Lege nr. 33/1934
Legea nr. 33/1934
Textul actului
Articolele 1–50 din 87 (pagina 1 din 2)
Capitolul 1 Reglementarea datoriilor debitorilor agricoli
Secțiunea I Determinarea și lichidarea datoriile agricole
Art. 1
Text inițial · din 07.04.1934
A. Sînt considerați debitori agricoli, debitorii cetățeni români, persoane fizice, obștiile de cumpărare, persoanele juridice de drept privat, care nu au scop lucrativ, fondatiunile de orice fel și comunitatile de avere ale fostelor regimente graniceresti din Caransebes și Nasaud, dacă sînt proprietari, fie chiar și aparenti, încă dela data de 18 Decemvrie 1931 și pînă azi, de vreunul din bunurile prevăzute mai jos:
a)De imobile susceptibile de a fi supuse impozitului agricol, prevăzut de art. 3 al legii contributiunilor directe, chiar dacă ar fi scutite prin vreuna din dispozițiunile legale în vigoare;
b)De case de locuit, oricare ar fi situația lor, dacă proprietarii lor sînt muncitori manuali de pămînt. Îndeplinirea condițiunilor de mai sus, se poate dovedi cu toate mijloacele de proba din dreptul comun, însă, în cazul cînd s'ar invoca acte scrise, acestea nu vor fi opozabile decât dacă vor avea data certa, iar în Ardeal și Bucovina dacă vor avea putere probatorie, conform cu legiuirile locale. În vederea aplicatiunii acestei legi se considera bunurile moștenite după 18 Decemvrie 1931 de către debitorii cu vocatiune legală la succesiune, ca fiind proprietatea lor, din momentul achizitiunii acestor bunuri de către defunct.
B. Debitorii agricoli menționați sub alin. a de mai sus, beneficiază de dispozițiunile acestui capitol, dacă vor îndeplini una din condițiunile de mai jos:
a)Sa locuiască în mod efectiv și continuu, ei, unul din soți sau vreunul din părinții sau copiii lor, sau unul din comostenitorii indivizi, într'o comuna rurală cel mai târziu cu începere dela data de 18 Decemvrie 1931;
b)Ca veniturile lor personale agricole, conform matricolelor fiscale, sa reprezinte cel puțin 30 la suta din cuantumul total al veniturilor lor elementare personale, ce au servit la calcularea impozitului lor global pe anul 1933. Din acest cuantum total de venituri se va scădea venitul locuinței personale a debitorului, precum și o sumă de lei 80.000 din totalul veniturilor sale provenind din lefuri, pensii, indemnizații de orice natura sau profesiuni libere. În calculul veniturilor anuale ale pădurilor, plantațiilor de pomi roditori și viilor, scutite de impozit, se va socoti pentru păduri, jumătate din venitul pămîntului agricol din regiunea respectiva, iar pentru vii și plantații de pomi roditori, se va socoti venitul ca și cînd ar fi în plină producție.
Art. 2
Text inițial · din 07.04.1934
Cad sub aplicațiunea acestui articol toate datoriile debitorilor, intrand în prevederile art. 1, născute pînă la data de 18 Decemvrie 1931, afară de acelea exceptate de această lege. Datoriile cu scadente posterioare promulgării legii, se vor considera ajunse la scadenta pe data promulgării ei.
Art. 3
Text inițial · din 07.04.1934
Cuantumul fiecărei creanțe, va fi cel existent la data promulgării acestei legi, inclusiv procentele încă datorite, calculate pînă la data de 18 Decemvrie 1931, pe baza legii sau a conventiunilor, cu respectarea legiuirilor asupra cametei și dela această dată, pe baza unui procent simplu de 2 la suta pe an.
Art. 4
Text inițial · din 07.04.1934
Datoriile debitorilor prevăzuți la art. 1 se reduc cu 50 la suta din cuantumul lor stabilit, conform art. 3 din lege. Datoriile astfel reduse, se vor plati în 34 rate trimestriale, care vor cuprinde și o dobînda de 3 la suta pe an, plătibile la fiecare 15 Mai și 15 Noemvrie ale fiecărui an, scadenta primei rate fiind la 15 Noemvrie 1934. Fiecare din primele doua rate vor fi de câte 2,50 la suta, iar fiecare din celelalte doua următoare de câte 3 la suta din creanta redusă conform alin. 1. Celelalte treizeci de rate vor fi egale și vor cuprinde tot restul datoriei neamortizat prin cele patru rate de mai sus.
Regulamentul de aplicare al acestei legi va cuprinde și un tablou de amortisment pentru calcularea ratelor.
Art. 5
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii vor beneficia pentru orice rata plătită anticipat de o reducere de 6 la suta pe an, calculată din ziua plății pînă la scadenta respectiva.
