Legea nr. 5/1972

În Republica Socialistă România gospodărirea apelor constituie o problemă de stat. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, prin Consiliul național al apelor, înfăptuiește politica partidului și statului cu privire la gospodărirea rațională a apelor și asigurarea surselor de apă pentru necesitățile populației și economiei naționale, coordonează, îndrumă și controlează folosirea și protecția resurselor de apă. Conservarea, amenajarea și valorificarea resurselor de apă, protecția calității acestora împotriva poluării folosirea rațională și economisirea apei, prevenirea și apărarea împotriva acțiunilor nocive sau distructive ale apelor, sunt sarcini la a căror înfăptuire trebuie să participe, conform legii, toate organele și organizațiile de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești și toți locuitorii țării.

Sunt supuse prevederilor prezentei legi:

a)apele de suprafață: cursurile de apă naturale și artificiale, lacurile naturale și artificiale, bălțile;

b)apele subterane, freatice și de adâncime, inclusiv izvoarele;

c)apele maritime interioare:

d)marea teritorială.

Sunt de asemenea supuse prevederilor prezentei legi albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, malurile, faleza, plaja mării, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, platoul continental ca și lucrările ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, prin care, direct sau indirect, se produc modificări definitive sau temporare în regimul de scurgere sau în calitatea apelor. Apele ce formează sau traversează frontiera de stat sunt supuse dispozițiilor prezentei legi, în măsura în care prin convenții internaționale la care Republica Socialistă România este parte nu se prevede altfel.

Prin gospodărirea apelor, în sensul prezentei legi, se înțelege totalitatea măsurilor, lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor menite să asigure în mod unitar regimul apelor cel mai corespunzător intereselor generale, în vederea prevenirii și combaterii acțiunii distructive a apelor, folosirii lor raționale pentru satisfacerea nevoilor social-economice și protejării lor împotriva epuizării și poluării.

În vederea coordonării activității de gospodărire a apelor, pentru amenajarea complexă și valorificarea optimă a resurselor de apă, pentru protecția acestora împotriva poluării, ca și pentru prevenirea acțiunii distructive a apelor, Consiliul național al apelor asigură întocmirea, în colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București, interesate, a planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice și a planului general de amenajare a apelor din Republica Socialistă România, pe care de supune aprobării Consiliului de Miniștri. Planurile de amenajare evidențiază situația cantitativă și calitativă a resurselor de apă, pe bazine hidrografice, stabilesc excedentul și deficitul de apă în raport cu nevoile dezvoltării social-economice și indică măsurile cadru cele mai potrivite din punct de vedere tehnic și economic pentru soluționarea, pe etape, a problemelor de gospodărire a apelor, în cadrul amenajării de perspectivă a bazinelor hidrografice. Planurile de amenajare sau, când este cazul, numai schemele hidrotehnice de amenajare complexă se reactualizează periodic, corespunzător etapelor dezvoltare ale economiei naționale.

Gospodărirea apelor, inclusiv alocarea resurselor de apă, se face planificat. Lucrările importante de gospodărire a apelor se nominalizează în planul de stat la propunerea Comitetului de Stat al Planificării și a Consiliului național al apelor. Propunerile de lucrări pentru amenajarea în scopuri multiple a resurselor de apă, ca și propunerile de lucrări necesare satisfacerii cerințelor de apă sau apărării împotriva acțiunii nocive sau distructive a apelor, care interesează mai multe ministere, organe centrale, consilii populare județene sau al municipiului București, se fac de către Consiliul național al apelor împreună cu titularii planului de stat, interesați. Propunerile pentru celelalte lucrări de folosire a apelor sau apărare împotriva acțiunii nocive sau distructive a apelor, care se nominalizează în planul de stat, se fac de către ministerul, organul central, comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, interesate, cu acordul Consiliului național al apelor.

Apele, lucrările, construcțiile și instalațiile de gospodărire a apelor se vor folosi complex, ori de câte ori aceasta este necesar și posibil, în scopul satisfacerii cu aceeași cantitate de apă și prin aceeași lucrare a unui număr cât mai mare de cerințe și pentru coordonarea folosirii apelor cu măsurile de combatere a acțiunilor nocive sau distructive ale acestora și cu măsurile de protecție a resurselor de anii împotriva epuizării și poluării.

