Legea nr. 8/1972

În Republica Socialistă România, dezvoltarea economico-socială planificată se bazează pe Programul Partidului Comunist Român, fundamentat pe previziunea științifică a progresului societății, în concordanță cu cerințele legităților obiective ale dezvoltării istorice și realitățile economico-sociale ale fiecărei etape.

Dezvoltarea economico-socială se realizează pe baza planului național unic care unește toate resursele umane și materiale ale țării pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate și crearea premiselor materiale ale trecerii treptate la comunism.

Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale constituie un atribut esențial și inalienabil al suveranității și independenței naționale. Planul național unic este indivizibil și determină obiectivele dezvoltării economico-sociale potrivit propriei voințe a poporului român.

Planul național unic asigură coordonarea procesului reproducției socialiste lărgite, dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor vieții sociale, creșterea susținută a forțelor de producție, întărirea permanentă a proprietății socialiste și perfecționarea continuă a relațiilor socialiste de producție, folosirea unitară a pîrghiilor economico-sociale în vederea ridicării eficienței în toate sectoarele de activitate. Întreaga dezvoltare economico-socială va fi orientată către creșterea permanentă a venitului național, sporirea bogăției naționale și ridicarea bunăstării.

Planul național unic de dezvoltare economico-socială trebuie să îmbine armonios interesele prezente cu interesele de perspectivă ale națiunii socialiste, prin repartizarea optimă a venitului național pentru fondul de dezvoltare economico-socială a țării și pentru fondul de consum, condiție hotărîtoare a sporirii potențialului economic și a prosperității societății. Fondul național de dezvoltare economico-socială, cuprinzînd cota repartizată din venitul național pentru dezvoltare și fondul de armonizare, se va constitui și utiliza potrivit competențelor stabilite prin lege, la nivelul unităților administrativ-teritoriale - comună oraș, municipiu, județ - și la nivel central. Fondul național de dezvoltare economico-socială va fi destinat pentru:

a)investiții privind dezvoltarea, modernizarea și reînnoirea fondurilor fixe productive din industrie, agricultură, construcții, transporturi, alte ramuri ale producției materiale și serviciilor, lărgirea bazei materiale a cercetării științifice;

b)asigurarea unităților economice cu cantitățile normate de materii prime, materiale și alte mijloace circulante necesare desfășurării activității lor economice;

c)constituirea de rezerve;

d)investiții privind lărgirea bazei materiale a învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății și altor activități social-culturale social-culturale, precum și pentru construcția de locuințe și lucrării edilitar-gospodărești la orașe și sate.

Fondul de consum cuprinde:

a)mărfurile și serviciile destinate consumului corespunzător veniturilor bănești ale populației;

b)resursele alocate pentru buna desfășurare a activității de învățămînt, de ocrotire a sănătății și asistență socială, a instituțiilor de cultură, a stațiunilor de odihnă și balneoclimaterice pentru întreținerea fondului de locuințe a rețelei de drumuri publice, precum și pentru alte servicii prestate populației gratuit sau cu plata redusă;

c)resursele create prin activitatea economică desfășurată în gospodăriile individuale și consumate direct de populație.

Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să asigure prioritatea creșterii producției materiale - factor esențial al progresului societății - pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii.

Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să se întemeieze pe promovarea consecventă a industrializării socialiste, crearea unei structuri industriale de înaltă eficiență economică. Înfăptuirea procesului de industrializare se va realiza prin dezvoltarea cu precădere a producției mijloacelor de producție, prin lărgirea bazei de materii prime, crearea de noi resurse de energie, dezvoltarea ramurilor prelucrătoare, de tehnicitate și eficiență ridicată, precum și prin creșterea industriei bunurilor de consum în vederea satisfacerii nevoilor tot mai mari ale populației. În toate ramurile industriei trebuie să se realizeze concentrarea producției, adîncirea specializării și organizarea rațională a cooperării între diferitele unități, utilizarea intensivă a capacităților de producție, adaptarea operativă a fabricației la cerințele consumului intern și ale pieței internaționale. În procesul de industrializare se va urmări folosirea deplină a potențialului de creație tehnică în vederea înnoirii și modernizării gamei de bunuri, realizării de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, ridicări permanente a calității și fiabilității produselor, condiție esențială a sporirii eficienței muncii sociale.

