Legea nr. 59/1934

Cecul cuprinde:

1.Denumirea de cec exprimată în limba română;

2.Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;

3.Denumirea instituției de credit care trebuie să plătească, având calitatea de tras;

4.Locul plății;

5.Data și locul emiterii;

6.Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz;

7.Numele/Denumirea trăgătorului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului;

8.Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.

Cecul original este cecul emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original.

Cecul căruia îi lipsește unul din elementele prevăzute la art. 1, cu excepția locului plății și a locului emiterii, nu va fi considerat cec.

În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al trasului.

În scopul prezentei legi, cecul nu poate fi tras decât asupra unei instituții de credit.

Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil în contul său deschis la tras.

Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se consideră nescrisă.

Orice mențiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisă pe titlu și semnată de tras, are numai efectul confirmării existenței disponibilului și împiedica pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.

Cecul poate fi stipulat plătibil:

Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin".

Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta.

"La purtător".

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu mențiunea "sau la purtător", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtător.

Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.

Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuși.

Orice clauză cu privire la dobânda înscrisă în cec se consideră nescrisă.

Cecul este plătibil numai la instituția de credit trasă.

Într-un cec suma de plată este scrisă în litere și în cifre, iar în cazul în care există neconcordanțe, prevalează suma de plată scrisă în litere.

Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanțe suma de plată este cea mai mică.

În cazul în care cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora a fost semnat, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.

Orice semnătură a unui cec trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 6.

Persoana fizică care semnează un cec în calitate de reprezentant legal sau de împuternicit al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a o reprezenta în acest scop este ținută personal, în temeiul cecului, și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat ori împuternicit. Aceeași regulă se aplică reprezentantului sau împuternicitului care a depășit împuternicirea sa.

Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar sau, după caz, prin împuternicit, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se consideră nescrisă.

Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobîndit cecul cu rea credința, sau dacă posesorul a săvârșit o greseala grava în dobândirea cecului.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza „nu la ordin” sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul tragatorului sau a oricărui alt obligat. Aceștia pot sa gireze din nou cecul.

Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție la care este supus se consideră nescrisă.

Girul parțial este nul.

Este de asemenea nul girul trasului.

Girul „la purtător” este echivalent unui gir în alb.

Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanțe, în afară de cazul când trasul are mai multe dezmembrăminte și dacă girul este făcut în folosul unui dezmembrământ, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant sau de către reprezentantul său legal sau, după caz, de împuternicitul acestuia.

Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menționat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.

Girul transmite toate drepturile rezultind din cec.

Dacă girul este în alb, posesorul poate:

1.Să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea unei alte persoane.

2.Sa gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.

3.Să predea cecul unui terț fără să îl gireze și fără să completeze girul în alb.

Girantul, dacă nu există clauză contrară, răspunde de plată.

El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.

Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este considerat legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră în această privință nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cecul prin gir în alb.

Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispozițiunilor referitoare la regres; el nu transforma însă titlul într-un cec la ordin.

Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, conform art. 20, nu este obligat să predea cecul, cu excepția cazului în care l-a dobândit cu rea-credință sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepția situației în care posesorul a dobândit cecul cu intenția de a păgubi debitorul.

Dacă girul cuprinde mențiunea „valoare pentru acoperire”, „pentru încasare”, „pentru procură” sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar nu îl poate gira decât cu titlu de procură.

Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiile pe care le-ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia.

Girul înscris posterior protestului sau unei alte constatări echivalente sau după expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind înscris înaintea protestului sau constatării echivalente sau înaintea expirării termenului la care se referă alin. 1.

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garanție poate fi data de un tertiu, altul decît trasul sau chiar de un semnatar al cecului.

Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: „pentru aval” sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.

Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei mențiuni el se consideră dat pentru trăgător.

Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul.

Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.

Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cecului.

Cecul este plătibil la vedere. Orice clauză contrară se consideră nescrisă.

Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranților, garanților și a trăgătorului, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.

Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile.

Termenele prevăzute la alin. 1 și 2 se calculează pe zile calendaristice, începând cu ziua următoare datei emiterii.

Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel stabilit de legea locului plății.

Cînd un cec este tras între doua locuri, avînd calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.

Prezentarea unui cec la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare la plată.

Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.

În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:

a)transpunerea în format electronic a informațiilor relevante din cecul original sau din cecul remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat;

b)reproducerea imaginii cecului original sau a imaginii cecului remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepționată în condițiile art. 32^⁴; și

c)transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și b) către instituția de credit plătitoare.

Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cecului original, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele și între instituția de credit a beneficiarului și beneficiar să existe o convenție prealabilă în contextul unui aranjament de plată și de transfer de documente sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți.

În relația dintre instituțiile de credit, informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original sau în imaginea cecului original, transmis printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4.

Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4.

Momentul recepționării de către instituția de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăți a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.

Transmiterea către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.

Pentru ca instituția de credit a beneficiarului să prezinte la plată cecul, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cecul în original, fie imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat.

Când prezintă la plată un cec în original sau imaginea cecului original, prin trunchiere, instituția de credit este obligată:

a)să verifice dacă cecul original sau imaginea cecului original respectă prevederile legale cu privire la formă și

conținut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților sau a reprezentanților legali ori, după caz, a împuterniciților acestora;

b)să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cecul original, precum și conformitatea imaginii cecului cu cecul original.

Instituția de credit care prezintă la plată un cec prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.

Refuzul total sau parțial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare.

În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cecul original sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe cecul în original:

a)data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;

b)mențiunea „Refuzat” însoțită de motivele refuzului la plată, datată și semnată de către reprezentanți legali sau, după caz, împuterniciți ai acestora.

Mențiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2 lit. a) și b), cu respectarea dispozițiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată.

În cazul în care beneficiarul a transmis instituției sale de credit imaginea cecului original prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va prezenta cecul original în vederea înscrierii mențiunilor doveditoare ale refuzului de plată de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condițiile stabilite conform convenției prealabile încheiate între aceștia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cecului original va fi imputabilă beneficiarului cecului, caz în care instituția de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existența refuzului.

Remiterea unui cec la încasare, printr-un canal electronic securizat, poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de instituțiile de credit prin normele și politicile interne ale acestora.

Transmiterea de către beneficiar a imaginii cecului original în format electronic trebuie realizată prin mijloace și procedee tehnice care asigură autenticitatea și integritatea acestuia, conform standardelor de securitate internaționale sau europene.

Remiterea spre încasare a unui cec printr-un canal electronic securizat produce aceleași efecte juridice ca și remiterea spre încasare a cecului original, pe suport hârtie, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare.

În lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plăti și după expirarea termenului.

Efectele cecului nu sînt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia, intervenite după emiterea cecului.

Abrogat.

Posesorul nu poate refuza o plata parțială.

Abrogat.

Trasul care plătește un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu și autenticitatea semnăturilor girantilor.

Când un cec este plătibil într-o monedă care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda țării, după valoarea ei din ziua plății. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să îi fie plătită în moneda țării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plății.

Valoarea monedei străine este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec.

Regulile aici prevăzute nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume precizată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină.

Dacă suma este precizată într-o monedă având aceeași denumire, dar o valoare diferită în țara de emisiune și în aceea a plății, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.

Plata cecurilor emise în alte valute și care au curs la locul plății și sunt plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naționale a României valabil în ziua prezentării la plată a cecului.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi plătit decît primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent.

Primitorul nu poate gira cecul decât unei instituții de credit pentru încasare; instituția de credit nu îl poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziții se consideră nescrise.

Ștergerea clauzei se considera ca neavenită.

Cel care plătește un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau instituției de credit giratare pentru încasare răspunde de plata făcută.

Clauza „netransmisibil” trebuie pusă chiar de instituția de credit, la cererea clientului.

Aceeași clauza poate fi pusă de un girant, cu aceleași efecte.

Abrogat.

Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranților, trăgătorului și celorlalți obligați, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit și dacă refuzul de plată este constatat:

1.fie printr-un act autentic (protest);

2.fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 32^³ alin. 2 lit. b);

3.fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe o copie a cecului refuzat, certificată de tras, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar și cuprinzând ziua când a fost prezentat.

Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului și pentru cecurile prezentate la plată după expirarea termenului de prezentare. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute.

Protestul sau constatarea echivalenta trebuie făcut înaintea expirării termenului de prezentare.

Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi făcuta în prima zi lucrătoare ce urmează.

Posesorul trebuie să aducă la cunoștința girantului său și a trăgătorului despre neplată, în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau constatării echivalente ori zilei prezentării, dacă există mențiunea „fără cheltuieli”. Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înștiințarea, să o aducă la cunoștința girantului său, arătând numele și adresele celor care au făcut înștiințările precedente; înștiințările se vor realiza astfel până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înștiințării precedente.

În cazul în care o înștiințare este transmisă unui semnatar al cecului, aceasta trebuie să fie transmisă în același termen și avalistului său.

În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicato într-un mod ilizibil, înștiințarea transmisă girantului, care îl precedă, este suficientă.

El trebuie să dovedească că a făcut înștiințarea în termenul prescris. Înștiințarea se consideră făcută în termen dacă a fost predată oficiului poștal cel mai târziu în ultima zi a termenului.

Cel care nu face înștiințarea în termenul mai sus indicat nu decade din dreptul său de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele să poată depăși suma din cec.