Legea nr. 596/1946

Contractul de edițiune în materie literară este contractul prin care autorul unei opere de creație, critică, istorie sau monografie literară, sau succesorii săi, acordă unei persoane fizice sau morale, denumită editor, în schimbul unui preț, dreptul să publice și să vândă opera.

Autorul minor, care a împlinit vîrsta de 18 ani, are capacitatea de a încheia toate actele juridice privitoare la opera creiată de el și de a exercita acțiunile, care derivă din ele. Autorul minor, care nu a împlinit vîrsta de 18 ani, precum și interzisul legal, vor încheia contractul personal, cu consimțămîntul părintelui sau tutorelui. În caz de refuz al acestuia din urmă, contractul va fi încheiat cu autorizațiunea instanței, tutelare.

Prin contractul de edițiune:

a)Autorul este obligat să pună la dispoziția editorului o anume operă, garantându-i pe toată durata contractului liniștita folosință a drepturilor atribuite;

b)Editorul este obligat să publice opera, să o răspândească și să o vândă, veghind și stăruind la respectarea intereselor morale și materiale ale autorului, în raport cu edițiunea respectivă; el mai este obligat să dea autorului socotelile și să plătească prețul, în condițiunile contractului și cu respectarea dispozițiunilor de mai jos.

Dacă contractul prevede, opera poate fi imprimată sub pseudonim sau anonimă.

Sub sancțiunea nulității absolute, contractul se va încheia prin act scris. Înscrisul trebuie vizat de Societatea Scriitorilor Români, înainte de orice executare a obligațiunii oricăreia din părți. Societatea Scriitorilor Români, este obligată să vizeze înscrisul prezentat, conform art. 69 și 70, în termen de 15 zile dela înregistrarea lui. Dacă în termenul prevăzut de alineatul precedent, Societatea Scriitorilor Români nu comunică refuzul de viză, contractul respectiv se consideră de drept vizat, fără nicio altă formalitate.

Din momentul încheierii contractului, părțile au drepturile și obligațiunile stipulate în contract și cele arătate în prezenta lege. Editorul nu se poate descărca de obligațiunile sale prin plata prețului.

Orice contract de edițiune privește numai o singură ediție; contractul care ar depăși această prevedere este de drept redus numai la o singură ediție. Cesionarea totală a unei opere este nulă de drept.

Dacă contractul are ca obiect opere care nu au fost încă create, contractul este nul, dacă nu prevede o limită de timp; limita timpului nu poate depăși trei ani.

Autorul nu poate renunța în niciun fel la exercițiul drepturilor sale personale, decurgînd din creația artistică.

Orice clauză dintr'un contract de natură a aduce vreo atingere drepturilor autorului; traducătorului sau Societății Scriitorilor Români este nulă și înlocuită de drept prin dispozițiunile corespunzătoare din prezenta lege. Dacă o asemenea clauză a fost pentru autor sau traducător cauza impulsivă și determinantă a încheierii contractului, întreg contractul este nul.

Oridecâteori este vorba în această lege de consimțămîntul unei părți, el trebuie să fie expres și în scris.

Autorul este obligat să predea opera în așa fel, încît să poată fi imprimată fără dificultate. Modul, starea și timpul de predare vor diferi după natura operelor, conform clauzelor contractuale sau uzului.

Dacă autorul nu predă lucrarea pînă la termenul convenit, editorul va trebui să notifice autorului un nou termen de predare, care nu poate fi mai apropiat decât 1/3 din primul termen convenit. Dacă autorul predă lucrarea pînă la expirarea acestui de al doilea termen, contractul nu se reziliază. Editorul poate cere, numai după editare, daune pentru eventualul prejudiciu cauzat prin această întîrziere. Dacă autorul nu predă lucrarea nici la noul termen notificat, editorul poate cere rezoluțiunea contractului și daune. Dispozițiunile precedente se aplică și în cazul contractelor care prevăd predări în rate, pentru fiecare termen de predare parțială. Autorul nu poate fi constrâns la executarea operei.