Art. 6
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii care vor plati integral chiar o singura creanta anticipat, în primii doi ani dela promulgarea legii, vor beneficia asupra creanței plătite de o reducere totală de 70 la suta, cu condiția ca sa achite în primul an cel puțin 15 la suta, plus dobânzile aferente la acest procent, din cuantumul ei total, asa cum a fost stabilit prin art. 3, sub sancțiunea pierderii beneficiarului acestei reduceri. De asemenea, debitorii care vor achită chiar numai o singura creanta, în primii cinci ani dela promulgarea legii, vor beneficia de o reducere totală de 60 la suta asupra cuantumului acestei creanțe, fixat prin art. 3, cu condiția ca sa plătească în fiecare an cel puțin 8 la suta din acest cuantum, plus dobânzile aferente la acest procent, sub sancțiunea pierderii beneficiului acestei reduceri.
Art. 7
Text inițial · din 07.04.1934
Pentru aplicarea acestei legi se considera ca definitive declarațiile de asanare făcute de debitori sub regimul legilor din 19 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 și 14 Aprilie 1933, ele ne mai putând fi adaugite sau modificate în niciun fel, cu excepțiunea rectificarilor de calcul, devenite necesare pe baza acestei legi. Debitorul va putea opune creditorului orice plata sau stingerea ulterioară a datoriei.
Art. 8
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii agricoli proprietari de mai mult de 10 hectare, cat și debitorii agricoli, proprietari de mai puțin de 10 hectare, care însă ar poseda și proprietăți urbane sau suburbane, susceptibile de a fi supuse impozitului pe clădiri, care nu au făcut declarații de asanare, vor trebui să facă asemenea declarații în termen de o luna dela publicarea legii. Declarațiile proprietarilor de mai mult de 10 hectare se vor face la tribunalul domiciliului debitorului, iar cele ale proprietarilor de mai puțin de 10 hectare la judecătoria domiciliului debitorului. Ele vor cuprinde o arătare exactă a tuturor datoriilor debitorului, a activului sau și a tuturor veniturilor pe care le are, precum și arătarea domiciliului actual al debitorului și domiciliilor creditorilor arătați în declarație.
Art. 9
Text inițial · din 07.04.1934
Declarațiile făcute conform art. 8 vor fi trimise de debitori tuturor creditorilor arătați în ele, în termen de o luna dela promulgarea legii, prin scrisori recomandate.
Art. 10
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii prevăzuți la art. 8, care n'au făcut declarații de asanare cel mai târziu pînă la expirarea termenului prevăzut în acel articol, precum și toți aceia care în declarațiile lor făcute conform art. 7 și 8, au omis cu rea credința o parte din activul lor sau au arătat datorii fictive, vor pierde beneficiul legii de fața. Decăderile pronunțate după cererea oricărei părți interesate își vor produce efectele față de toți creditorii.
Art. 11
Text inițial · din 07.04.1934
Creditorii vor comunică debitorilor, la cererea acestora, suma totală a datoriei rămasă de plată, conform legii, cat și rata ce debitorul urmează sa plătească, conform art. 4. Aceasta comunicare nu echivaleaza cu o recunoaștere a creditorului în ce privește dreptul debitorului de a beneficia de lege.
Secțiunea II Urmărirea sumelor datorite de debitorii agricoli și decăderile rezultând din neplata lor
Art. 12
Text inițial · din 07.04.1934
Legea de fața nu modifica întru nimic convențiunile existente între părți în ceea ce privește locul de plată. În orice caz, debitorul se va putea libera valabil depunând sumele datorite la perceptia sau Administrația financiară și recipisa în termen la judecătoria domiciliului creditorului, anuntand pe acesta prin carte poștală recomandată.
Art. 13
Text inițial · din 07.04.1934
Urmărirea sumelor datorite în baza acestei legi se va face de fiecare creditor în parte. Creditorii care nu au titluri executorii, dar a căror creanta a fost recunoscută în existenta ei, în total sau în parte, prin declarațiile de asanare, vor putea proceda, în limita recunoașterii, la executare, pe baza unui certificat al instanței unde s'a făcut declarația, investit în forma executorie. Executarea se va face în toate cazurile în limitele reducerilor prevăzute de lege. Pentru obținerea titlurilor executorii pentru datoriile debitorilor, intrand în această lege, societățile cooperative vor întocmi tabele, în care se vor specifică datoriile, identificandu-se creanțele, numele, domiciliile debitorilor principali, giranti și garanți și care se vor afișa contra dovada la primăriile domiciliilor debitorilor principali, giranti și garanți, pentru comunele rurale și la circumscripțiile de poliție respective pentru comunele urbane. Aceste tablouri rămîn definitive și constitue titluri executorii prin ele însăși cu respectarea procedurii și căilor de atac, prevăzute de art. 133, alin. 2-5 inclusiv al legii pentru organizare cooperației. Contestația se va putea face pentru toate cazurile, fără depunerea vreunei garanții și timbre. Creanțele societăților supuse acestor legi, se vor executa, în contra debitorilor decăzuți din beneficiul acesteia, potrivit legii pentru organizația cooperației.