Dezvoltarea planificată a agriculturii trebuie să aducă la mai buna satisfacere a nevoilor de consum ale populației, aprovizionarea în măsură tot mai largă cu materii prime a industriei prelucrătoare și crearea de disponibilități pentru export, la sporirea contribuției aceste ramurii în creșterea producției materiale și a venitului național. Accelerarea procesului de dezvoltare a agriculturii se va baza pe conservarea și folosirea intensivă a fondului funciar, efectuarea de lucrării în vederea îmbunătățirii fertilității pămîntului, extinderea irigațiilor și chimizarea complexă, ridicarea gradului de mecanizarea lucrărilor agricole, modernizarea și utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale. Se vor asigura producerea și introducerea de soiuri de semințe, de înaltă productivitate necesare realizării de recolte mari și stabile de cereale, plante tehnice și legume; dezvoltarea pomiculturii și viticulturii; zonarea rațională a culturilor; creșterea șeptelului, a bazei furajere, obținerea de rase de animale cu randamente ridicate. Prin extinderea activităților de prelucrare industrială a materiilor prime agricole în unitățile din agricultură, vor trebui create condiții tot mai bune pentru dezvoltarea satului românesc.

Dezvoltarea planificată a silviculturii trebuie să asigure realizarea unui ciclu optim de creștere, exploatare și valorificare a resurselor forestiere, promovarea culturilor intensive, a speciilor repede crescătoare și a celor de esențe valoroase din punct de vedere economic, urmărind satisfacerea nevoilor economiei naționale și întărirea rolului pădurilor în protejarea mediului înconjurător.

Planificarea trebuie să asigure utilizarea cu înaltă eficiență a fondului de dezvoltare economico-socială prin fundamentarea temeinică a fiecărui proiect de investiție, orientarea investițiilor în primul rînd spre utilarea tehnică a producției; adoptarea de soluții constructive moderne și ieftine; gospodărirea judicioasă a terenului, evitarea supradimensionărilor, reducerea cheltuielilor de construcții-montaj în volumul total al fiecărei investiții; industrializarea lucrărilor de construcții, reducerea duratelor de execuție, de intrare în funcțiune a noilor obiective și de atingere a parametrilor tehnico-economici proiectați.

Dezvoltarea transporturilor și telecomunicațiilor trebuie să asigure satisfacerea nevoilor producției materiale și ale populației, optimizarea sistemelor de transporturi în concordanță cu cerințele traficului de mărfuri și călători, intern și internațional. Prin introducerea pe scară largă a mijloacelor și tehnologiilor moderne se vor asigura promptitudinea, siguranța și ridicarea economicității în transporturi și telecomunicații.

Dezvoltarea economico-socială planificată va asigura îmbunătățirea comerțului a aprovizionării și servirii consumatorilor, lărgirea gamei de servicii oferite populației.

Cercetarea științifică trebuie orientată spre rezolvarea problemelor esențiale - prezente și de perspectivă - ale societății, transpunerea cît mai rapidă a rezultatelor cercetării în practică, dezvoltarea și folosirea deplină a capacității proprii de creație, sporirea contribuției științei la progresul multilateral al țării.

Planul național unic trebuie să prevadă măsurile economico-sociale necesare pentru a se asigura dinamismul demografic, creșterea continuă a populației țării - factor fundamental al potențialului național. În vederea utilizării optime a resurselor de muncă ale țării se vor asigura formarea și repartizarea judicioasă a cadrelor, perfecționarea permanentă a pregătirii lor, dirijarea forțelor de muncă spre sectoarele și domeniile de care depind mersul înainte al întregii vieți economico-sociale, creșterea nivelului general de instruire și educație, crearea premiselor pentru apropierea treptată a muncii fizice de cea intelectuală.