Editorul poate restitui manuscrisul în starea în care se va afla după imprimare.

Autorul are dreptul și obligația să corecteze erorile de tipar, potrivit uzului. Autorul este obligat ca după două corecturi și într'un termen potrivit, să predea bunul de imprimat, datat și semnat, editorul poate proceda la tipărire și fără această formalitate, numai după ce a pus pe autor în întîrziere și acesta nu și-a îndeplinit obligația. Autorul poate introduce orice modificări, cu condițiunea de a nu altera caracterul operei. Autorul nu va suporta sporul de cheltuieli pricinuit, dacă acest spor nu depășește 20 la sută din cheltuielile care ar fi fost necesare pentru tipărirea operei nemodificate.

Dacă editorul nu publică opera în termen de un an dela primirea ei, sau înainte de împlinirea acestui termen, arată că nu va executa contractul, autorul este îndreptățit să ceară, fie rezilierea contractului, cu daune pentru prejudiciu moral și material încercat, fie executarea contractului de către editor sau în contul lui, osebit de daunele cauzate prin întîrziere.

Acțiunea autorului introdusă în baza art. 15 nu va fi admisă numai în caz că editorul va fi apărat de forța majoră sau caz fortuit.

În lipsa unei clauze contractuale, editorul fixează singur prețul de vânzare, conformându-se uzului și ținînd seamă de costul publicațiunilor analoage, în așa fel, încît să nu se deprecieze opera și să nu împiedece vînzarea ei.

Prețul de vânzare va fi modificat numai cu consimțămîntul autorului. Autorul are dreptul la cota sa determinată de sporirea prețului, pentru toate exemplarele aflate încă în vânzare. Renunțarea anticipată la acest drept este nulă de drept. De asemeni, nu se poate stipula anticipat a se vinde ediția, total sau parțial, la sold sau la preț mai mic decât cel fixat.

Dacă la 4 ani dela apariția cărții mai este încă nevândut un stoc de cărți mai mare de 15 la sută din tirajul inițial:

a)Autorul va avea dreptul să cumpere acest stoc în total sau în parte, cu 50 la sută din prețul pe care l-ar fi plătit conform art. 26;

b)Editorul va încunoștiința Direcția literilor din Ministerul Artelor, pentru ca stocul rămas să poată fi vândut în total sau în parte bibliotecilor publice, cu 50 la sută din prețul pe car îl plătesc librarii.

Pentru îndeplinirea dispozițiunilor precedente, editorul este obligat să readucă în depozitele sale stocul rămas. La împlinirea a 5 ani dela apariția cărții și numai după epuizarea căilor, prevăzute la punctele a și b din acest articol, editorul are libertatea să maculeze volumele rămase, dacă Societatea Scriitorilor Români este de acord. În caz negativ, editorul va putea, macula volumele numai după trecerea unui an dela încunoștiințarea special făcută Societății Scriitorilor Români, potrivit alineatului precedent.

Ediția va trebui trasă în numărul de exemplare stipulat în contract.

Autorul are dreptul de a controla tirajul și în timpul imprimării.

Editorul va notifica Societății Scriitorilor Români terminarea operațiunii de tipărire, după care întreaga ediție, numerotată, va fi ștampilată. Societatea Scriitorilor Români este obligată să-și trimită delegatul la ștampilare în termen de 5 zile libere, dela primirea notificări. În provincie, notificarea prevăzută la alineatul precedent va fi făcută reprezentantului societății, desemnat de aceasta cu ocazia vizării contractului. Dacă, după expirarea termenului de 5 zile, delegatul Societății Scriitorilor Români nu se prezintă la ștampilare, această viză va fi înlocuită cu aplicarea parafei personale a autorului. În acest scop, un duplicat al notificării comunicată Societății Scriitorilor Români va fi comunicată și autorului, cu invitația de a se prezenta la editură, pentru a-și pune parafa în cazul cînd Societatea nu ar trimite delegatul său în termenul de cinci zile notificat. Termenul de prezentare al autorului pentru parafare este de 3 zile libere dela expirarea termenului de 5 zile prevăzut la alineatul 2. Operația ștampilării sau parafării va fi constatată printr'un proces-verbal semnat de editor și delegatul S.S.R.-ului, sau în lipsa acestuia, de autor. Dacă înăuntrul acestui termen de 3 zile, autorul nu s'a prezentat pentru a-și pune parafa, editorul are dreptul de a scoate în vânzare opera numai numerotată, cu condiția de a notifica în prealabil Societății Scriitorilor Români acest fapt.