Art. 14
Text inițial · din 07.04.1934
În caz de neplata a unei singure rate, chiar față de unul singur dintre creditori, creditorul neplătit va putea urmarii fructele naturale sau civile, sau veniturile de orice fel ale debitorului. În caz de neplata la scadente a doua rate succesive, chiar față de unul singur dintre creditori, debitorul va fi de drept decăzut din beneficiul termenului, față de creditorul neplătit, putând fi urmărit asupra bunurilor sale, pentru creanta astfel cum a fost redusă prin legea de fața. Judecătorii vor putea însă acorda un termen de grație în caz de distrugere a cel puțin jumătate din recolta, prin caz fortuit. Debitorii vor putea împiedica efectele decăderii în orice stadiu al urmăririi, pînă la ziua fixată pentru vânzare, dacă vor plati toate sumele scadente în acel moment, inclusiv cheltuielile. În caz de sechestrare a recoltelor debitorului, acesta va putea cere instanței care a ordonat urmărirea, ca pe baza art. 66 bis din procedura civilă din Vechiul Regat, sa ordone vânzare pe căile legale a recoltelor sechestrate și distribuierea sumelor între creditori. Creditorii cu creanțe contestate, dar constatate prin hotărîri definitive, date după promulgarea acestei legi, nu vor putea executa sau invoca pierderea beneficiului termenului, în contra debitorului, dacă acesta le va achită toate ratele scadente pe trecut, împreună cu dobânzile legale de întîrziere, dela scadenta fiecărei rate, în termen de 3 luni de la pronunțare hotărîrii definitive.
Art. 15
Text inițial · din 07.04.1934
În cazul cînd în urma pierderii beneficiului termenului, chiar față de un singur creditor, unul din bunurile debitorului a fost adjudecat în mod definitiv, prin respingerea recursului la Înaltă Curte de Casație, debitorul va fi considerat ca a pierdut beneficiul termenului față de toți ceilalți creditori. Prin adjudecarea definitivă în teritoriile unde fiinteaza cartea funduara, se înțelege încheierea prin care se ordonă intabularea dreptului de proprietate în favoare cumpărătorului.
Art. 16
Text inițial · din 07.04.1934
În cazul cînd, în urma adjudecării definitive a vreunuia din bunurile unui debitor, supus prevederilor acestui capitol, creditorii cu creanțe reduse, în baza legii, ar veni în concurs cu creditorii, neintrând în prevederile legii, sau prevăzuți în capitolul III, și cînd prețul adjudecării n'ar fi suficient pentru a acoperi suma totală a creanțelor reduse și nereduse, atunci creditorii cu creanțe reduse vor fi în drept să-și valorifice la tablou, creanta lor, pentru cuantumul ei întreg, fără a se tine seama de reducerile legale. Dacă în urma acestei distributii s'ar atribui acestor creditori o sumă care ar întrece cuantumul creanțelor, astfel cum a fost redusă prin lege, surplusul se va distribui între creditorii cu creanțe nereduse, conform drepturilor fiecăruia. Dispozițiunile acestui articol se aplică și tablourilor de distribuție prevăzute de art. 24 și 27 din lege, precum și la orice alta distribuție de sume provenind din urmărirea averii debitorului.
Secțiunea III Situația patrimoniului debitorului în timpul lichidării
Art. 17
Text inițial · din 07.04.1934
Toate ipotecile, privilegiile, garanțiile de orice fel, legal constituite de debitori, pînă la promulgarea acestei legi, rămîn în vigoare pentru sumele datorite, pe baza acestei legi.
Art. 18
Text inițial · din 07.04.1934
Antichrezele legal constituite de debitori intrand în prevederile prezentei legi, se considera desființate, debitorul putând sa reintre în posesia imobilului, prin simpla ordonanța prezidentiala, data conform art. 66 bis din procedura civilă a Vechiului Regat. Creditorul va rămîne privilegiat asupra veniturilor pentru ratele de asanare aferente creanței lui. Acest privilegiu inlocuind dreptul de antichreza, nu poate fi opus celor de al treilea, în ce privește fructele naturale, decât prin îndeplinirea formalităților de publicitate ale gajului, iar pentru fructele civile, prin îndeplinirea formelor aplicabile cesiunii de venituri. Îndeplinirea acestor formalități în termen de o luna dela promulgarea legii, conferă privilegiul rang din ziua cînd actul de antichreza a devenit opozabil terților.
Art. 19
Text inițial · din 07.04.1934
Gajurile de acțiuni, obligațiuni, scrisuri funciare și efecte publice, precum și orice mărfuri, deținute de creditorii debitorilor, intrand în prevederilor capitolelor I și II, vor putea fi scoase în vânzare cu formele legale, de creditori, după 6 luni dela promulgarea legii și vândute pe căile legale. Produsul vânzării se va libera creditorului gagist, pînă la concurenta creanței sale reduse, considerându-se tot ce întrece valoare ratelor scăzute, drept plata anticipata asupra acestei creanțe. Restul eventual se va distribui între ceilalți creditori, conform procedurii prevăzute la art. 27. Debitorul va putea de asemeni cere creditorului sa vândă aceste gajuri, în scopul achitării în tot sau în parte a datoriei sale, iar în caz de refuz din partea creditorului, valoarea gajului, după cotele bursei sau mercurialele zilei, cînd debitorul a cerut scoaterea în vânzare a gajului, se va scădea din datorie.