Creșterea rapidă a productivității muncii - factor hotărîtor al victoriei noii orînduiri și al întregii dezvoltări economico-sociale - se va realiza prin ridicarea calificării cadrelor, promovarea progresului tehnic, extinderea mecanizării și automatizării, modernizarea și perfecționarea proceselor de producție în toate ramurile, organizarea științifică a producției și a muncii, raționalizarea consumului de muncă în fiecare unitate și la scara întregii societăți.

Reducerea cheltuielilor materiale în ansamblu producției sociale trebuie realizată prin reproiectarea și reînnoirea produselor, asimilarea de produse și tehnologii de înaltă economicitate, diminuarea consumurilor specifice de materii prime combustibil și energie electrică, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale în fiecare unitate, înlăturarea pierderilor și a risipei, instituirea unui sever regim de economii în toate sectoarele de activitate.

Accelerarea rotației fondurilor încredințate unităților socialiste trebuie să stea în centrul activității de conducere pe toate treptele organizatorice urmărind:

a)utilizarea intensivă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, a tuturor capacităților de producție, astfel încît să se asigure resursele necesare reînnoirii și modernizării fondurilor fixe în termene cît mai scurte;

b)reducerea duratei procesului de aprovizionare-fabricație-vînzare pentru a obține o producție cît mai mare cu același volum de mijloace circulante;

c)gospodărirea cu maximă eficiență a tuturor fondurilor materiale și bănești.

Dezvoltarea planificată trebuie să urmărească repartizarea armonioasă a forțelor de producție pe teritoriu, accentuarea rolului social al clasei muncitoare în toate județele țării, realizarea unor condiții tot mai bune de lucru și de viață pentru oamenii muncii din toate zonele patriei.

Sistematizarea localităților și a teritoriului va urmări dezvoltarea economico-socială planificată a orașelor și comunelor în concordanță cu progresul general al țării, amplasarea construcțiilor noi în perimetrul construibil al orașelor și vetrei satelor, riguros delimitat, creșterea densității construcțiilor și a locuitorilor atît în localitățile urbane, cît și în cele rurale; transformarea unor localități rurale, care au perspectivă de dezvoltare, în centre urbane, ridicarea întregii activități economice, sociale și culturale a comunelor și satelor, apropierea treptată a condițiilor de viață din sate de cele din orașe, cerință importantă a construirii orînduirii societății comuniste.

În procesul dezvoltării economico-sociale planificate se vor lua măsurile necesare pentru protejarea mediului înconjurător împotriva poluării și degradării, pentru conservarea bogățiilor naturii și asigurarea cadrului prielnic de viață, muncă și creație întregului popor constructor al socialismului și comunismului.

Scopul întregii politici de dezvoltare economico-socială planificată este creșterea sistematică a nivelului de trai și de civilizație pentru toți cetățenii țării, așezarea consecventă a raporturilor sociale pe principiile echității socialiste, dezvoltarea multilaterală și afirmarea deplină a personalității omului. În planul național unic se vor prevedea măsurile necesare pentru creșterea veniturilor întregii populații în concordanță cu dinamica venitului național și cu principiul repartiției după muncă, sporirea consumului de bunuri și servicii, dezvoltarea construcțiilor de locuințe și ridicarea gradului lor de confort, extinderea lucrărilor edilitare și de gospodărie comunală, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de folosire a timpului liber, promovarea culturii, îmbunătățirea asigurărilor sociale și a ocrotirii sănătății.