Pentru serviciul de presă și radio și pentru îndeplinirea obligațiunilor legale de depozit se va trage, peste numărul indicat în contract, încă un număr de exemplare în proporție de minimum 1/20 și maximum 1/10 din ediție. Aceste exemplare vor fi și ele numerotate și ștampilate sau parafate; ele nu vor avea preț pe copertă. Ele vor fi distribuite gratuit de editor, de acord cu autorul. Autorul are dreptul, pentru îndeplinirea obligațiunilor sale personale, la 1/4 din numărul acestor exemplare, fără vreo plată.

Editorul este obligat să asigure lucrării o cât mai largă răspîndire, precum și o publicitate conformă cu natura operei. În niciun caz, cheltuielile de publicitate făcute de editor nu pot fi puse pe seama autorului.

Din depozitul editurii sau din oricare altul, exemplarele vor fi scoase numai în ordinea lor numerică. Erorile săvîrșite în cadrul unei grupe de 200 exemplare nu sînt sancționate. Editorul și depozitarii, sub orice titlu, sînt obligați să aibă evidența la zi a locurilor unde exemplarele au fost expediate.

Editorul este obligat să pună la dispoziția autorului, cu prețul cu care îl plătesc librarii, exemplarele în curs de vânzare, autorul avînd oricînd dreptul să le răscumpere în total sau în parte. Se va deduce și dreptul de autor. Exemplarele aflate în librării vor fi retrase de editor la cererea autorului, cînd acesta vrea să le răscumpere, numai dacă autorul a consemnat prețul.

Prețul cuvenit autorului nu poate fi stipulat decât sub forma unei participațiuni procentuale asupra prețului de vânzare la public a exemplarelor vândute, fără ca acest procent să poată fi stabilit sub 20 la sută. Pentru edițiile critice, prețul cuvenit comentatorului nu poate fi stabilit sub 10 la sută; de asemeni și pentru antologii. Plata sumelor cuvenite autorului se va face cel mai târziu în termen de 10 zile dela data la care contul trebuie să fie comunicat, potrivit art. 30. Plata tuturor drepturilor bănești minimale, prevăzute în această lege, va fi valabil făcută numai prin depunerea sumelor cuvenite autorului, la Societatea Scriitorilor Români sau la orice bancă, instituție sau societate similară Societății Scriitorilor Români, indicate de societate. Nicio măsură de asigurare sau urmărire nu se poate înființa asupra drepturilor bănești minimale datorate autorului în temeiul contractului de edițiune, în afară de cele pentru datorii de chirii, salarii cuvenite oamenilor de serviciu și pensiuni alimentare. În aceste cazuri excepționale, insesisabilitatea nu lovește decât 1/3 din drepturi. Drepturile bănești minimale nu pot fi cedate, în total sau în parte, decât pentru stingerea creanțelor enumerate în acest alineat și tot numai pînă la o treime. S.S.R.-ul și cei indicați de societate, potrivit alineatului 4, pot refuza plata în mâinile unui mandatar al autorului, atunci cînd ar avea prezumția că mandatul ar putea ascunde o cesiune sau o fraudă la lege. Este nulă de drept orice urmărire sau cesiune făcută în contra dispozițiunilor alineatului 5. Orice alte plăți făcute în alt mod decât prin depunerea arătată în alineatul 4, vor fi considerate suplimente de onorariu peste cel minimal arătat în această lege. Nu va fi admis a se face nicio dovadă contrarie.