Art. 20
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii vor putea încheia cu oricare din creditorii lor, orice fel de transactiuni asupra creanțelor respective, fără însă a putea consimți față de ei, noi garanții suplimentare, reduceri mai mici de creanta sau dobânzi mai mari decât acelea stabilite în art. 4. Nulitatea unor asemenea transactiuni nu va putea fi invocată decât de creditorii care au acceptat dispozițiile acestui capitol.
Art. 21
Text inițial · din 07.04.1934
Actele de schimb, cat și transmisiunile cu titlu gratuit de orice fel, sînt interzise. Se exceptează legatele universale sau cu titlu universal, precum și constituirile de dota, toți creditorii testatorului sau inzestratorului pastrandu-și asupra acestor bunuri drepturile lor anterioare, dacă se vor fi făcut în privinta acestor imobile mențiunile prevăzute de art. 22 și 26.
Art. 22
Text inițial · din 07.04.1934
Creditorii debitorilor agricoli neobligati la cererea declarațiilor, prin această lege, pot sa ceara la notarul situațiunii fiecărui imobil al debitorului, în termen de 3 luni dela promulgarea legii, ca debitorul lor să fie înscris într'un registru special al debitorilor supuși prevederilor acestei legi. Acest registru va fi ținut de către notar, sub a sa răspundere, iar înscrierea se va face în baza unei simple cereri, care va putea cuprinde pe mai mulți debitori, cu semnatura legalizată, în care se va indica creanta și se va face alegere de domiciliu și care nu va cuprinde nicio rezerva. Acei care, cu rea credința, vor fi făcut arătări false, se vor pedepsi cu închisoare de la 10 zile la o luna. Notarii sînt datori sa elibereze părților interesate certificate scutite de orice timbru, constatatoare de existenta sau neexistenta acestor mențiuni. În cazul cînd asemenea mențiuni au fost făcute, certificatele vor arata numele și domiciliul creditorilor care au făcut mențiuni. Mențiunile făcute de un creditor profita tuturor celorlalți.
Art. 23
Text inițial · din 07.04.1934
Toți acei care vor dobândi drepturi reale de orice fel asupra imobilelor debitorilor neobligati a face declarații și pentru care se vor fi făcut mențiuni, conform articolului 22, nu vor putea obține, sub sancțiunea nulității, transcrierea, înscrierea sau intabularea în cărțile funduare a actelor de înstrăinare sau de grevare de drepturi reale ale acestor imobile, decât dacă odată cu cererea respectiva se va alătură dovada ca s'a depus la Grefa Judecătoriei situațiunea imobilului, recipisa de consemnare a sumei platibila la facerea actului. De asemenea se va alătură la aceasta cerere certificatul notarului, prevăzut la art. 22, cat și creanțele ce s'ar depune drept preț.
Instanța unde se face transcrierea, înscrierea sau intabularea, va verifica din oficiu dacă prețul depus corespunde acelui prevăzut în act, și dacă creanțele depuse drept preț sînt în rang util și necontestat putând dispune ascultarea părților și a creditorilor arătați în certificat. Actele enumerate mai sus, care nu vor fi fost transcrise, înscrise sau intabulate, nu vor fi opozabile creditorilor, chiar chirografarii, ai debitorilor.
Art. 24
Text inițial · din 07.04.1934
Judecătorul de ocol va dispune din oficiu afișarea actului respectiv la usa instanței și la primăria locului imobilului. Imediat după afișarea actului se va fixa un termen pentru facerea tabloului de distribuție, care nu va fi mai scurt de 20 de zile dela data afișării și se vor cita din oficiu prin scrisori recomandate, creditorii arătați în certificatul notarului, depus de orice parte interesată. Orice alt creditor sau girant va putea interveni în numele creditorului, pînă la înscrierea tabloului de distribuție, cerând înscrierea sa la tablou.
Instanța va proceda la distribuirea între creditorii înscriși și purtători de titluri executorii, proporțional cu suma fiecărei creanțe, conform rangului ei și pentru întreaga creanta rămasă de plată. Instanța va putea de asemenea aloca provizoriu sumele cuvenite celorlalte creanțe, fără titluri executorii sau litigioase, care vor rămîne depuse pînă la obținerea unui titlu executoriu. Distribuția se va face printr'o ordonanța data în prima și ultima instanța și supusă numai recursului de casare la tribunalul de județ. În caz de vânzare în rate nu se va putea stipula în actul de vânzare cu suma platibila la facerea actului să fie inferioară jumătății prețului convenit, iar termenul de plată pentru rest să fie mai lung de 2 ani dela facerea actului. Restul de preț rămas de plată va fi considerat ca delegat în mod irevocabil, încă dela încheierea actului, tuturor creditorilor care au figurat la prima distribuție. Fiecare rata de preț se va consemna în modul arătat mai sus și se va distribui creditorilor care au figurat la prima distribuție. Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor, făcute în intervalul de 3 luni dela promulgarea acestei legi, fără respectarea dispozițiilor art. 23 și 24, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în acest interval mențiunile prevăzute în art. 22. În orice caz distribuirea sumelor rezultate nu va putea fi facuta decât după expirarea termenului de 3 luni, prevăzută în alineatul precedent. Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor debitorilor intrand în prevederile art. 22, făcute în intervalul dela depunerea legii în Parlament și pînă la promulgarea ei, chiar dacă erau permise de legile în vigoare la acea data, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în intervalul de 3 luni dela promulgarea legii mențiunile prevăzute la art. 22. Debitorul care va fi plătit pe toți creditorii lor, supuși prevederilor Cap. I și II din lege, va putea cere judecătoriei domiciliului sau sa ordone radierea mențiunilor prevăzute de art. 22, alăturând la cerere și certificatul notarului, prevăzut de același articol. Judecătoria va fixa un termen de înfățișare, citând pe toți creditorii arătați în certificat și va ordonă afișarea cererii la usa instanței și la primăria domiciliului debitorului. Termenul nu va fi mai scurt de 15 zile dela data afișării. Radierea mențiunilor se va ordonă de judecător printr'o încheiere supusă recursului la tribunalul respectiv, în termen de 10 zile dela pronunțare. Aceasta încheiere va deveni executorie numai după respingerea recursului sau expirarea termenului de recurs.