În vederea prevenirii și combaterii acțiunii distructive a apelor, prin planul și bugetul de stat și prin contribuția bănească și în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc se asigură mijloacele necesare pentru construirea principalelor lucrări de regularizare a cursurilor de apă, acumulări, apărări de maluri, îndiguiri, corectări de torenți, desecări, asanări, împăduriri de terenuri degradate în bazine hidrografice, prevenirea și combaterea eroziunii solului și alunecărilor de teren, ca și pentru activitatea de prognoză hidrometeorologică și de avertizare asupra pericolului de inundații. Pe cursurile de apă, în zonele expuse acțiunii distructive a apelor, organizațiile socialiste, celelalte persoane juridice, precum și persoanele fizice, sunt obligate să ia măsurile și să execute lucrările necesare pentru apărarea bunurilor pe care de au în proprietate, administrare directă sau folosință. Amplasarea construcțiilor de orice fel în albiile majore ale cursurilor de apă sau în zonele inundabile este permisă numai cu avizul organelor de gospodărire a apelor și cu condiția realizării măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundații.

În zonele neamenajate apele trebuie lăsate să se scurgă conform cursului natural. Deținătorii terenurilor din aval sunt obligați să primească apele ce curg în mod natural de pe terenurile situate în amonte. Lucrările de barare sau traversare a cursurilor de apă, digurile, podurile, drumurile, căile ferate, prize de apă și orice alte lucrări care pot constitui obstacole în scurgerea naturală a apelor, vor fi astfel executate și exploatate, încât eventualele modificări defavorabile ale condițiilor de scurgere a apelor să fie minime.

Lucrările sau orice alte măsuri prin care se modifică regimul de scurgere a apelor pot fi executate numai cu avizul organelor de gospodărire a apelor, dat asupra documentației tehnice, în conformitate cu prevederile legii. Pentru lucrările și măsurile care modifică șenalul apelor pe care se face navigație sau gabaritele de navigație, este necesar și avizul Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor.

Cei ce schimbă fără avizul organelor de gospodărire a apelor regimul de scurgere a apelor și prin aceasta cauzează sau ar putea să cauzeze pagube, sunt obligați, la dispoziția organelor de gospodărire a apelor, să restabilească situația inițială prin desființarea lucrărilor executate fără aviz sau să execute lucrări suplimentare pentru evitarea producerii de pagube.

Albia este partea din valea naturală prin care curg apele ce se colectează din bazinele hidrografice. Albia prin care curg apele la niveluri mici și mijlocii constituie albia minoră, iar suprafețele de teren peste care se revarsă apele la niveluri mari constituie albia majoră. Delimitarea albiilor se face de organele de gospodărire a apelor, cu consultarea organelor de cadastru funciar și a deținătorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.

Albiile minore ale cursurilor de apă și cuvetele lacurilor sau bălților în starea lor naturală, ca și fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, sunt în administrarea directă a organelor de gospodărire a apelor. Cuvetele lacurilor sau bălților în starea lor naturală, aflate în cuprinsul terenurilor pe care organizațiile socialiste, alte persoane juridice sau persoane fizice, de au în administrare directă, proprietate sau folosință, se administrează de acestea, potrivit indicațiilor organelor de gospodărire a apelor.

Terenurile care alcătuiesc albiile majore ale cursurilor de apă sau formează zone inundabile ale lacurilor și bălților se folosesc de cei ce de au în proprietate, administrare directă sau folosință, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Riveranii și beneficiarii folosințelor de apă sunt datori să participe la executarea lucrărilor de întreținere a albiei, pe porțiunea pe care sunt riverani sau beneficiari de folosință, pentru a împiedica erodarea, prăbușirea malurilor ori împotmolirea albiei din cauza vegetației dăunătoare sau altor obstacole care ar stingheri curgerea normală a apei. Organele de gospodărire a apelor coordonează lucrările ce urmează a fi executate de către riverani și beneficiarii de folosințe, în îndeplinirea obligațiilor ce de revin potrivit alineatului precedent, stabilind sarcinile, contribuția fiecărora dintre ei și termenele de executare, acordând, la nevoie, asistența tehnică de specialitate. În cazul în care albiile sunt amenajate prin construcții, terasamente sau alte lucrări, obligația de întreținere, reparare și refacere a acestor lucrări, ca și de întreținere a albiilor pe zona amenajată, revine celor ce au în administrare directă sau în folosință lucrările respective. Lucrările de întreținere a albiei minore și a malurilor în localitățile riverane cursurilor de apă, în zonele neamenajate, se asigură prin grija organelor de gospodărire a apelor. Pentru realizarea acestor lucrări se poate folosi și contribuția bănească și în muncă a locuitorilor din aceste localități, în conformitate cu dispozițiile Legii organizării contribuției bănești și în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc.