Pentru textele operelor arătate în art. 1, inclusiv cele intrate în patrimoniul public, reproduse total sau parțial, în manualele didactice de limba română, pentru învățămîntul supra-primar și secundar, editorul va vărsa la Societatea Scriitorilor Români 25% din drepturile autorului manualului, indiferent de câtimea reproducerilor. Din acest fond Societatea Scriitorilor Români va plăti autorii textelor reproduse. Pentru textele operelor arătate în art. 1, reproduse total sau parțial în antologii, editorul va vărsa la Societatea Scriitorilor Români o cotă egală cu aceea cuvenită întocmitorului antologiei. Din acest fond, Societatea Scriitorilor Români va plăti autorii textelor reproduse. Pentru reproducerea într'o antologie a unei opere definite în art. 1 al acestei legi, este necesară autorizația autorilor în viață. Pentru operele autorilor defuncți, neintrate încă în patrimoniul public, această autorizație va fi dată de Societatea Scriitorilor Români.

Plata prețului cuvenit autorului este garantată printr'un privilegiu general asupra bunurilor mobile ale editorului, care va avea rang imediat după cel prevăzut de art. 1.729, punctul 4, cod civil.

Autorul poate cere, la fiecare trei luni, comunicarea contului unei ediții. El are dreptul să cerceteze registrele editorului, prevăzute de art. 22 cod comercial, în părțile privitoare la executarea contractului său, precum și toate elementele care l-ar ajuta să controleze exactitatea contului, cum ar fi comenzile, facturile, deconturile și corespondența cu librarii. Termenul de trei luni se socotește dela data procesului-verbal, încheiat potrivit art. 22, alineatul penultim. În cazul art. 22, alineatul ultim, termenul se socotește dela data notificării de punere în vânzare. Editorul este obligat să comunice autorului, care nu și-a exercitat drepturile prevăzute în alineatul prim, contul respectiv la fiecare șase luni, și anume în cursul lunilor Ianuarie și Iulie ale fiecărui an. Aceeași obligație o are editorul și la epuizarea fiecărei mii de exemplare. Editorul este obligat să comunice autorului, situația numerică a lucrării, indiferent dacă drepturile de autor sînt achitate în acel moment.

Editorul are îndatorirea de a-și lichida conturile cu librarii în termen de un an dela data remiterii lucrării spre vânzare. În caz de neconformare, partea respectivă din ediție va fi socotită vândută și drepturile pecuniare ale autorului devin exigibile, indiferent de stipulațiunile dintre părți. Insolvabilitatea librarilor privește numai pe editor.

O ediție se consideră epuizată prin vînzarea sau lipsa a 85% din numărul de exemplare care au fost tipărite. În cazul art. 34, acest procent se reduce la 75%. Lipsurile sînt în contul editorului, dacă acesta nu e apărat de forța majoră sau de caz fortuit. Partea din ediție pentru care nu s'au lichidat conturile între editor și librari în termenul de 1 an este socotită vândută.

Cînd ediția nu este încă epuizată potrivit art. 32, autorul poate contracta o nouă ediție cu un alt editor, numai dacă:

a)Are consimțămîntul primului editor, sau

b)Se constată că editorul nu o răspândește, fapt care va fi stabilit la cererea autorului, conform art. 67 și 68 din legea accelerării judecăților, cu citarea editorului.

Autorul nu are dreptul de a cuprinde într'o ediție a operelor sale complete lucrările editate și încă neepuizate decât dacă au trecut cinci ani dela publicarea ultimei ediții sau în cazurile arătate în articolul precedent.

Editorul nu poate cesiona un contract unui alt editor fără autorizația autorului, decât în cazul vânzării întregului fond de comerț. Chiar în acest caz, autorul va putea rezilia contractul în termen de o lună dela data notificării cesiunii fondului de comerț, dacă lucrarea nu este încă imprimată, fără a putea fi obligat la plata vreunei despăgubiri.