Dezvoltarea planificată a economiei trebuie să asigure participarea cît mai intensă a țării la diviziunea internațională socialistă și mondială a muncii, creșterea schimburilor economice externe, echilibrul balanței de plăți, extinderea cooperării industriale și tehnico-științifice. Relațiile economice externe ale Republicii Socialiste România se dezvoltă pe baza respectării principiilor fundamentale ale suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Planul național unic prevede lărgirea schimburilor comerciale și în intensificarea cooperării economice și tehnico-științifice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate statele socialiste, în interesul dezvoltări multilaterale a fiecărei țări și egalizării nivelurilor de dezvoltare a țărilor socialiste. Vor fi promovate schimburile comerciale și cooperarea economică și tehnico-științifică cu țările în curs de dezvoltare în spiritul năzuințelor comune de accelerare a progresului economic și social. Vor fi dezvoltate relațiile comerciale și de cooperare cu toate țările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Promovarea unui larg schimb de valori materiale, tehnico-științifice și culturale cu celelalte popoare constituie o coordonată de bază a întregii politici externe a Republicii Socialiste România, o contribuție activă la cauza colaborării internaționale, a păcii și progresului în lume.

Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea întregii activități pe baza planului național unic cu autonomia funcțională a fiecărei unități. Elaborarea și realizarea planului național unic se bazează pe participarea largă și nemijlocită a clasei muncitoare în alianță cu țărănimea, cu intelectualitatea, și celelalte categorii de oameni ai muncii - în dubla lor calitate de producători ai valorilor materiale și spirituale și în același timp de proprietari ai mijloacelor de producție, ai întregii avuții naționale.

În întreaga activitate economico-socială se va aplica consecvent principiul muncii și conducerii colective, se vor asigura cadrul organizatoric instituțional, forme și metode care să permită, la toate nivelurile de conducere, adoptarea deciziilor pe baza consultării oamenilor muncii.

Conducerea planificată trebuie să se înfăptuiască în concordanță, cu cerințele științei conducerii societății socialiste, să asigure perfecționarea organizării activități în toate compartimentele vieții societăți, raționalizarea treptelor ierarhice, simplificarea relațiilor funcționale și eliminarea paralelismelor, apropierea conducerii de locul unde se îndeplinește planul, precizarea clară a îndatoririlor, drepturilor și răspunderilor, creșterea spiritului de inițiativă în gospodărirea eficientă a resurselor materiale, umane și financiare ale națiunii.

Conducerea planificată trebuie să se bazeze pe un sistem informațional economico-social, elaborat în mod științific, care să permită cunoașterea obiectivă a realităților a legităților dezvoltării, a proceselor și fenomenelor din societate, să asigure folosirea metodelor moderne de analiză și decizie pe toate treptele organizatorice.

Activitatea de conducere planificată trebuie să se sprijine pe o strictă evidență economico-socială și un control riguros al națiunii asupra modului în care unitățile socialiste, toate colectivele de muncă își exercită atribuțiile și își îndeplinesc obligațiile ce le revin în cadrul planurilor de dezvoltare economico-socială a țării.

Planul național unic trebuie să asigure creșterea în proporții optime a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, corelarea organică și armonioasă a acestora; dimensionarea consumurilor materiale în raport cu resursele economiei; concordanța dintre veniturile bănești și cheltuielile pentru dezvoltarea economico-socială; dintre încasările și plățile în valută; o circulație monetară corespunzătoare activității economice; echilibrul general al economiei naționale. Înfăptuirea obiectivelor planificate se va sprijini pe folosirea coordonată a sistemelor de cointeresare materială, financiar și de credit, de prețuri, pe dezvoltarea și întărirea relațiilor contractuale, în vederea gospodăriri judicioase a resurselor, creșterii eficienței producției materiale.

Planificarea economico-socială trebuie să se organizeze și să se desfășoare ca o activitate permanentă în toate întreprinderile, centralele, instituțiile social-culturale, ministerele și celelalte organe centrale, în organizațiile cooperatiste, precum și în unitățile administrativ-teritoriale, asigurîndu-se conlucrarea sistematică între toți factorii interesați pentru adoptarea soluțiilor optime în elaborarea și realizarea planului în gestiunea patrimoniului național.