Art. 25
Text inițial · din 07.04.1934
În caz de vânzare, orice creditor va putea, chiar după transcrierea sau intabularea actului, dovedi cu toate mijloacele de proba, printr'o acțiune de drept comun, ca prețul arătat în acte este inferior prețului adevărat convenit între părți și cere ca atît vânzătorul cat și cumpărătorul, să fie condamnați solidar la depunerea diferenței constatate. Vânzătorul dovedit ca a încheiat asemenea acte va pierde de drept beneficiul legii de fața.
Art. 26
Text inițial · din 07.04.1934
Creditorii debitorilor obligați prin legea de fața la facerea declarațiilor, vor putea cere în termen de 3 luni dela promulgarea legii, tribunalului respectiv, sau instanței de carte funduara, să se facă mențiunea în registrul de inscriptiuni, pe numele debitorului, și pentru fiecare imobil, de faptul ca debitorul a cerut beneficiul asanarii. Aceasta mențiune se va face pe baza unui certificat eliberat de instanța unde s'a făcut declarația de asanare, fără nicio alta formalitate. Cererea nu va putea cuprinde niciun fel de rezerva, iar semnatura va fi legalizată. Mențiunea facuta după cererea unuia dintre creditori, profita tuturor celorlalți.
Art. 27
Text inițial · din 07.04.1934
Imobilele de orice fel ale debitorilor prevăzuți la articolul 26, relativ la care s'au făcut asemenea mențiuni, nu vor putea fi vândute sau grevate de drepturi reale, decât cu autorizația tribunalului respectiv. Aceasta autorizație se va da în camera de consiliu, luându-se avizul tuturor creditorilor, figurand în declarația de asanare și care se vor cita prin scrisori sau cărți poștale recomandate. Convocarea creditorilor se va publică într'un ziar cotidian de mare tiraj din Capitala Tarii. În caz ca creditorii reprezentând mai mult de jumătate din valoarea totală a creanțelor, nu vor aproba prețul figurand în act, tribunalul nu va putea în niciun caz autoriza vînzarea decât pe un preț care să reprezinte cel puțin venitul din roluri inmultit cu 10. Sumele plătibile la facerea actelor vor fi depuse la tribunal, înainte de transcrierea, înscrierea sau intabularea actului, spre a fi distribuite, după procedura dreptului comun, creditorilor declarați sau intervenienți, purtători de titluri executorii, sau recunoscuți prin declarații, în proporție cu creanta fiecăruia, conform rangului ei și pentru întreaga creanta rămasă de plată. Sumele cuvenite celorlalți creditori, fără titluri, sau cu creanțe litigioase, vor putea fi alocate provizoriu acestora și vor rămîne depuse pînă la obținerea unui titlu executoriu.
În caz de vânzare în rate, nu se va putea stipula în actul de vânzare ca suma platibila la facerea actului să fie inferioară unei treimi din prețul convenit, iar termenele de plată să fie mai lungi de 5 ani.
Fiecare rata de plată va trebui să fie depusa și distribuita în modul arătat mai sus, restul de preț fiind considerat ca delegat în mod irevocabil, încă dela încheierea actului, tuturor creditorilor care au figurat la prima distribuție. Acest tablou nu se va putea face într'un termen mai scurt de 15 zile dela publicarea anunțului prevăzut mai sus.
Vînzările, constituirile de drepturi reale, precum și toate plățile relative la imobilele prevăzute în acest articol, pentru care nu s'au îndeplinit formalitățile de mai sus, nu vor fi opozabile creditorilor. Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor, făcute în intervalul de 3 luni dela promulgarea acestei legi, fără respectarea dispozițiunilor acestui articol, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în acest interval mențiunile prevăzute în art. 26. În orice caz, distribuirea sumelor rezultate, nu va putea fi facuta decât după expirarea termenului de 3 luni, din alineatul precedent. Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor debitorilor intrand în prevederile art. 26, fiecare dela depunerea legii în Parlament și pînă la promulgarea ei, chiar dacă erau permise de legile în vigoare la acea data, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în intervalul de 3 luni dela promulgarea legii, mențiunile prevăzute la art. 26. Debitorul care ar fi plătit toate datoriile sale supuse prevederilor Cap. I și II, va putea cere instanței care a ordonat facerea mențiunilor prevăzute la art. 26, radierea acestor mențiuni, pe baza unei cereri la care va alătură copia de pe declarația de asanare, cat și un certificat constatator al mențiunilor făcute, cu indicarea numelui și adresei creditorilor care au cerut facerea mențiunilor.