Falimentul editorului atrage de plin drept rezilierea contractului. Dacă lucrarea este efectuată, autorul sau în lipsă Societatea Scriitorilor Români, are drept de preemțiune la vînzarea ei cu ocazia lichidării massei falimentare a editurii.

Moartea sau punerea autorului sub interdicție nu atrage rezilierea contractului decât dacă acestea intervin înainte de terminarea operei. Dacă autorul moare sau se află în imposibilitate de a termina lucrarea, după ce o parte însemnată a ei a fost compusă și predată, contractul nu se reziliază decât dacă autorul și-ar fi manifestat voința ca opera să fie imprimată numai în întregime. Succesorii lui își pot manifesta o asemenea voință numai cu avizul Comitetului Societății Scriitorilor Români, că tipărirea acestei părți n'ar avea valoare sau ar prejudicia numele autorului. Dacă rezoluțiunea a avut loc la cererea autorului sau a succesorilor, editorul nu are drept la vreo despăgubire; opera neterminată nu poate face obiectul altui contract de edițiune, sub pedeapsă de daune interese în favoarea primului editor. Dacă editorul este o persoană fizică, moartea lui înainte de începerea imprimării, atrage rezilierea contractului numai dacă autorul notifică aceasta în termen de două luni de la data, cînd moștenitorii au intrat în posesie. Notificarea se va face la ultimul sediu al editorului.

Cînd imprimarea sau răspândirea unei lucrări este oprită printr'un act administrativ sau hotărîre judecătorească, contractul se reziliază dacă oprirea se prelungește peste trei luni. Autorul va trebui să restituie sumele încasate anticipat ca drepturi de autor, pentru exemplarele nevândute.

Traducerile operelor arătate în art. 1, nu pot fi făcute decât de membrii Societății Scriitorilor Români, cu excepția prevăzută la art. 43. Traducerile făcute de membrii Societății Scriitorilor Români, vor fi vizate de Societatea Scriitorilor Români, înainte de a fi editate.

Traducerile vor fi făcute din limba originală. În cazul cînd opera care urmează să fie tradusă este scrisă într'o limbă pentru care nu se prezintă literați cunoscători, traducerea se va face dintr'o limbă de circulație universală.

Toate prelucrările sînt și rămîn considerate traduceri. Se va arăta întotdeauna pe coperta interioară autorul și opera după care prelucrarea a fost făcută.

Orice traducere trebuie să aibă menționată pe coperta interioară titlul operei originale și, ediția după care a fost făcută traducerea. Traducerea va păstra titlul original. În caz de dificultate, se va alege un titlul care îi va păstra sensul.

Prin excepție la art. 39, editorul poate angaja ca traducător și o persoană care nu face parte din Societatea Scriitorilor Români. Pentru fiecare lucrare, acest traducător va avea în prealabil autorizația Societății Scriitorilor Români.

Traducerile făcute din cei arătați în art. 43, al. 1, vor fi depuse, în manuscris împreună cu ediția operei străine la Societatea Scriitorilor Români. Societatea Scriitorilor Români, va desemna, în termen de 10 zile dela data depunerii, un membru al său care va verifica manuscrisul. Verificatorul literar își va da avizul într'un termen fixat prin procesul-verbal de desemnare, termen apreciat după natura și mărimea lucrării și care, va fi comunicat atît traducătorului cât și editorului. Pe baza avizului negativ al verificatorului, motivat în scris, Societatea Scriitorilor Români poate opri imprimarea nedând viza respectivă. O asemenea decizie poate fi apelată la Uniunea Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști. Nici o traducere nu poate fi imprimată fără viza de imprimare a Societății Scriitorilor Români. Pe coperta interioară se va arăta numărul vizei de imprimare.

Editorul va vărsa la Societatea Scriitorilor Români, odată cu depunerea manuscrisului traducătorului angajat potrivit art. 43 o sumă echivalentă cu 15 la sută din acontul traducătorului, potrivit art. 47. Editorul va vărsa un același procent din restul drepturilor ce plătește traducătorului, potrivit art. 47. Această sumă reprezintă echivalentul contribuțiunilor și sarcinilor membrilor Societății Scriitorilor Români, în cadrul societății. Editorul o va reține din cota traducătorului. Dacă imprimarea este oprită, conform art. 44, toate sumele vărsate potrivit acestui articol, rămîn dobândite de Societatea Scriitorilor Români. Editorul va vărsa același procent pentru toate editările aceleași lucrări.