Planificarea trebuie să realizeze încadrarea activității curente a tuturor unităților socialiste în tendințele de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale, în efortul comun de înfăptuire a liniei politice generale a Partidului Comunist Român, prin îmbinarea organică a prognozelor pe termen lung cu planurile cincinale și anuale.

Prognozele pe termen lung vor determina alternative pentru deciziile politice cu caracter strategic, ținînd seama de mutațiile ce se întrevăd în diviziunea internațională a muncii și în progresul științifico-tehnic pe plan mondial, evoluția previzibilă a proceselor economico-sociale, modificările posibile și necesare în dinamica și structura diferitelor ramuri, sectoare și domenii de activitate ale societății românești.

Prognoza macroeconomică, prin care se va prefigura într-o concepție unitară dezvoltarea economico-socială a țării pe termen lung, va cuprinde:

a)dinamica previzibilă a fenomenelor demografice și măsurile de politică demografică necesare pentru creșterea continuă a populației, realizarea unei structuri optime pe vîrste, sporirea și utilizarea rațională a forțelor de muncă;

b)creșterea productivității sociale a muncii, principalele proporții în formarea și utilizarea venitului național; obiectivele și căile de sporire a eficienței economice:

c)dinamica producției materiale, în primul rînd industriale și agricole; dezvoltarea bazei de materii prime și a resurselor energetice și direcțiile de valorificare superioară a acestora; soluțiile de optimizare a profilului și structurii economiei naționale, a principalelor ei ramuri și sectoare; concentrarea potențialului tehnic și uman spre produse cu caracteristici superioare, menținute permanent la nivel mondial:

d)obiectivele principale ale cercetării științifice naționale și ale cooperării tehnico-științifice cu alte state, etapele previzibile de introducere în producție de noi materii prime, materiale, tehnologii și produse;

e)direcțiile principale privind pregătirea cadrelor în concordanță cu nevoile de lungă perspectivă ale societății, ridicarea gradului de educație și cultură al populației;

f)evoluția comerțului exterior, domeniile posibile și necesare de cooperare economică internațională, principalele orientări ale participării României la fluxul mondial de valori;

g)direcțiile de sistematizare teritorială a dezvoltării economico-sociale;

h)principalele obiective privind satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale și spirituale ale membrilor societății.

Pentru evaluarea tendințelor de durată specifice diferitelor domenii de activitate se vor elabora studii economice, tehnice și sociologice sintetizate în prognoze pe principalele produse, activități, ramuri și sectoare ale vieții sociale; prognoze pe probleme cu caracter complex; prognoze ale dezvoltării economico-sociale în profil teritorial.

Planurile cincinale de dezvoltare economico-socială cuprind obiectivele fixate pentru etapa respectivă de Partidul Comunist Român, stabilesc căile și mijloacele necesare realizării acestor obiective. Planurile cincinale au caracter executoriu și prevăd pentru întreaga perioadă de cinci ani și pe fiecare an al perioadei:

a)volumul fizic și în expresie valorică al producției din industrie, agricultură, construcții; volumul activității din transporturi, telecomunicații, circulația mărfurilor și din celelalte ramuri producătoare de bunuri sau servicii;

b)principalele sarcini cu privire la folosirea intensivă a capacităților de producție, mecanizarea și automatizarea proceselor de producție, ridicarea calității produselor, asimilarea de noi produse și modernizarea celor existente, introducerea tehnologiilor moderne de fabricație, precum și acțiunile privind introducerea în economie a tehnicii electronice de calcul;

c)principalele teme de cercetare știintifică și tehnologică, precum și sarcini cu privire la aplicarea în practică a rezultatelor lor și la efectele economice prevăzute;

d)limita maximă a volumului de investiții și de construcții-montaj; lista principalelor obiective cu precizarea capacităților și a termenelor de punere în funcțiune; volumul fondurilor fixe ce vor fi date în exploatare;

