Caută

Închide

De exemplu: „art. 1112 Codul civil”, „Legea 31/1990”

Lege nr. 661/1923

Legea nr. 661/1923

Text inițialÎn vigoare din 23.02.1923Ultima modificare 23.02.1923Sursa oficială: legislatie.just.roVerificat față de legislatie.just.ro la 06.11.2026

Textul actului

Articolele 1–50 din 132 (pagina 1 din 3)

Titlul I Clasificarea și natura impozitelor directe

Art. 1

Text inițial · din 23.02.1923

Contribuțiunile directe corespunzătoare celor de mai jos, acum existente în tot cuprinsul României, se înlocuiesc dela 1 Aprilie 1923, cu următoarele:

1.Impozitul pe veniturile proprietăților agricole;

2.Impozitul pe veniturile proprietăților cladite;

3.Impozitul pe veniturile valorilor mobiliare;

4.Impozitul pe veniturile comerciale și industriale;

5.Impozitul pe salarii;

6.Impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupatiuni neimpuse la celelalte impozite;

7.Impozitul progresiv pe venitul global. Primele 6 impozite sînt obiective, ele lovind veniturile speciale, împărțite în 6 categorii, după originea și tratamentul cari li se aplică, și formând astfel 6 impozite elementare. Pe lîngă aceste impozite se pot stabili impuneri adiționale în folosul comunelor, județelor și altor instituțiuni publice, în limitele prevăzute de această lege.

Ultimul impozit este subiectiv și completează impunerea, lovind totalitatea veniturilor.

Art. 2

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt supuse impozitelor elementare persoanele fizice sau juridice cărora le previn veniturile sus vizate, independent de naționalitatea și sediul lor. Persoanele impozabile la impozitul progresiv asupra venitului global sînt prevăzute la titlul II, cap. VII, al acestei legi.

Titlul II Impozite

Capitolul 1 Impozitul pe veniturile proprietăților agricole

Art. 3

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt supuse unui impozit de 12 la suta pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosință, veniturile proprietăților funciare agricole sau celor asimilate lor, constatate conform prevederilor prezentei legi. Pentru veniturile proprietăților arendate impozitul este sporit la 14 la suta, afară de cele ce aparțin minorilor orfani, ori cele arendate obstilor sau cooperativelor locale de exploatare. Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni, în cursul unui an, impozitul va fi de 24 la suta, fără deosebirea de mai sus, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcționar public, ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo cel mult 6 ani, pentru studii universitare sau asimilate lor sau 2 ani pentru studii speciale. Aceasta sporire de cota nu se aplică contribuabililor cari au o întindere de pămînt pînă la 5 hectare inclusiv, cu domiciliul la aplicarea legii în tari străine, decât după 3 ani dela această dată și dacă pînă atunci nu se reintorc în țara.

Art. 4

Text inițial · din 23.02.1923

Venitul impozabil se determina din 5 în 5 ani de comisiunile de recensământ prevăzute de art. 80. Comisiunile de recensământ vor face evaluări și impuneri în fiecare comuna, avînd sa stabilească:

1.Întinderea proprietăților în parte pe proprietari și distribuirea lor pe categorii și clase. Vor fi 12 categorii și anume: 1) pamanturi arabile; 2) fanete; 3) izlazuri; 4) grădini de legume cu caracter permanent; 5) livezi de pruni și de alți arbori fructiferi; 6) vii; 7) mlastini, terenuri necultivabile; 8) păduri; 9) balti; 10) pepiniere și grădini de flori ornamentale; 11) terenuri de agrement rurale; 12) orice alta categorie neprevăzută aci. Clasificarea se va face după calități și numai pentru proprietățile de categoriile 1-6 inclusiv. Pentru teritoriile unde se afla întocmit cadastrul se va ține seama de intinderile, categoriile și clasificarile cadastrale, dacă aceste lucrări sînt ținute în regula. Acolo unde nu e cadastru numărul claselor nu va fi mai mare de șase pentru o singura categorie de proprietăți.

