Legea nr. 58/1968

În Republica Socialistă România justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești. Instanțele judecătorești au sarcina sa apere orînduirea socială și de stat, drepturile și interesele legitime ale persoanelor și să asigure respectarea legilor de către organele statului, instituțiile, întreprinderile și organizațiile economice de stat, organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești, de către toți cetățenii, precum și de către orice alte persoane fizice sau juridice. Prin activitatea de judecată instanțele judecătorești educa pe cetățeni în spiritul devotamentului față de patrie, al respectării legilor și regulilor de conviețuire socială, al grijii deosebite pentru proprietatea socialistă, al atitudinii corecte față de îndatoririle cetățenești.

Sarcinile instanțelor judecătorești se realizează prin:

a)judecarea pricinilor civile;

b)judecarea pricinilor penale;

c)judecarea oricăror alte pricini data în competența lor.

În cazurile determinate prin lege, instanțele judecătorești exercita controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obștești cu activitate jurisdicțională. Instanțele judecătorești judeca cererile celor vătămați în drepturile lor prin acte administrative, putind să se pronunțe, în condițiile legii, și asupra legalității acestor acte.

Judecind pricinile civile, instanțele judecătorești asigura constatarea și realizarea drepturilor persoanelor fizice și persoanelor juridice. Aplicind pedepse ori alte măsuri prevăzute de legea penală, instanțele judecătorești urmăresc îndreptarea și reeducarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, instanțele judecătorești pot cere concursul organelor procuraturii și celor ale militiei, organelor administrației de stat, întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești. Organele și organizațiile arătate în alineatul precedent au obligația ca, în cadrul atribuțiilor lor, sa dea instanțelor judecătorești concursul solicitat.

În cazurile prevăzute de lege, judecata se facă cu participarea asesorilor populari.

În activitatea de judecată, judecătorii și asesorii populari sînt independenți și se supun numai legii.

Justiția în Republica Socialistă România se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele.

În desfășurarea procesului se folosește limba română. În unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de alta naționalitate decît cea română se asigura folosirea limbii materne a acelei populații. Părților care nu vorbesc limba în care se desfășoară procedura judiciară li se asigura posibilitatea de a lua cunoștința de piesele dosarului, precum și dreptul de a vorbi în instanța și a pune concluzii prin interpret.

Dreptul de apărare al părților este garantat în tot cursul procesului. Realizarea acestui drept este asigurata prin modul cum sînt organizate și funcționează instanțele judecătorești, prin dispozițiile procedurale prevăzute de lege, precum și prin asistența judiciară.

Judecata se desfășoară în ședința publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Hotărîrile instanțelor judecătorești se pronunța în numele legii.

Instanțele judecătorești sînt:

a)judecătoriile;

b)tribunalele județene;

c)tribunalele militare de mari unități;

d)tribunalele militare teritoriale;

e)Tribunalul Suprem.

Tribunalele județene și tribunalele militare teritoriale pot avea mai multe secții.

Fiecare instanța se încadrează cu numărul necesar de judecători și este condusă de un președinte, care exercită și atribuții de administrație. Președinții tribunalelor județene și ai tribunalelor militare sînt ajutați de vicepreședinți. Ministerul Justiției poate stabili judecătoriile la care președinții sînt ajutați de vicepreședinți.

Secțiile tribunalelor județene și ale tribunalelor militare teritoriale sînt conduse de cîte un președinte de secție. Președinții tribunalelor repartizează judecătorii pe secții și desemnează pe aceia dintre ei care urmează a îndeplini, potrivit legii, și alte atribuții.

Completul de judecată este prezidat, după caz, de președintele sau vicepreședintele instanței, ori de președintele secției, atunci cînd aceștia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției. Președintele și vicepreședintele pot prezida orice complet de judecată al instanței.

Hotărîrile instanțelor judecătorești se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată. În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceștia nu ajung la un acord, pricina se judeca din nou în complet de divergenta.

La instanțele judecătorești funcționează personal auxiliar, administrativ și de serviciu.

Sediile judecătoriilor și ale tribunalelor județene precum și numărul secțiilor acestor tribunale se stabilesc de Ministerul Justiției. Sediile instanțelor militare și numărul secțiilor tribunalelor militare teritoriale se stabilesc de Ministerul Justiției, cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Mijloacele materiale necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor și tribunalelor județene sînt asigurate din bugetul Ministerului Justiției. Pentru tribunalele militare, aceste mijloace se asigura de Ministerul Forțelor Armate. La Tribunalul Suprem, mijloacele materiale pentru buna funcționare a instanței sînt asigurate din bugetul acestui tribunal.

Activitatea administrativă a judecătoriilor, tribunalelor județene și a tribunalelor militare, prin care se asigura buna desfășurare a activității de judecată și punerea în executare a hotărîrilor, poate fi verificata de organele ierarhic superioare. Soluțiile date în procese se verifica numai după ce hotărîrile rămîn definitive.

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București. Numărul judecătoriilor și raza teritorială a acestora se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, tinindu-se seama de cerințele unei bune administrări a justiției.