e)sarcini privind repartizarea principalelor materii prime, materiale și produse; norme și normative de consum și de stocuri; normative privind valorificarea materiilor prime;

f)costurile de producție, cheltuielile materiale, rentabilitatea în principalele ramuri și sectoare, eficiența utilizării fondurilor fixe și a mijloacelor circulante;

g)fondul de remunerare a muncii și numărul personalului; planificarea structurii personalului pe principalele categorii - personal de producție (muncitori, ingineri, maiștri și tehnicieni), personal de cercetare și proiectare, personal de administrație și personal de întreținere și pază - se va face de către toate unitățile socialiste pe baza normelor de personal stabilite pe ramuri și sectoare de activitate;

h)nivelul și dinamica productivității muncii în principalele ramuri și activități, precum și sarcini privind utilizarea judicioasă a forței de muncă;

i)principalele sarcini cu privire la dezvoltarea învățămîntului, în strînsă legătură cu nevoile practice ale societăți, pregătirea și perfecționarea cadrelor;

j)volumul de export și limitele maxime ale importului, cu specificarea principalelor produse care fac obiectul comerțului exterior; acțiunile de cooperare; încasările și plățile din schimburile comerciale, din prestări de servicii și alte operațiuni valutare necomerciale;

k)obiectivele principale de ridicare a nivelului de trai material și cultural al poporului; creșterea veniturilor, volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul și al prestațiilor de servicii către populație; principalele investiții și acțiuni social-culturale privind învățămîntul, cultura, ocrotirea sănătății, asistența și asigurările sociale; construcția de locuințe, lucrările de gospodărie comunală și de sistematizare a localităților și teritoriului.

Planurile cincinale se vor întemeia pe analiza mai multor variante care să ofere organelor ce urmează să ia hotărîri asupra planurilor elementele necesare de fundamentare temeinică a opțiunii lor.

Planurile cincinale se adoptă cu 1-2 ani înainte de începerea executării și vor cuprinde totodată principalele obiective ale perioadei următoare de cinci ani, urmărindu-se pregătirea condițiilor materiale și organizatorice necesare pentru continuitatea dezvoltării economico-sociale planificate. În vederea atingerii obiectivelor prevăzute în planurile cincinale, se vor elabora programe cuprinzînd căile și măsurile concrete prin care se va acționa pentru lărgirea bazei de materii prime și valorificarea superioară a acestora, utilizarea cu eficiență maximă a capacităților de producție, introducerea progresului tehnic și dezvoltarea cercetării științifice, asimilarea de produse noi și ridicarea calității producției, formarea și perfecționarea pregătirii cadrelor, creșterea productivității muncii, reducerea cheltuielilor materiale, precum și pentru alte laturi calitative ale dezvoltării economico-sociale. Sarcinile cuprinse în aceste programe vor fi desfășurate pe ani.

Prevederile anuale din planul cincinal se actualizează și se îmbunătățesc ținînd seama de resursele noi apărute, de posibilitățile de utilizare mai bună a fondurilor de producție și a forței de muncă, în stadiul realizării programului de investiții, de previziunile în legătură cu evoluția cererilor pe piața internă și externă, de contractele economice, precum și de alte elemente care cer adaptarea prevederilor inițiale de plan pentru menținerea dinamismului și echilibrului în economie și depășirea prevederilor planului cincinal. Planul anual se va actualiza cu un semestru înainte de începerea executării. În planul anual se vor stabili și măsurile pentru pregătirea condițiilor materiale, organizatorice și tehnice necesare realizării sarcinilor pe anul următor. Anual, se vor actualiza, de asemenea, programele elaborate potrivit articolului precedent.