Depozitarea oricăror materiale în albiile minore ale apelor este interzisă. Depozitarea în albiile majore ale apelor a oricăror materiale este permisă numai cu acordul deținătorului cu orice titlu al terenului și pe baza și în condițiile autorizației eliberate de organele de gospodărire a apelor.

Este interzisă plantarea sau tăierea arborilor și arbuștilor de pe terenurile ce nu fac parte din fondul forestier, situate în albiile apelor, fără avizul organelor de gospodărire a apelor, dat cu consultarea organelor silvice. Pentru terenurile ce constituie fond forestier, situate în albiile apelor, tăierile de arbori și împăduririle se vor face pe baza planurilor cuprinse în amenajamentele silvice avizate de organele de gospodărire a apelor. În zonele în care se află diguri, baraje, canale, poduri, podețe sau alte lucrări de artă ori plantații de protecție a terasamentelor căilor de comunicație, avizul prevăzut la primul alineat se va emite și cu consultarea organelor care au în administrare directă sau în folosință aceste lucrări, iar în zonele în care se face navigație, și cu acordul organelor competente ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor. În zonele declarate parcuri naționale sau rezervații naturale, avizul se va da și cu acordul Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii. La cererea organelor de gospodărire a apelor, iar pentru apele navigabile și a Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, deținătorii cu orice titlu ai terenurilor riverane sunt obligați să facă plantări sau defrișări în albii, dacă interesele apărării malurilor, asigurării curgerii nestingherite a apelor, folosirii apelor sau navigației, impun aceasta, cu respectarea prevederilor legale.

Exploatarea nisipului, pietrișului, pietrei de râu, argilelor, marnelor și altor materiale din albiile sau din malurile cursurilor de apă, lacurilor sau mării este permisă numai pe baza și în condițiile autorizației eliberate de organele județene de gospodărire a apelor. Extragerile de materiale din albii în cantități până la 1.000 mc pe an, necesare întreținerii drumurilor comunale, județene și forestiere, se pot autoriza global la începutul anului, pe baza listei de amplasamente prezentată de beneficiar. În cazul în care exploatarea urmează a se face în albii amenajate sau în apropiere de baraje, prize, diguri, căi de comunicație, poduri și alte lucrări de artă, pentru obținerea autorizației este necesar și acordul celor care au în administrare directă sau în folosință aceste lucrări. Se exceptează de la prevederile primului alineat extragerile de balast sau nisip efectuate de către organele Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor pe cursurile de apă navigabile, în scopul întreținerii șenalului navigabil, precum și extragerile efectuate în scopul întreținerii șenalului navigabil al canalelor din Delta Dunării, de către unitățile de exploatare a stufului. Sunt de asemenea exceptate de la prevederile primului alineat extragerile de materiale din albii în cantități mici pentru trebuințele gospodăriilor aparținând persoanelor fizice. Aceste extrageri se pot face numai la o distanță de minimum 200 m de posturile hidrometrice sau de alte lucrări hidrotehnice și cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular în a cărui rază teritorială se face extragerea, care, în funcție de condițiile locale, va stabili de la caz la caz aceste cantități, astfel încât să nu se provoace degradări ale albiilor și malurilor.

În vederea îmbunătățirii regimului de scurgere a apelor și a protejării terenurilor expuse eroziunii solului sub acțiunea scurgerii apelor, modul de amenajare și exploatare a acestor terenuri se stabilește, după caz, de organele agricole sau silvice, cu avizul organelor de gospodărire a apelor și cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale.