Judecătoriile judeca în prima instanța toate pricinile, în afară de acelea date prin lege în competența tribunalelor, iar în ultima instanța, pricinile anume prevăzute de lege. Ministerul Justiției poate dispune ca, în municipiul București, pricinile privind infracțiuni flagrante să fie judecate numai la anumite judecătorii.

Pricinile, precum și cererile de competența judecătoriilor, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele judecătoriei ori cu un judecător desemnat de președinte. Pricinile privind infracțiuni împotriva protecției muncii, precum și acelea privitoare la desfacerea contractului de muncă, se judeca în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari. Completele de judecată se compun cu asesori populari chiar dacă numai una din infracțiuni sau una din cererile formulate potrivit codului muncii intră în prevederile alineatului 2.

În fiecare județ funcționează un tribunal județean, iar în municipiul București, un tribunal avînd aceeași competența materială ca și tribunalele județene, denumit Tribunalul municipiului București.

Tribunalele județene și tribunalul municipiului București judeca în prima instanța pricinile date prin lege în competența lor. Ca instanța de recurs, tribunalele județene și Tribunalul municipiului București judeca:

- recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de judecătoriile din cuprinsul județului sau, după caz, al municipiului București;

- recursurile extraordinare declarate de ministrul justiției sau de procurorul general, dacă prin hotărîrea atacată pricina a fost judecata de judecătorie în ultima instanța;

- alte recursuri, în cazuri prevăzute de lege.

Recursurile și recursurile extraordinare se judeca în complet format din 3 judecători. Judecata în fața instanței de recurs continua în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare. Pricinile referitoare la infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, precum și pricinile privind infracțiunile de omor, omor calificat, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se judeca, în prima instanța, în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari. Toate celelalte pricini penale și civile, precum și cererile de orice fel de competența tribunalelor județene în prima instanța, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele instanței ori cu un judecător desemnat de președinte.

Numărul și raza teritorială a tribunalelor militare se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, tinindu-se seama de cerințele unei bune administrări a justiției.

Tribunalele militare de mari unități și tribunalele militare teritoriale judeca în prima instanța infracțiunile date prin lege în competența lor. Tribunalele militare teritoriale judeca și recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare de mari unități.

Tribunalele militare de mari unități judeca pricinile de competența lor în prima instanța în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari, ofițeri activi. Tribunalele militare teritoriale judeca pricinile de competența lor în prima instanța în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari, ofițeri activi. Recursurile se judeca, de către tribunalele militare teritoriale, în complet format din 3 judecători. Judecata în fața instanței de recurs continua în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare.

Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România are sediul în municipiul București.

Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Naționala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia și funcționează pînă la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura următoare, putind fi revocat de Marea Adunare Naționala. În cazul în care Marea Adunare Naționala nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale, Tribunalul Suprem este numit și revocat de către Consiliul de Stat. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, președintele, vicepreședinții și ceilalți membrii ai Tribunalului Suprem se numesc și se revoca de către Consiliul de Stat.

Tribunalul Suprem are o secție civilă, o secție penală și o secție militară. În cadrul Tribunalului Suprem funcționează, de asemenea: serviciul de studii și documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ și biroul de personal. Normele de organizare și funcționare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de către președintele acestui tribunal.

Tribunalul Suprem are următoarele atribuții:

1.Exercita controlul general asupra activității de judecată a tuturor tribunalelor și judecătoriilor, prin:

a)judecarea recursurilor extraordinare, de competența sa, declarate de ministrul justiției sau procurorul general împotriva hotărîrilor judecătorești definitive;

b)judecarea recursurilor declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare teritoriale, precum și împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de secțiile Tribunalului Suprem;

c)studierea practicii judiciare a tribunalelor și judecătoriilor și luarea măsurilor ce s-ar invedera necesare potrivit art. 36 pct. 2 lit. b, c și d.

2.Emite decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legilor în activitatea de judecată. 3. Judeca în prima instanța pricinile date prin lege în competența sa. 4. Judeca orice alte cereri pe care legea i le da în competența.

În vederea aplicării dispozițiilor art. 35 pct. 1 lit c și pct. 2:

1.Președintele Tribunalului Suprem, de acord cu ministrul justiției, poate invita pe președinții tribunalelor județene, președintele Tribunalului municipiului București și președinții tribunalelor militare teritoriale la consfatuiri, în cadrul cărora aceștia să prezinte, în fața plenului, informări asupra activității de judecată a instanțelor, îndeosebi în legătură cu aplicarea unitară a legii, precum și cu orice alte probleme de practica judiciară. 2. Președintele Tribunalului Suprem poate dispune ca membri ai Tribunalului Suprem sa studieze, la sediul instanțelor, practica judiciară. În îndeplinirea acestei dispoziții, membrii Tribunalului Suprem pot:

a)sa examineze hotărîrile judecătorești definitive, lucrările de generalizare a practicii judiciare, precum și datele referitoare la starea infractionala și la alte aspecte din activitatea instanțelor;

b)să se informeze asupra problemelor privind aplicarea corecta și unitară a legii, rezultate din hotărîrile judecătorești definitive, făcînd cunoscută practica Tribunalului Suprem;

c)să constate dacă în activitatea instanțelor s-au pronunțat hotărîri definitive ori s-au invederat situații care justifica propuneri de imbunatatire a legislației;

d)să constate cazuri de aplicare neunitara a legii, care fac necesară emiterea unor decizii de îndrumare.