Instanța va fixa un termen de înfățișare, citând pe toți creditorii arătați în declarația de asanare sau care au făcut mențiuni și va ordonă publicarea cererii într'un ziar cotidian, de mare tiraj, din Capitala. Termenul de înfățișare nu va fi mai scurt de 15 zile dela data publicării. Radierea se va efectua printr'o încheiere data în camera de consiliu, supusă, în toate cazurile, recursului la completul tribunalului, în termen de 15 zile dela pronunțare. Aceasta încheiere nu va deveni executorie decât după respingerea recursului sau expirarea termenului de recurs.
Art. 28
Text inițial · din 07.04.1934
Creditorii chirografari ai debitorilor supuși dispozițiunilor prezentei legi, cu creanțe născute posterior depunerii legii în Parlament, nu vor putea exercita drepturile lor asupra sumelor rezultate din vînzarea sau constituirea de drepturi reale asupra bunurilor imobiliare ale debitorului relativ la care s'au făcut mențiuni, potrivit art. 22 și 26, decât numai după indestularea creditorilor anteriori depunerii legii în Parlament. Orice parte interesată va putea dovedi antidata prin orice mijloc de proba.
Art. 29
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii agricoli care ar avea și imobile urbane, nu vor putea sa închirieze aceste imobile decât pe termen de cel mult 3 ani și nu vor putea cesiona veniturile acestor imobile sau incasa chiriile cu anticipatie pe mai mult de 1 an, sub sancțiunea inopozabilitatii față de creditorii care au acceptat dispozițiile acestui capitol. Debitorii agricoli nu vor putea, sub aceeași sancțiune, cesiona sau incasa cu anticipatie arenzi, pe un termen de mai mult de un an, și nici constitui gajuri pe recoltele lor pe termen mai mult de un an.
Capitolul 2 Reglementarea datoriilor urbane
Art. 30
Text inițial · din 07.04.1934
A. Sînt considerați debitori urbani, debitorii cetățeni români, persoane fizice, persoane juridice de drept privat, care nu au scop lucrativ și fondatiunile de orice fel, dacă îndeplinesc ambele condițiuni de mai jos:
a)Sa fie proprietari chiar și aparenti încă dela data de 18 Decemvrie 1931 și pînă azi, de imobile susceptibile de a fi impuse la impozitul pe clădiri, prevăzut la art. 13 din legea contribuțiilor directe, chiar dacă ar fi scutite prin vreuna din dispozițiile legale în vigoare. Îndeplinirea acestei condițiuni se poate dovedi cu toate mijloacele de proba din dreptul comun, însă în cazul cînd s'ar invoca acte scrise, acestea nu vor fi opozabile decât dacă vor avea data certa, iar în Ardeal și Bucovina, putere probatorie, conform cu legiuirile locale. În vederea aplicatiunii acestei legi, se considera bunurile moștenite după 18 Decemvrie 1931, de către debitorii cu vocatiunea legală la succesiunea, ca fiind proprietatea lor din momentul achizitiunii acestor bunuri de către defunct;
b)Sa nu poată fi considerați debitori agricoli prin aplicarea art. 1.
B. Debitorii urbani menționați sub litera A beneficiază de dispozițiunile acestui capitol, dacă îndeplinesc una din condițiunile de mai jos:
a)Ca veniturile lor brute imobiliare, după matricolele fiscale, sa nu intreaca cifra de 60.000 lei pentru București, 48.000 lei pentru municipii și 24.000 lei pentru celelalte comune urbane;
b)Ca veniturile lor personale imobiliare, conform matricolelor fiscale, sa reprezinte cel puțin 30 la suta din cuantumul total al veniturilor lor elementare personale, ce au servit la calcularea impozitului lor global pe anul 1933. Din acest cuantum total de venituri se va scădea venitul locuintii personale a debitorului, precum și o sumă de lei 80.000 din totalul veniturilor sale, provenind din lefuri, pensii, indemnizații de orice natura sau profesiuni libere.
Art. 31
Text inițial · din 07.04.1934
Cad sub aplicațiunea acestui articol toate datoriile debitorilor intrand în prevederile art. 30, născute pînă la data de 18 Decemvrie 1931, afară de cele exceptate de această lege. Datoriile cu scadente posterioare promulgării legii se vor considera ajunse la scadenta pe data promulgării ei.
Art. 32
Text inițial · din 07.04.1934
Cuantumul datoriilor supuse acestui capitol va fi cel existent la data promulgării legii, inclusiv procentele convenționale sau legale, datorate încă pînă la această dată, calculate cu respectarea legiuirilor asupra cametei.
