operațiile în legătură cu acestea, sînt scutite de orice taxa.

Art. 35

Text inițial · din 05.11.1974

Punerea în posesie a noilor posesori se face numai după aprobarea schimbului de terenuri în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării, dacă părțile nu au convenit alte termene.

Punerea în posesie se face de către delegatul oficiului județean de cadastru și organizarea teritoriului, în prezenta părților interesate.

Art. 36

Text inițial · din 05.11.1974

Cînd schimburile de terenuri între unitățile administrativ-teritoriale determina modificări ale hotarelor dintre acestea, aprobarea de modificare a hotarelor unităților în cauza se da de comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București pe al cărui teritoriu au loc schimburile.

Dacă rectificarea afectează hotarele județelor sau al municipiului București, fără sa afecteze însă apartenența localităților la județele în cauza, aprobarea de modificare se da de Consiliul de Miniștri.

Capitolul 5 Cadastrul funciar

Art. 37

Text inițial · din 05.11.1974

Cadastrul funciar general constituie sistemul de evidenta generală și obligatorie a întregului fond funciar din Republica Socialistă România, indiferent de posesori și destinația terenurilor; se întocmește și se tine de oficiile județene de cadastru și organizarea teritoriului, pe comune, orașe și municipii.

Art. 38

Text inițial · din 05.11.1974

Prin cadastrul funciar general se realizează:

a)măsurarea terenurilor, a suprafețelor ocupate de construcții și întocmirea hartilor, planurilor și registrelor cadastrale;

b)stabilirea destinației și înscrierea categoriei de folosință a terenurilor, aprecierea potențialului de producție al acestora și punerea în evidenta a tuturor resurselor funciare ale tarii;

c)înscrierea posesorilor și a titlului pe baza căruia poseda, precum și a actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor sau construcțiilor, în vederea asigurării publicității și opozabilitatii acestora față de terți.

Art. 39

Text inițial · din 05.11.1974

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare organizează, îndrumă și controlează introducerea și ținerea la zi a cadastrului funciar general pe întreaga țara, pe baza căruia întocmește anual balanța fondului funciar general și coordonează, potrivit legii, activitatea geodezica-topografica din întreaga țara.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București - prin oficiile județene de cadastru și organizarea teritoriului - răspund de organizarea, îndrumarea și execuția lucrărilor de cadastru funciar general și ținerea la zi a evidentelor cadastrale, pentru terenurile și construcțiile situate în perimetrul unităților administrativ-teritoriale respective.

În acest scop, posesorii de terenuri și construcții sînt obligați sa comunice oficiului județean de cadastru și organizarea teritoriului, orice schimbare efectuată, față de ultimele date înscrise în documentele cadastrale, în termen de cel mult 60 de zile de la producerea lor.

Art. 40

Text inițial · din 05.11.1974

În documentele cadastrului funciar general se înscriu, potrivit cu normele legale privind drepturile de proprietate, terenurile și construcțiile care constituie: proprietate de stat, proprietate cooperatista sau a altor organizații obștești, proprietate personală și proprietate particulară.

Identificarea posesorilor și a drepturilor reale asupra terenurilor și construcțiilor aflate pe acestea, se face prin grija comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale.

Art. 41

Text inițial · din 05.11.1974

După întocmirea lucrărilor de cadastru funciar general pe teritoriul unei comune, oraș sau municipiu, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular va afișa la sediul sau, pe timp de 30 de zile, lista posesorilor identificati, punînd totodată la dispoziția acestora și a celorlalte persoane interesate, documentația cadastrala întocmită, pentru consultare.

Contestațiile cu privire la exactitatea datelor înscrise în registrele și planurile cadastrale pot fi prezentate în scris în termen de 60 de zile de la afișarea listelor.

Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor analiza și rezolva contestațiile în termen de 30 de zile de la depunerea acestora.

Cei nemultumiti de modul cum au fost soluționate contestațiile pot face plîngeri la judecătoria în a carei raza teritorială se afla situat terenul sau construcția în cauza.

În urma definitivării tuturor documentelor cadastrului funciar general, referitoare la teritoriul unei comune, oraș sau municipiu, comitetul executiv al consiliului popular județean respectiv, sau al municipiului București, vor emite decizia de punere în aplicare a cadastrului funciar general pe acel teritoriu.

Art. 42

Text inițial · din 05.11.1974

Documentele principale ce se elaborează prin lucrările de cadastru funciar general sînt: dosarul lucrărilor de hotarnicie, hartile și planurile cadastrale, precum și registrele și fișele cadastrale.

Ca date cu privire la posesor, destinație, categoria de folosință, suprafața și caracteristicile calitative ale terenurilor, se vor folosi numai cele înscrise în cadastrul funciar general.

Art. 43

Text inițial · din 05.11.1974

În funcție de interesele generale ale statului și de nevoile specifice anumitor ramuri ale economiei naționale, care dețin terenuri sau construcții, ministerele sau alte organe centrale își pot organiza evidente speciale, folosind ca date de baza numai pe cele trecute în cadastrul funciar general.

Capitolul 6

Art. 44

Text inițial · din 05.11.1974

Dobindirea de terenuri agricole se poate face numai prin moștenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobindirea prin acte juridice a acestor terenuri.

Art. 45

Text inițial · din 05.11.1974

În scopul asigurării cultivarii rationale a pămîntului, cei care dobîndesc terenuri agricole, prin moștenire legală, sînt obligați să asigure continuarea muncii agricole pe acele terenuri și să aibă sau să-și însușească cunoștințele agricole corespunzătoare.

În cazul în care nici unul dintre moștenitori nu întrunește cerințele alineatului precedent, terenurile trec în folosință organizațiilor socialiste desemnate de comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București. Folosință terenurilor poate fi restituită moștenitorilor la cererea acestora, în timp de 2 ani, de aceleași organe, dacă acestea constata ca ei îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. 1. Pentru moștenitorii minori, termenul de 2 ani se calculează de la data cînd ei devin majori.

La împlinirea termenului de 2 ani terenul trece în proprietatea statului.

Art. 46

Text inițial · din 05.11.1974

Preluarea terenului agricol mostenit, precum și imparteala între moștenitori, se autoriza de către:

a)comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, pentru terenurile situate în afară perimetrului construibil al localităților, pe baza avizelor organelor agricole județene sau al municipiului București, după caz;

b)comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale, pentru terenurile situate în perimetrul construibil al localităților.

Imparteala terenurilor agricole convenită între moștenitori se face numai prin înscris autentic.

Art. 47

Text inițial · din 05.11.1974

Orice înstrăinare, dobîndire sau imparteala facuta cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 44-46 este nulă de drept.

Nulitatea poate fi invocată de procuror, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular, precum și de orice persoană interesată și se constata prin hotărîre judecătorească.

Art. 48

Text inițial · din 05.11.1974

Modul și condițiile de eliberare a autorizațiilor de preluare sau imparteala a terenurilor agricole se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmărindu-se ca, prin imparteala, terenurile agricole sa nu fie parcelate excesiv și sa nu se creeze posibilități de exploatare a forței de muncă în agricultura.

Art. 49

Text inițial · din 05.11.1974

Organele competente nu vor autentifica actele de imparteala dacă părțile nu prezintă autorizația prevăzută de lege.

Art. 50

Text inițial · din 05.11.1974

Autorizația de preluare sau imparteala, eliberata în condițiile art. 46, este valabilă timp de 6 luni de la data eliberării, cu posibilitatea prelungirii ei de către emitent, cu încă 6 luni.