Pentru ca apele să nu fie lipsite de protecția pe care de-o asigură pădurile și pentru îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor, în pădurile din zonele de deal și munte se vor limita tăierile de arbori la nivelul prevăzut în amenajamentele silvice iar în bazinele hidrografice cu grad mare de torențialitate suprafața parchetului ce se va tăia ras nu va depăși 10 hectare. Planurile de împădurire și de amplasare a masei lemnoase de exploatat, ca și planurile de lucrări pentru combaterea eroziunii solului pe terenurile agricole și forestiere, regularizarea scurgerii apei pe versanți și de stingere a torenților, pe bazine hidrografice, vor fi avizate de organele de gospodărire a apelor. În bazinele hidrografice în care există sau sunt prevăzute a se realiza lacuri de acumulare, baraje, diguri, canale, organele agricole și silvice competente vor lua măsuri de protecție a acestora prin lucrări de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apei pe versanți și de amenajări silvice, precum și prin aplicarea unor reguli speciale de întreținere a lucrărilor executate și de exploatare a fondului forestier.

În jurul lacurilor naturale și de acumulare, barajelor și al altor lucrări hidrotehnice, ca și de-a lungul cursurilor de apă, canalelor și digurilor, se instituie zone de protecție. Mărimea zonelor de protecție și modul de folosire a terenurilor din aceste zone se stabilesc prin hotărâre a Consiliului de Miniștri.

Terenurile situate în zona dig-mal vor putea fi folosite numai în condiții compatibile cu interesele apărării împotriva acțiunii distructive a apelor, stabilite de organele de gospodărire a apelor de acord cu cei ce au în exploatare și întreținere digurile și cu deținătorii terenurilor.

Deținătorii terenurilor riverane sunt obligați să permită:

a)trecerea sau circulația angajaților organelor de gospodărire a apelor, în scopul îndeplinirii îndatoririlor ce revin acestor organe;

b)efectuarea, în albie și pe maluri, de studii și măsurători privind regimul apelor, precum și realizarea și întreținerea instalațiilor destinate acestor activități;

c)transportul și depozitarea materialelor și utilajelor pentru acțiuni de asigurare a scurgerii apelor și de apărare împotriva acțiunii distructive a acestora, precum și executarea de lucrări de intervenție în acest scop.

Dacă accesul la ape în scopurile prevăzute la lit. a și b din alineatul precedent nu se poate face decât prin terenuri aparținând Ministerului Forțelor Armate sau Ministerului de Interne, căile de acces se vor stabili de acord cu unitățile acestor organe. Căile de acces și locurile de depozitare pentru acțiunile prevăzute la lit. c din alin. 1 se vor stabili cu acordul deținătorilor cu orice titlu ai terenurilor și ai comitetului executiv al consiliului popular municipal, orășenesc sau comunal, după caz. Pentru daunele cauzate culturilor, deținătorii terenurilor vor fi despăgubiți conform normelor legale.

În scopul protecției digurilor, barajelor și altor lucrări de apărare împotriva acțiunii distructive a apelor, este interzis:

a)a extrage pământ sau alte materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și din zonele de protecție a acestora;

b)depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje sau alte lucrări de apărare, ca și în zonele de protecție ale acestora;

c)a planta pomi și arbori de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare;

d)a circula cu vehicule sau a trece cu animale pe diguri sau baraje, în afară de cazul când acestea sunt carosabile sau trecerea se face prin locuri anume destinate acestui scop;

e)a lăsa animale să pască pe diguri sau pe baraje, pe maluri sau în albii, în zonele în care sunt executate lucrări, precum și în perimetrele de protecție ale acestora.

Organele județene de gospodărire a apelor pot autoriza, cu acordul celor care au în administrare directă lucrările prevăzute la primul alineat, efectuarea acțiunilor de la lit. b, c, d și e, dacă nu se creează pericol de degradare a lucrărilor.

Apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor constituie o sarcină permanentă pentru toate organele și organizațiile de stat, celelalte organizații socialiste, precum și o îndatorire pentru toți locuitorii țării.

Îndrumarea, coordonarea și controlul măsurilor de apărare împotriva inundațiilor și ghețarilor, pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, se fac de Consiliul național al apelor, prin Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, din care fac parte reprezentanți ai ministerelor și altor organe centrale interesate. Pe teritoriul fiecărui județ și al municipiului București, acțiunea de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor este coordonată și controlată de comitetele executive ale consiliilor populare, prin comisii județene, municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor. În cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale, precum și la unitățile care pot fi afectate de inundații, se constituie comandamente de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor. Componența, atribuțiile și modul de organizare și funcționare a comisiilor și comandamentelor de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor se stabilesc prin Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, care se aprobă prin decret.

Apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor se desfășoară pe bază de planuri de apărare ce întocmesc pentru fiecare bazin hidrografic, județ, municipiu, oraș și comună, de comitetul executiv al consiliului popular local, cu asistența tehnică a organului și județean de gospodărire a apelor, iar pentru fiecare obiectiv de apărat, de cei ce au în administrare directă sau în folosință acele obiective. Conținutul cadru al planurilor de apărare se stabilește prin Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor.

În perioadele de ape mari, spre a se evita producerea de calamități, la propunerea comisiilor județene de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor poate dispune inundarea dirijată a unor incinte dinainte stabilite prin planurile de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor sau să introducă restricții în funcționarea sistemelor de evacuare a apelor, deținătorii cu orice titlu ai terenurilor riverane fiind obligați să permită reținerea provizorie a apelor pe terenurile lor. Despăgubirea celor dăunați prin reținerea provizorie a apelor sau prin inundarea terenurilor în mod dirijat se aprobă, în raport cu paguba cauzată, prin hotărâre a Consiliului de Miniștri, la propunerea și pe baza documentațiilor întocmite în acest scop de comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București, cu avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor.

În cazuri deosebite, la acțiunea de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor participă și forțele armate ale Republicii Socialiste România. Intervenția forțelor armate se face prin unitățile militare din zonă, pe baza dispozițiilor date, după caz, de Ministerul Forțelor Armate sau Ministerul de Interne.

Organizațiile socialiste sunt obligate să asigure întreținerea corespunzătoare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor la obiectivele expuse inundațiilor, aflate în administrarea directă sau în folosința lor și să de înzestreze cu unelte, materiale și utilaje, conform normativelor în vigoare.

În caz de pericol de inundații sau alte calamități produse de ape, deținătorii terenurilor riverane sunt obligați să permită folosirea pământului, nisipului, pietrișului, pietrei și a altor materiale din albii, ostroave și malurile apelor, în vederea executării lucrărilor urgente de apărare împotriva acțiunii distructive a apelor. În cazul zonelor portuare, terenurilor cu instalații subterane, terenurilor aflate în administrarea Ministerului Forțelor Armate sau Ministerului de Interne, dispozițiile alineatului precedent se aplică numai cu acordul unității deținătoare.

Pentru prevenirea sau combaterea calamităților provocate de apele mari, toți locuitorii apți de muncă sunt obligați ca, la cererea organelor locale ale administrației de stat, să participe la acțiunea de apărare organizată de acestea. De asemenea, în același scop organizațiile socialiste, celelalte persoane juridice și persoanele fizice sunt obligate, la cererea acelorași organe, să pună la dispoziție materialele, uneltele, mijloacele de transport și utilajele pe care de dețin, pentru a fi folosite la acțiunea de apărare, în condițiile prevăzute de lege.

Apele vor fi gospodărite astfel încât să se asigure folosirea lor rațională, pentru satisfacerea cerințelor de apă, actuale și de perspectivă, ale populației și economiei.

Cerințele noi de apă se satisfac din resursele de apă disponibile, în ordinea importanței social-economice a folosințelor, stabilită prin prezenta lege sau alte acte normative. Satisfacerea cerințelor de apă pentru populație primează față de orice altă folosință. Are prioritate, de asemenea, alimentarea cu apă a unităților de servire a populației și a sectorului zoo-tehnic. În situația în care, într-o anumită zonă, nu există resurse de apă disponibile și apar cerințe de apă justificată, care au prioritate din punct de vedere social-economic, acestea pot fi satisfăcute din resursele de apă repartizate anterior altor folosințe. În acest caz, organele de gospodărire a apelor vor stabili noului beneficiar al folosinței de apă, prin avizul dat în conformitate cu art. 59, lucrările sau măsurile pe care acesta trebuie să de realizeze pentru a se asigura funcționarea în continuare a folosințelor de apă limitate.

Apele subterane, inclusiv izvoarele, sunt destinate în primul rând alimentării cu apă potabilă a populației și nu pot fi folosite în alte scopuri decât în cazul în care cerințele de alimentare cu apă a populației nu sunt afectate, cu excepția stingerii incendiilor.