Planurile cincinale și anuale se vor elabora în profil departamental, de ramură și teritorial:

a)în profil departamental se stabilesc sarcinile și mijloacele de realizare pe unități socialiste în conformitate cu structura organizatorică existentă;

b)în profil de ramură se stabilesc sarcinile, mijloacele de realizare pe ramuri, subramuri și activități, în conformitate cu clasificarea unitară pe economia națională;

e)în profil teritorial se prevăd principalii indicatori ai dezvoltării economico-sociale pe comune, orașe și județe.

Planurile pe întreprinderi, centrale, organizații cooperatiste, ministere și celelalte organe centrale, ca și planurile pe ramuri ce coordonează și armonizează cu planurile în profil teritorial, ale comunelor, orașelor, județelor și municipiului București, asigurîndu-se sistematizarea dezvoltării economico-sociale a întregii țări.

Obiectivele și sarcinile concrete, cantitative și calitative, cuprinse în planurile cincinale și anuale, precum și mijloacele ce se prevăd a fi alocate în acest scop se exprimă printr-un sistem de indicatori, norme și normative, stabilit într-o concepție unitară și supus unei activități permanente de raționalizare și perfecționare potrivit necesităților conducerii științifice a activității economico-sociale. Sistemul de indicatori, norme și normative trebuie să asigure măsurarea exactă a volumului de activitate, a mijloacelor alocate și a rezultatelor economice ce urmează a fi obținute în raport cu fondurile puse la dispoziție, să stabilească fizic cantitățile de materii prime, materiale, bunuri de consum, mașini-unelte, utilaje, instalații, piese de schimb și alte produse sau servicii necesare economiei și care trebuie realizate prin încărcarea optimă a capacităților existente; să elimine circulația nejustificată economic a produselor, semifabricatelor, subansamblelor care încarcă cheltuielile de producție și denaturează rezultatele activității economice; să exprime precis aportul fiecărei unități socialiste la crearea venitului național, la dezvoltarea economico-socială a țării. Sistemul de indicatori, norme și normative cuprinse în legile de aprobare a planurilor va fi detaliat și completat cu indicatorii adaptați specificului fiecărei trepte organizatorice pentru ca la nivelul unităților de bază să permită conducerea concretă, operativă și eficientă, să cuprindă și să caracterizeze deplin întreaga lor activitate.

În elaborarea planurilor cincinale și anuale se utilizează balanțe materiale, valorice și de forță de muncă prin care se determină și se verifică echilibrul între resursele economiei naționale și utilizarea acestora. În activitatea de echilibrare a balanțelor materiale se va urmări dimensionarea resurselor pe baza încărcării optime a capacităților de producție, extinderii folosirii materiilor prime și materialelor din țară, a înlocuitorilor, resurselor secundare și deșeurilor; dimensionarea și acoperirea necesarului pe bază de norme și normative de consuma, cu fundamentare tehnico-economică; dimensionarea rațională a stocurilor. Balanța forței de muncă va determina resursele de muncă, posibilitățile de cuprindere în activitatea economică și social-culturală a tineretului și femeilor; va stabili repartizarea forței de muncă pe ramuri în raport cu dezvoltarea acestora și creșterea productivității muncii; va asigura echilibrul între resurse și necesități pe categorii profesionale și în profil teritorial. La întocmirea balanțelor valorice trebuie să se urmărească sporirea sistematică a produsului social și a venitului național, utilizarea resurselor cu un înalt spirit gospodăresc, creșterea vitezei de circulație a fondurilor materiale și bănești corespunzător dezvoltării activităților economico-sociale, echilibrarea balanței de plăți externe, consolidarea continuă a monedei naționale și a puterii ei de cumpărare.

În planurile cincinale și anuale se vor cuprinde:

a)rezerve de plan - pentru satisfacerea unor nevoi neprevăzute care apar în cursul executării planului - sub formă de materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb și produse finite, fonduri bănești pentru investiții și pentru remunerarea muncii, fonduri valutare;

b)rezerve de stat pentru satisfacerea unor situații excepționale.