2.Valoarea locativă medie pe hectar pentru proprietățile de categoriile 1-6, cari va fi aceeași pentru toate proprietățile de aceeași categorie și clasa din comuna. Aceasta valoare locativă se stabilește ținându-se seama de mijlocia contractelor de arendare din comuna încheiate în ultimii 4 ani, de mijlocia pe 4 ani a valoarei productiunii la hectar, scăzând cheltuielile obișnuite, sau de prețul mediu de vânzare al proprietăților în ultimii 4 ani, socotindu-se dobînda de 5 la suta, fără ca pe baza acestui din urma criteriu valoarea locativă să depășească prețul mediu al arendarilor din regiune. În valoarea locativă astfel stabilită se considera cuprinse veniturile proprietății, realizate din orice ramura de productiune agricolă sau din transformarea produselor proprii, afară de veniturile din stabilimente industriale de sine stătătoare, aflate pe proprietăți, cum: mori, fabrici de spirt și alte asemenea.

3.Venitul impozabil pe proprietăți, și anume:

a)Pentru categoriile 1-6 prin înmulțirea întinderii cu valoarea locativă medie pe hectar;

b)Pentru celelalte categorii, pe fiecare proprietate, după contractele de arenda în vigoare, iar în lipsa prin apreciere în comparatie cu alte proprietăți similare arendate. Pentru terenuri de agrement, în lipsa de contracte de arendare, venitul va fi de 8 la suta, asupra prețului de vânzare fixat pentru calitatea de pămînt corespunzătoare.

4.Condițiunile în cari se exploatează fiecare proprietate, dacă e arendată sau exploatată de proprietar, ori dacă proprietarul domiciliază în străinătate, și în fine,

5.Sa stabilească impozitul cuvenit a se plati pentru fiecare proprietate, după cota aplicabilă.

Art. 5

Text inițial · din 23.02.1923

La prețul contractelor de arenda, după cari se fac evaluarile și se stabilesc veniturile, se vor adaoga toate sarcinile impuse arendașului, cari legalmente privesc pe proprietar, cum și accesoriile în bani sau în natura pe cari arendașul e obligat a le da peste arenda. Pentru proprietățile din comunele în cari se afla cadastru valoarea locativă și venitul, se vor putea fixa în raport cu evaluarile cadastrale, ținându-se seama de valorile analoage stabilite la recensământ.

Art. 6

Text inițial · din 23.02.1923

Pădurile din cari nu se trage nici un folos nu se impun decât atunci cînd sînt date în tăiere. Cele date în arenda spre alta folosință decât exploatarea lor prin tăiere, sau cari aduc asemenea foloase proprietarului se impun după valoarea locativă pe hectar, stabilită conform art. 4. Cele puse în exploatare prin tăiere se impun potrivit procedurii prevăzută de art. 95, din momentul cînd sînt date altora în tăiere sau cînd începe exploatatiunea, cu cota de 10 la suta, fără distinctiune în ce privește cota dacă pădurile sînt arendate sau exploatate de proprietar. În cazul cînd taierea are ca urmare defrișarea, cota va fi de 20 la suta, afară de acelea cari din oficiu sînt destinate defrișării. În toate cazurile cota va fi sporită la 24 la suta pentru contribuabilii ce locuesc în străinătate în condițiunile prevăzute de art. 3, alin. 3. Pentru pădurile înființate din nou, dela punerea în aplicare a legii, venitul rezultat din prima tăiere este impus pe jumătate. Cîștigurile rezultând din exploatatiune fac obiectul unei impuneri separate, conform art. 30.

Art. 7

Text inițial · din 23.02.1923

Terenurile afectate unei concesiuni miniere sînt supuse la acest impozit numai în ce privește venitul agricol al suprafatei și în afară de taxele prevăzute de legea minelor. Impozitul va inceta pentru întinderea ce n'ar mai putea aduce venit agricol din cauza lucrărilor de exploatare ale subsolului.

Art. 8

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt scutite de acest impozit:

1.În mod permanent:

a)Proprietățile publice afectate unui serviciu public și neproducatoare de venit, cum și cele afectate sporturilor în interes public;

b)Imobilele Statului cari se exploatează în regie.