Apa potabilă din rețeaua de alimentare cu apă a centrelor populate este destinată satisfacerii cerințelor și activităților social-economice, care nu pot fi lipsite de apă potabilă. Această apă poate fi destinată și altor folosințe, numai dacă s-a asigurat satisfacerea cerințelor prevăzute la alineatul precedent și numai cu condiția ca noile folosințe să poată fi limitate sau desființate, în cazul când se ivesc cerințe noi pentru alimentarea cu apă a populației.

Organizațiile socialiste care folosesc apă sunt obligate să adopte tehnologii de producție bazate pe consumuri de apă cât mai mici și să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată. Consiliul național al apelor stabilește, în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale interesate, norme de consum de apă și urmărește aplicarea lor. Organizațiile socialiste beneficiare ale folosințelor de apă sunt obligate să organizeze măsurarea debitelor de apă captate și evacuate, instalând în acest scop aparatura de măsură și control necesară.

Deținătorii de terenuri pot folosi liber, pentru trebuințele lor, apele care cad și se adună în mod natural din ploi și zăpezi pe aceste terenuri. Apele de suprafață și subterane pot fi folosite liber, de oricine, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, dacă pentru aceasta nu se folosesc nici un fel de instalații sau se folosesc instalații de mică capacitate destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriei proprii.

Folosirea apelor de suprafață și subterane, pentru alimentări cu apă potabilă și industrială, irigații, producere de energie electrică, piscicultură, stuficultură, plutărit, flotaj, agrement sau în orice alte scopuri, în afara celor prevăzute în art. 37, este permisă numai pe baza și în condițiile autorizației eliberate de organele județene de gospodărire a apelor.

Dacă din cauze naturale sau alte cauze obiective, resursele de apă se micșorează astfel încât debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate în întregime tuturor folosințelor, se pot aplica restricții temporare în consumul de apă. Restricțiile se stabilesc în funcție de importanța social-economică a folosințelor, pe bază de planuri de restricții pe bazine hidrografice, întocmite de organele de gospodărire a apelor, în colaborare cu beneficiarii folosințelor de apă, și avizate de ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene, interesate. La stabilirea restricțiilor se va acorda prioritate satisfacerii alimentării cu apă a populației, unităților de servire a populației, sectorului zootehnic și asigurării rezervei de apă pentru stingerea incendiilor. La unitățile piscicole amenajate, restricțiile nu vor depăși limita critică de viețuire a peștelui. Restricțiile se aplică cu aprobarea comitetelor executive ale consiliilor populare județene în cazul în care se afectează numai folosințe de interes local sau cu aprobarea Consiliului de Miniștri în celelalte cazuri.

Navigația, pescuitul, folosirea apelor minerale și termale, precum și exploatarea stufului în Delta Dunării, sunt reglementate prin norme speciale. Lucrările ce se execută în aceste scopuri, dacă modifică regimul de scurgere sau calitatea apelor, sunt supuse prevederilor prezentei legi. Navigația, plutăritul, flotajul și pescuitul vor fi efectuate astfel încât să nu se producă stricăciuni malurilor și albiilor, construcțiilor și instalațiilor din albii, monumentelor naturii și să nu se stânjenească folosirea apei de către alți îndreptățiți.

Gospodărirea apelor subterane de adâncime se face pe baza cunoașterii rezervelor de apă subterane disponibile pentru folosire. Confirmarea rezervelor de apă subterană de adâncime urmează regimul stabilit pentru confirmarea rezervelor de substanțe minerale utile.

Pentru odihna și recreerea oamenilor și valorificarea frumuseților naturii, organele centrale și locale ale administrației de stat, în colaborare cu Ministerul Turismului și alte organe interesate, se îngrijesc de studierea și amenajarea de-a lungul cursurilor de apă sau în jurul lacurilor, a unor zone turistice și de agrement.

Poluarea în orice mod a apelor de suprafață sau subterane este interzisă. Prin poluarea apelor se înțelege alterarea calităților fizice, chimice sau biologice ale acestora, produsă direct sau indirect de activități umane, în urma căreia apele devin improprii pentru folosirea normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale ale administrației de stat, organizațiile socialiste, alte persoane juridice, precum și toți locuitorii țării, au datoria de a proteja apele împotriva poluării, astfel ca acestea să poată fi folosite în scopurile necesare populației, economiei și pentru ocrotirea vieții acvatice.