Ședințele Tribunalului Suprem în plenul sau au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar în caz de împiedicare a unora dintre aceștia, cu participarea a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecărei secții și întotdeauna cu un număr de membri fără soț. Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de președintele Tribunalului Suprem, iar în caz de împiedicare, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de acesta.

În vederea emiterii deciziilor de îndrumare, Tribunalul Suprem se întrunește, în plenul sau, cel puțin o dată la 3 luni. În ședințele prevăzute în alineatul precedent pun concluzii ministrul justiției și procurorul general.

Secțiile Tribunalului Suprem judeca în complet format din 3 judecători. Recursul extraordinar declarat împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem se judeca în complet format din 7 judecători, desemnați de președinte, alții decît cei care au dat hotărîrea. Recursul împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem în prima instanța se judeca, de asemenea, de un complet format din 7 judecători, desemnați în modul arătat în alineatul 2. Recursul extraordinar exercitat împotriva hotărîrilor pronunțate potrivit alineatului 3 este de competența plenului Tribunalului Suprem. Cînd inculpatul este militar, judecătorii care intră în compunerea completului de judecată trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului. În cazul în care judecata se face în plen sau de către completele prevăzute în alineatele 2 și 3, acestea se constituie cu judecători ai secției militare, alții decît cei care au pronunțat hotărîrea, precum și cu numărul necesar de judecători de la celelalte secții ale Tribunalului Suprem.

Deciziile de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem sînt supuse controlului Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat.

Președinții tribunalelor județene și cel al Tribunalului municipiului București, judecătorii acestor tribunale, precum și judecătorii de la judecătorii, sînt aleși și revocați de consiliile populare județene sau, după caz, de Consiliul Popular al municipiului București, la propunerea Ministerului Justiției. Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se vor face alegeri parțiale, în prima sesiune a consiliului popular județean sau a Consiliului Popular al municipiului București, ce urmează a se tine după declararea vacantei. Alegerile prevăzute în alin. 1 și 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei aleși funcționează pînă la efectuarea unor noi alegeri de presedinti și judecători.

Numărul judecătorilor la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se stabilește de Ministerul Justiției.

Poate fi judecător persoana care:

a)este cetățean român și are capacitate de exercițiu;

b)este doctor sau licențiat în drept;

c)nu a fost condamnat penal și se bucura de o reputație nestirbita.

La instanțele din unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de alta naționalitate decît cea română vor funcționa și judecători care cunosc și limba acelei populații.

Pentru a putea fi ales judecător la judecătorie candidatul va trebui sa îndeplinească condițiile prevăzute de art. 44 și sa fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să aibă o vechime în munca juridică de cel puțin 5 ani ca lucrator în specialitate în Ministerul Justiției, procuror, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revista juridică sau la o editura cu specific juridic, lucrator de specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de Criminalistica, laboratoarele de expertiza criminalistica sau în unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice. Procurorii care au promovat examenul de capacitate în aceasta calitate pot fi aleși judecători fără a mai fi obligați de a promova examenul de capacitate ca judecător.

Pentru a fi ales sau desemnat într-una din funcțiile judecătorești superioare aceleia de judecător de judecătorie, se cere o vechime în munca de judecător de 5 ani pentru vicepreședintele de judecătorie, 7 ani pentru președintele de judecătorie, 8 ani pentru judecător de tribunal județean, 9 ani pentru președinte de secție la tribunalul județean și vicepreședinte de tribunal județean și 10 ani pentru președinte de tribunal județean. Activitatea ca judecător stagiar se socotește în calculul vechimii prevăzute în alineatul precedent. Cei care au prestat efectiv o munca juridică din cele enumerate la art. 45 vor putea fie aleși sau desemnați în funcțiile arătate în alineatul 1, dacă au în aceasta munca vechimea prevăzută în acel alineat sporită cu 3 ani.

Repartizarea judecătorilor aleși pentru judecătorii, la instanțele ce funcționează în cuprinsul județului sau al municipiului București, în care s-a făcut alegerea se face de Ministerul Justiției.

Vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii inspectori de la tribunalele județene sau Tribunalul municipiului București sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru aceste instanțe. Președinții și vicepreședinții de judecătorii sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru judecătorii. La desemnarea în funcțiile prevăzute în alineatele precedente se au în vedere condițiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum și titlurile și activitatea științifică desfășurată.

Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor de la tribunalele militare, președinții, vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii de la aceste instanțe se numesc de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate. Numărul judecătorilor tribunalelor militare se stabilește de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate. Condițiile prevăzute de art. 44, 45 și 46 sînt aplicabile în mod corespunzător și judecătorilor militari.