2.În mod vremelnic:

a)Pentru 10 ani, dela schimbarea lor în pămînt de cultura cu cheltuiala proprietarului, mlastinile și baltile, cum și alte pamanturi necultivabile prin natura lor;

b)Pentru 5 ani dela plantare livezile de pomi roditori și pământurile plantate din nou cu vii, fie prin replantare, fie înființate din nou, afară de cele plantate cu producători direcți;

c)Pentru 5 ani dela repunerea lor în stare de a fi cultivate, prin cheltuiala proprietarului, terenurile devastate în timpul războiului în asa grad, ca devenisera cu totul improprii culturii. Cererile de scutiri vor fi făcute și rezolvate potrivit procedurii prevăzute în art. 99.

Scăderea impozitului va avea loc dela 1 Ianuarie ce urmează cererii, iar epoca de scădere decurge în tot cazul dela 1 Ianuarie a anului ce urmează aceluia în care a avut loc faptul ce motiveaza scăderea.

Art. 9

Text inițial · din 23.02.1923

Proprietarii, uzufructuarii sau titularii oricăror drepturi reale de folosință sînt obligați sa declare proprietățile, intinderile de terenuri posedate, arendările și contractele respective, precum și orice alte acte și împrejurări necesare constatării și asezarii impunerii. Ei vor face declarațiunile după formularele și în termenul ce se va hotărî și publică de ministerul de finanțe. Ele pot fi făcute colectiv, pe formulare anume întocmite, de către toți locuitorii dintr'o comuna, sat ori catun, sub îngrijirea și atestarea primăriei respective și se vor depune prin îngrijirea primarului la perceptia locului, cu cel puțin 3 zile înainte de începerea lucrărilor comisiunii. Comisiunile vor tine seama de aceste declarațiuni la stabilirea impunerilor, evaluarile făcându-se conform art. 4. Ziua începerii lucrărilor comisiunii într'o comuna se va afișa la primărie și perceptie, cu cel puțin 10 zile înainte, dresandu-se proces-verbal. Pentru comunele unde se tine cadastru în regula, proprietarii sînt dispensați a declara datele cuprinse în el.

Art. 10

Text inițial · din 23.02.1923

Comisiunile vor dresa procese-verbale de stabilirea categoriilor, a claselor și a evaluării pe hectar, conform art. 4, punctele 1 și 2, și, îndată ce aceste lucrări sînt terminate, vor afișa procesele-verbale la primăria comunei. După aceasta, vor întocmi tablouri de distribuirea proprietăților pe categorii și clase, cum și de stabilirea veniturilor și impozitului pe proprietăți și proprietari. Aceste tablouri se vor afișa la primărie, imediat după întocmirea lor. Afișarea proceselor-verbale și a tablourilor se va constata prin proces-verbal.

Contribuabilii, precum și oricare reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel în contra acestor hotărîri, în termen de 20 de zile dela aceasta afișare, înaintea comisiunii de apel. Apelul se declara la administrația de constatare respectiva sau la circumscripțiile de constatare ale comunelor unde vor funcționa comisiuni de apel.

Art. 11

Text inițial · din 23.02.1923

Toate apelurile dintr'o comuna, în ce privește gruparea terenurilor pe categorii și clase, cum și valoarea locativă medie pe hectar, se vor putea conexă și judeca prin aceeași hotărîre, și deciziunea data în aceasta privinta va avea putere de lucru judecat față de toți contribuabilii comunei pentru proprietățile aflate în aceeași categorie și clasa. Apelul unuia profita tuturor contribuabililor din comuna.

Contribuabilii vor fi citați colectiv, în ce privește judecarea acestor apeluri, făcându-se publicații cu cel puțin 8 zile înainte de ziua fixată pentru judecata, la primărie, școala, biserica și casele delegaților sătești. Apelantii pot fi reprezentați prin locuitori ai comunei.

Art. 12

Text inițial · din 23.02.1923

Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce privește clasificarea pe categorii și stabilirea valorilor locative; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la articolul 85. Procedura și judecata apelurilor și a recursurilor, cum și orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani, se vor îndeplini conform dispozițiunilor cuprinse în titlul III.