Art. 33
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii prevăzuți de acest articol vor beneficia de o reducere de 20% din datoriile lor, calculate conform articolului 32, restul fiind plătibil în 10 ani în rate semestriale egale, în care se va cuprinde și o dobînda de 6% pe an. Aceste rate vor fi plătibile la 15 Mai și 15 Noemvrie al fiecărui an, prima scadenta fiind la 15 Noemvrie 1934.
Regulamentul de aplicare al legii va cuprinde și un tablou de amortisment pentru calcularea ratelor.
Art. 34
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii vor beneficia pentru orice rata plătită anticipat de o reducere de 8% pe an, calculată din ziua plății pînă la scadenta respectiva.
Art. 35
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii care vor plati integral, chiar numai o singura creanta în primii doi ani dela promulgarea legii, vor beneficia de o reducere totală de 35%, cu condiția ca sa achite în primul an cel puțin 32% din cuantumul ei total, asa cum a fost stabilit prin art. 32, plus interesele aferente acestui procent, sub sancțiunea pierderii beneficiului acestei reduceri. De asemenea, debitorii care au plătit integral chiar numai o creanta anticipat în primii 5 ani dela promulgarea legii, vor beneficia de o reducere totală de 30 la suta din cuantumul ei total fixat prin art. 32, cu condiția ca sa plătească cel puțin 14% din acest cuantum în fiecare an, plus interesele aferente acestui procent, sub sancțiunea pierderii beneficiului acestei reduceri.
Art. 36
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorii, intrand în prevederile acestui articol, sînt obligați să facă declarații în termenul, la instanța și cu cuprinsul declarațiilor arătate în art. 8 din această lege. Aceste declarații vor fi comunicate în modul și termenele arătate de art. 9. Nefacerea acestor declarații în modul arătat mai sus, atrage după sine decăderile și sancțiunile prevăzute de art. 10 din lege.
Art. 37
Text inițial · din 07.04.1934
Creditorii debitorilor prevăzuți de acest capitol vor putea cere facerea mențiunilor prevăzute de art. 26 al acestei legi, în modul arătat de acel articol, mențiuni care vor avea aceleași efecte ca acele arătate de zisul text.
Art. 38
Text inițial · din 07.04.1934
Înstrăinările și constituirile de drepturi reale asupra bunurilor, pentru care s'au făcut mențiunile de mai sus, nu se vor putea face decât în formele și sub sancțiunile prevăzute de art. 27.
Art. 39
Text inițial · din 07.04.1934
Dispozițiunile articolelor: 12, 13, 14, alin. 1, 2, 4 și 6; 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 26, 27, 28 și 29, se vor aplica și debitorilor intrand în prevederile acestui articol.
Capitolul 3 Reglementarea datoriilor față de creditorii care nu ar accepta dispozițiunile capitolelor precedente
Art. 40
Text inițial · din 07.04.1934
Creditorii care nu ar accepta modul de lichidare prevăzut în capitolele I și II ale prezentei legi, pentru creanțele lor, vor trebui să facă declarații în acest sens la tribunalul domiciliului debitorului, în termen de 40 zile dela promulgarea prezentei legi. Aceasta declarație va conține:
a)Numele și domiciliul creditorului;
b)Numele și domiciliul debitorului;
c)Cifra creanței, cu indicarea capitalului inițial, a dobânzilor deja percepute și a dobânzilor încă datorite;
d)Natura creanței, titlul din care isvoreste și garanțiile ei, de orice fel. Declarațiile sînt irevocabile și nu pot cuprinde niciun fel de rezerve sau restrictii.
Art. 41
Text inițial · din 07.04.1934
Nefacerea acestor declarații, asa cum se arata în articolul 40, în termenul fixat de lege, echivaleaza cu o acceptare irevocabilă din partea creditorului, a dispozițiunilor capitolelor I și II ale legii de fața.
Art. 42
Text inițial · din 07.04.1934
Creditorii care au făcut declarații de neacceptare vor putea să-și exercite drepturile derivând din creanțele lor, numai în modul fixat prin articolele ce urmează.
Art. 43
Text inițial · din 07.04.1934
Se acorda tuturor debitorilor arătați în capitolul I și II pentru datoriile lor declarate conform art. 40, în termen de grație de 10 ani dela promulgarea acestei legi, cu o dobînda de 1% pe an asupra capitalului inițial, platibila la 15 Decemvrie al fiecărui an, prima scadenta fiind la 15 Decemvrie 1934. La expirarea acestui termen, Consiliul de Miniștri va putea prelungi acest termen de grație pe un period de maximum 5 ani, în aceleași condițiuni.
Art. 44
Text inițial · din 07.04.1934
În caz de neplata dobânzilor, creditorul va putea urmări numai fructele averii debitorului, pentru dobânzile în restanta.
Art. 45
Text inițial · din 07.04.1934
Debitorul va putea, fie pe cale de acțiune principala, fie pe cale de excepțiune la urmărire, sa ceara recalcularea dobânzilor deja plătite sau încă datorate, chiar dacă ar fi intervenit între timp o hotărîre definitivă asupra lor. În caz ca s'ar constata ca debitorul a plătit drept dobânzi, comisioane de orice fel sau orice alte accesorii, o sumă care întrece pe cea cuvenită pe baza calculării unei dobânzi simple, egale sau maximul dobânzii legale, diferența va fi considerată ca fiind încasată în baza unei convenții uzuare și se va imputa asupra datoriei.