Prevederile planurilor cincinale și anuale constituie sarcini obligatorii. Sarcinile de plan nu se pot modifica decît de organele care le-au aprobat, numai în cazuri bine justificate și cu obligația de a respecta sarcinile ce le revin din planul național unic și de a stabili măsurile necesare pentru menținerea proporțiilor, ritmurilor și echilibrului în economie, atît în anul de plan respectiv, cît și pe cincinal. Modificările de plan se efectuează după dezbaterea acestora cu organele de conducere colectivă ale unităților respective. Modificările de plan pentru perioade expirate sînt interzise. Unitățile socialiste sînt obligate să acționeze cu fermitate pentru introducerea unui spirit de înaltă exigență în activitatea de elaborare și îndeplinire a planului, pentru respectarea riguroasă a sarcinilor planificate, întărirea continuă a disciplinei de plan.

Sarcinile asumate de unitățile socialiste peste prevederile planurilor anuale și cincinale se vor corela pe trepte organizatorice și la nivelul economiei naționale, în cadrul unui plan suplimentar care să concretizeze cantitățile de materii prime, materiale, combustibili, produse finite și servicii necesare economiei, să asigure baza tehnico-materială, forța de muncă și desfacerea producției, creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost și eficiența corespunzătoare acestor sarcini.

Depășirea planului de producție de către unitățile socialiste trebuie să fie orientată spre produsele cu desfacere asigurată pentru export, pentru accelerarea punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții și pentru fondul pieței, să contribuie la creșterea eficienței economice.

Organele de conducere colectivă asigură elaborarea proiectelor planurilor cincinale și anuale ale unităților respective, potrivit obiectivelor generale ale dezvoltării economico-sociale a țării; planurile unităților socialiste se aprobă de organele lor de conducere colectivă, cu respectarea sarcinilor ce decurg din planul național unic.

Comitetele și consiliile oamenilor muncii, consiliile ministerelor și ale celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare răspund de elaborarea și fundamentarea planurilor unităților socialiste și sînt obligate să elaboreze măsurile necesare pentru îndeplinirea lor ritmică și integrală, să analizeze periodic, pe bază de bilanț, mersul activității economico-sociale, să exercite un control exigent asupra îndeplinirii sarcinilor stabilite, să adopte măsurile pentru rezolvarea operativă a problemelor ce se ridică în executarea planului, să acționeze cu fermitate pentru întărirea disciplinei de plan, a disciplinei economice.

Directorul întreprinderii și directorul general al centralei exercită conducerea curentă și răspunde de îndeplinirea hotărîrilor organelor de conducere colectivă privind elaborarea și executarea planului, organizarea în condiții optime a producției și a muncii, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale, vînzarea produselor, valorificarea intensivă a întregului potențial productiv și administrarea cu eficiență maximă a patrimoniului unităților pe care le conduc.

Ministrul asigură aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului cu privire la elaborarea și realizarea planului, răspunde de îndrumarea curentă a unităților subordonate, de organizarea colaborării între acestea pentru valorificarea integrală prin plan a resurselor de care dispun și de realizarea ritmică, în condiții de înaltă eficiență, a obiectivelor și sarcinilor planificate.

Atribuțiile și răspunderile conducătorilor compartimentelor care participă la elaborarea și realizarea planurilor se stabilesc de organele de conducere colectivă din întreprinderi, centrale, ministere și alte unități socialiste.

În toate unitățile socialiste oamenii muncii participă nemijlocit la elaborarea și înfăptuirea planului, la dezbaterea și soluționarea problemelor cu privire la dezvoltarea activității economico-sociale. Adunarea generală a oamenilor muncii - forul prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participă direct la conducerea unității în care lucrează - dezbate planurile cincinale și anuale, precum și măsurile ce se impun în vederea îndeplinirii și depășirii planului, mobilizării rezervelor interne de creștere a eficienței activității economice și îmbunătățirii condițiilor de muncă și social-culturale ale oamenilor muncii.