Capitolul 2 Impozitul pe veniturile proprietăților cladite

Art. 13

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt supuse unui impozit de 12 la suta pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosință, veniturile nete din proprietățile cladite sau celor asimilate lor și cari nu sînt prevăzute la cap. 1. Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni în cursul unui an, impozitul va fi de 20 la suta, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcționar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo cel mult 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor sau 2 ani pentru studii speciale cum și dacă se afla în condițiunile prevăzute de art. 3, alin. IV. Fac parte din clădiri, instalatiunile mobiliare și accesoriile cari devin imobile prin destinație. Se va ține seama de excepțiunea prevăzută la art. 30 pentru stabilimentele proprii ale întreprinderilor industriale. Sînt asimilate clădirilor:

a)Terenurile virane din orașe;

b)Terenurile necultivate, afectate unei întreprinderi comerciale sau industriale, ca santiere, depozite, locuri de petrecere sau pentru publicitatea industriala ori comercială;

c)Instalatiunile pe bacuri.

Art. 14

Text inițial · din 23.02.1923

Pentru clădirile cari se închiriază cu mobile venitul impozabil la acest impozit este acela al clădirii fără mobile, afară de cel cari devin imobile prin destinație și servesc la exploatarea imobilelor. Venitul mobilelor va face obiectul impozitului pe veniturile din ocupatiuni necomerciale.

Art. 15

Text inițial · din 23.02.1923

Venitul se determina pe baza valoarei locative a imobilului. Valoarea locativă se stabilește după contractele de închiriere, iar în lipsa lor, prin evaluarea directa în comparatie cu imobilele similare, sau pe baza unei vânzări recente a imobilului impozabil, socotindu-se la preț o dobînda de 5 la suta. Pentru terenurile virane venitul se stabilește după prețul mijlociu de vânzare al acestor terenuri, la care se socotește o dobînda de 5 la suta. La prețul contractului de închiriere se va adauga valoarea tuturor sarcinilor impuse chiriașilor, cari legalmente privesc pe proprietari.

Art. 16

Text inițial · din 23.02.1923

Pentru clădiri și instalatiuni imobiliare venitul net impozabil se obține scăzând din valoarea locativă 20 la suta drept cheltuieli de gestiune, asigurări contra riscurilor, întreținere și amortizare. Pentru terenurile asimilate clădirilor valoarea locativă constitue venitul net impozabil.

Art. 17

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt scutite de acest impozit:

1.În mod permanent:

a)Imobilele publice sau ale așezămintelor de utilitate publică neproducatoare de venit și afectate serviciilor publice sau scopului acestor așezăminte, precum și imobilele particulare puse în mod gratuit la dispoziția unor asemenea așezăminte în același scop;

b)Clădirile parohiale, ale cultelor religioase întreținute de Stat cari nu produc nici un venit și cari s'au bucurat pînă în prezent de asemenea scutiri;

c)Sub condițiunea reciprocității, clădirile aparținînd legatiunilor și consulatelor străine și ocupate de ele;

d)Clădirile rurale ce servesc de locuinta agricultorilor și cari nu au mai mult de 3 camere locuibile, precum și toate cele necesare exploatării agricole a terenurilor.

2.În mod vremelnic:

a)Clădirile noui, pe timp de 5 ani dela data de cînd au devenit utilizabile în total sau în parte. Clădirile reparate chiar radical nu vor fi asimilate clădirilor noui, deci nu vor fi scutite;

b)Pentru 10 ani dela începerea exploatării, stabilimentele de ape minerale naturale recunoscute. După acel termen impozitul se reduce la jumătate pe încă 10 ani;

c)Pentru 10 ani de cînd au devenit locuibile, clădirile construite și cele ce se vor construi de particulari pe loturi cumpărate de la Stat în stațiunile de băi și ape minerale, precum și în stațiunile Techirghiol, Tuzla, Carmen Sylva în condițiunile legii din 1912;

d)Stabilimentele de băi de ape minerale, puse în exploatare exclusiv pentru căutarea sănătății muncitorilor și funcționarilor publici, în mod gratuit, atît timp cat funcționează numai în acest scop;

e)Pentru 10 ani de cînd au devenit locuibile venitul clădirilor construite de societăți de locuințe ieftine, recunoscute ca atare prin legi speciale. După acest termen impozitul se reduce la o pătrime pe 5 ani și la jumătate pe încă 5 ani. Clădirile ce se vor construi în viitor de aceste societăți se scutesc de impozit pe 10 ani;

f)Clădirile noui construite sau cari se vor construi, timp de 10 ani dela aplicarea legii de fața, pe calea Victoriei din Capitala, în conformitatea legilor din Decembrie 1910 și 1913, se scutesc în aceleași condițiuni ca cele din alin. e;

g)Terenurile societăților comunale ale locuințelor ieftine vor fi scutite pe timp de 10 ani dela cumpărarea lor, iar pentru cele deja cumpărate termenul de 10 ani începe dela promulgarea legii.