Evacuarea apelor uzate, aruncarea sau injectarea, în orice mod, de materii care pot produce poluarea apelor de suprafață sau subterane, nu este permisă decât pe baza și în condițiile autorizației eliberate de organele județene de gospodărire a apelor. Evacuarea și injectarea de ape uzate sau alte materii în orizonturile acvifere de adâncime se fac și cu avizul Departamentului geologiei din Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Ape uzate, în înțelesul prezentei legi, sunt apele care se scurg după ce au făcut obiectul unei folosiri, cum sunt apele utilizate în așezări omenești, spitale, sanatorii, fabrici, uzine, centrale termoelectrice, mine, schele, ferme zootehnice, depozite, scurgerile de la nave și ambarcațiuni, scurgerile de ape din precipitații sau din alte surse care s-au încărcat cu substanțe străine provenite de la aceste folosințe, precum și apele cărora li s-a modificat temperatura în urma folosirii. Apele care în urma folosirii devin radioactive sau își măresc nivelul de radioactivitate naturală se consideră de asemenea ape uzate.

Folosirea, transportul, manipularea și depozitarea de materiale ori alte substanțe, pe ape, în zonele din jurul apelor și în orice alt loc din care aceste materiale ori substanțe ar putea ajunge în apele de suprafață sau subterane, se vor face în astfel de condiții încât să nu se producă poluarea apelor.

Apele uzate provenite din rețelele de canalizare ale centrelor populate vor fi deversate în cursurile de apă numai după ce li se va asigura un grad corespunzător de epurare. Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru construirea de stații de epurare la centrele populate dotate cu rețea de canalizare. Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, ca și centralele industriale, vor lua măsuri pentru construirea de stații și instalații de epurare la unitățile de sub îndrumarea și controlul lor, care evacuează ape uzate cu un conținut de substanțe poluante ce depășește limitele de calitate stabilite de organele de gospodărire a apelor. Pentru apele uzate radioactive, aceste limite se stabilesc în colaborare cu organele centrale de stat competente. Obligațiile prevăzute la alineatele precedente se referă și la completarea, optimizarea funcțională sau extinderea stațiilor și instalațiilor de epurare existente, pe măsură ce eficiența sau capacitatea acestora devine insuficientă. Organizațiile socialiste care evacuează ape uzate în rețelele de canalizare sau în stațiile de epurare ale centrelor populate sau ale altor beneficiari sunt obligate să respecte condițiile de calitate impuse de organele de exploatare ale acestor rețele, conform normativelor în vigoare din acest domeniu, asigurând, atunci când este cazul, epurarea apelor uzate la locul de producție, până la nivelul necesar. În astfel de situații este necesar și avizul organelor de gospodărire a apelor, care pot stabili, în anumite cazuri, condițiile pe care trebuie să de îndeplinească apele uzate provenite de la aceste organizații. Este de asemenea obligatorie epurarea sau reinjectarea în straturile de adâncime a apelor de mină sau de zăcământ care nu satisfac condițiile de calitate stabilite de organele de gospodărire a apelor.

Este interzisă darea în exploatare de noi unități sau extinderea unităților existente, care prin activitatea lor pot constitui surse de poluare a apelor, fără stații și instalații de epurare, ori fără alte lucrări sau măsuri de protecție a calității apelor, prevăzute în avizul de gospodărire a apelor. Prin acest aviz, pe lângă condițiile de epurare a apelor uzate, organele de gospodărire a apelor pot impune unităților industriale care se alimentează cu apă din surse de suprafață să evacueze apele epurate în amonte de propria lor captare, ca o măsură de siguranță suplimentară de protecție a calității apelor.

Organizațiile socialiste care posedă stații sau instalații de epurare a apelor sunt obligate să de exploateze la capacitatea și în condițiile tehnologice necesare asigurării calității apelor, stabilite prin avizul prevăzut în art. 59 și să le întrețină în bune condiții, în conformitate cu normele tehnice de epurare și cu prevederile autorizației eliberate de organele de gospodărire a apelor.