Societatea Scriitorilor Români poate aprecia sinceritatea contractului cu traducătorul.

Traducătorii lucrărilor arătate în art. 1 și a pieselor de teatru tipărite, vor primi 10 la sută în raport cu numărul de exemplare al ediției și cu prețul de vânzare imprimat pe carte. Plata drepturilor de traducători se va face: 2 la sută la semnarea contractului, 3 la sută la predarea manuscrisului și restul de 5 la sută pe măsura vânzării. Pentru traducerile în versuri, onorariul va fi de 15 la sută și plata se va face: 3 la sută, 4 la sută și apoi 8 la sută. Traducătorii au la fiecare nouă ediție, toate drepturile arătate pentru prima ediție. Cotele din prezentul articol sînt minimale.

Toate dispozițiunile referitoare la operele și autorii originali, sînt aplicate și traducerilor și traducătorilor.

Dacă procentul cuvenit scriitorului străin, conform contractului, împreună cu cota de 10 la sută cuvenită traducătorului, totalizează un procent mai mic de 20 la sută, diferența pînă la 20 la sută va fi vărsată de editor la Societatea Scriitorilor Români. Acest articol nu este aplicabil traducerilor operelor intrate în patrimoniul public.

În afară de textele din prezenta-lege, care cuprind dispozițiuni expres referitoare la lucrările dramatice, originale sau traduceri, mai sînt aplicabile raporturilor dintre autorii și traducătorii dramatici, Societatea Scriitorilor Români și teatre sau organizatorii de spectacole ocazionale sau turnee și textele din prezenta lege de sub Capitolele: XI, XII și XIII, și art. 2, 5, 7 - 11 inclusiv, 13, 27, alineatele: 4, 5, 6, 7 și 8, 29, 35, 36, al. 1, 37, al. 1, 39, 40, 42, al. 2;

44.al. 1 și 2; 46 și 65, în care articolele, cuvintele "ediție" și "editarea", se înlocuiesc cu cuvântul "stagiunea", cuvântul "editor" se înlocuește cu cuvântul "teatru" și cuvintele "imprimare" ca și "imprimată" și "editură" se înlocuesc cu cuvântul reprezentare (și "reprezentată"). De asemeni mai sînt aplicabile și dispozițiunile din art. 3, 4, 6, 12, 38, 41, 43 și 45, cu următoarele schimbări, în afară de acelea arătate mai sus:

a)În art. 3, prima frază de sub pct. b, se înlocuește cu: "teatrul se obligă să reprezinte opera, veghind și stăruind la respectarea intereselor morale și materiale ale autorului";

b)În art. 4, termenul de 15 zile se reduce la 5 zile;

c)În art. 6, ca și în celelalte în care trebuie să fie vorba de termenul echivalent unei ediții, acesta va fi "stagiunea premierii și stagiunea următoare";

d)În art. 12, cuvintele: "după editare", se înlocuesc cu: "după stagiunea în care piesa a fost reprezentată în premieră", alineatul 5 un e aplicabil;

e)În art. 38, cuvintele: "pentru exemplarele nevândute", se înlocuiesc cu: "pentru spectacolele care n'au avut loc";

f)În art. 41, cuvintele: "pe coperta interioară", se înlocuesc cu "pe afiș și în program";

g)În art. 43, se adaugă un ultim alineat: traducătorii teatrali nu mai sînt obligați a avea prealabila autorizație impusă de alineatul precedent, după ce vor fi avut reprezentate trei traduceri de piese în trei acte, făcute sub regimul legii de față, în serii de minimum 25 spectacole.

h)În art. 45, cuvintele "art. 47", se înlocuesc cu "art. 56".