Dobânzile, comisioanele de orice fel, cat și orice alte accesorii încă datorite, vor fi reduse printr'o recalculare, după normele stabilite în alineatul precedent. Debitorul va putea uza de orice mijloace de proba în procesele pentru recalcularea dobânzilor.
Art. 46
Text inițial · din 07.04.1934
În vederea asigurării acestei legi, Statul va putea proceda la exproprierea, în tot sau în parte, a creanțelor supuse prevederilor acestui capitol, considerându-se aceasta expropriere ca fiind de utilitate publică. Exproprierea se va declara de tribunal, pe baza unei cereri adresate de ministrul de finanțe, autorizat de Consiliul de Miniștri, făcându-se aplicarea formelor prevăzute de legea exproprierilor pentru utilitate publică. Prețul exproprierii va fi fixat în raport cu valoarea reală a creanței expropriate, calculată pe baza raportului dintre suma creanțelor și activul debitorului ținându-se seama de rangul fiecărei creanțe. Acest preț va fi plătibil cu numerar sau renta de Stat 4%, socotit pe valoarea nominală și amortizabila în 50 de ani.
Art. 47
Text inițial · din 07.04.1934
Odată ce creanta a fost declarata expropriata, orice urmărire începută pe baza ei este suspendată, pînă la depunerea prețului. Creditorul care nu are titlu executoriu, va trebui, înainte de plată prețului, să obțină titlul executoriu, citând în instanța și Statul.
După depunerea prețului, Statul este subrogat în toate drepturile creditorilor expropiati, creditorul fiind obligat să depună titlul sau executoriu la instanța de expropriere, înainte de încasarea prețului.
Modul de executare al acestor creanțe de către Stat se va stabili printr'o lege ulterioară.
Art. 48
Text inițial · din 07.04.1934
Toate măsurile de urmărire și de asigurare, de orice fel, înființate pe baza creanțelor reglementate de acest capitol, pînă la promulgarea acestei legi, se vor desfiinta, la cererea debitorului, pe calea art. 104 din procedura civilă din vechiul regat, debitorul fiind obligat sa alăture la cerere copie legalizată după declarația creditorului, facuta conform articolului 40. Ordonanțele de adjudecare pentru care exista recurs introdus în termen, pendinte de Înaltă Curte de Casație și Justiție, se vor desfiinta conform procedurii prevăzută la art. 68.
Capitolul 4 Dispozițiuni generale, speciale și transitorii
Secțiunea I Dispozițiuni privitoare la repartizarea pierderilor
Art. 49
Text inițial · din 07.04.1934
Girantii, garanții și în genere orice obligații accesorii ai creanțelor supuse acestei legi, beneficiază de toate avantajele prevăzute de această lege pentru debitorul principal, rămînînd obligați numai în aceste limite. Girantul sau garantul care ar întruni în persoana sa condițiile prevăzute în art. 1 sau 30, va putea sa invoace dispozițiile capitolului I și II, chiar dacă debitorul principal nu ar intră în prevederile acestor capitole. Girantul sau garantul solidari, persoana fizica, al unei datorii, a unui debitor agricol, avînd o proprietate sub 10 ha nu va putea fi urmărit pentru plata sumelor datorate în baza acestei legi, decât dacă creditorul dovedește ca a mers cu urmărirea contra debitorului principal pînă la sechestrare sau la aplicarea comandamentului asupra averii acestuia. Codebitorul principal solidar al unui debitor intrand în prevederile acestei legi, va putea exercita drepturile sale de regres asupra acestuia, pînă la concurenta sumei pe care debitorul supus prevederilor legii, ar fi urmat sa o plătească creditorului comun.
Art. 50
Text inițial · din 07.04.1934
Comercianții și industriasii, cat și societățile comerciale, cu excepția celor arătate la art. 52 și următorii precum și Sindicatele agricole și viticole, care ar avea cel puțin 15 la suta din totalul creanțelor lor supuse prevederilor capitolului I și II și care au acceptat pentru toți debitorii, intrand în prevederile capitolului I și II, dispozițiile acestor capitole, vor putea cere tribunalului ca să se procedeze la convocarea creditorilor, precum a declara, dacă accepta propunerea de aranjament a comerciantului, facuta de acesta în însăși cererea de convocare; în caz de acceptare, propunerea devine imediat obligatorie pentru toate părțile. În caz contrar, chestiunea se va deferi unei comisiuni de arbitraj, compusa dintr'un judecător al tribunalului, ca președinte, dintr'un delegat al debitorilor, ales de îndată de adunarea creditorilor și dintr'un delegat al debitorilor.
Toate dispozițiunile legii concordatului preventiv, relativ la convocarea creditorilor, la verificarea creanțelor și la votul creditorilor, sînt aplicabile și procedurii prevăzute de acest articol. Cererea de convocare a creditorilor are de efect suspendarea oricărei urmăriri, neputându-se de asemenea înființa nicio măsura de asigurare, pînă la încheierea aranjamentului cu creditorii, sau pînă la darea hotărîrii comisiunii de arbitraj.