Art. 18

Text inițial · din 23.02.1923

Valoarea locativă și venitul net impozabil se stabilește din 5 în 5 ani de către comisiunile de recensământ prevăzute la art. 80. Comisiunile de recensământ vor proceda atît la stabilirea venitului clădirilor cari nu se bucura de scutiri permanente, cat și la impunerea celor impozabile, pe loc la fiecare imobil, în intervalul de timp ce se va fixa și publică de ministerul finanțelor prin Monitorul Oficial.

Art. 19

Text inițial · din 23.02.1923

Contribuabilii sînt datori a face declarațiuni pentru fiecare imobil în parte, la perceptiile respective, pe formularele oficiale, în termenele prevăzute prin publicațiunile ministerului de finanțe. Comisiunile vor tine seama de aceste declarațiuni și de actele prezentate, cum și de înscrierile cadastrale.

Art. 20

Text inițial · din 23.02.1923

Pentru toate evaluarile se vor încheia procese-verbale pe imobile și contribuabili, cari vor fi predate la imobil, sub dovada de primire, contribuabilului sau unui membru din familie ori din serviciul sau. În cazul cînd cei în drept a primi procesul-verbal nu se afla fața pentru a da dovada, delegatul fiscului va afișa procesul-verbal de impunere la imobil, iar dacă prin declarația de impunere contribuabilul și-a ales alt loc pentru comunicarea impunerii, va fi comunicat la acel loc. Afișarea sau comunicarea se va constata prin proces-verbal. Contribuabilii, cum și ori ce reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel la comisia de apel prevăzută de art. 80, în termen de 20 de zile dela înmânarea procesului-verbal de impunere sau dela afișarea lui. Apelul se face la administrația financiară sau la perceptiile comunelor neresedinte în cari vor funcționa comisiuni de apel.

Art. 21

Text inițial · din 23.02.1923

Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce privește constatarea și evaluarea venitului; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la art. 85. Procedura și judecata apelurilor și a recursurilor, cum și orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani se vor îndeplini conform dispozițiunilor cuprinse în titlul III.

Capitolul 3 Impozitul asupra veniturilor valorilor mobiliare

Art. 22

Text inițial · din 23.02.1923

Veniturile capitalurilor mobiliare și cele asimilate lor, conform dispozițiunilor din art. următor, sînt supuse unui impozit de 15 la suta, afară de cele mai jos arătate, pentru cari impozitul va fi de: 12 la suta pentru veniturile din acțiuni nominative ale societăților cu capital în majoritate național; 10 la suta pentru veniturile din depozite în numerar la bănci și de 8 la suta pentru cele din scrisurile de credit funciar formate prin asociație de proprietari și autorizate prin lege a emite asemenea obligațiuni, cum și din renta exproprierii, ori din titlurile societăților de locuințe ieftine create în baza legii din 13 Februarie 1910. Impozitul se aseaza asupra veniturilor brute, provenite din România de către oricine s'ar incasa, cum și cele din alta țara luate de către locuitorii tarii, acestea fiind impuse cu 15 la suta, fără distinctiune.

Art. 23

Text inițial · din 23.02.1923

Veniturile impozabile sînt:

1.Dividendele și produsele de orice fel la acțiunile, obligațiunile și orice titluri sau drepturi din valori mobiliare, sub orice denumire, ale societăților și colectivităților de orice fel, afară de dividendele distribuite de băncile populare și cooperativele și federalele enumerate la art. 34, precum și dividendele încasate de băncile populare, cooperative și federale la sumele cu cari ele participa la capitalul centralelor lor, toate aceste dividende impunandu-se conform art. 35 la impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale.

2.Cupoanele la rente și obligațiuni ale Statului Roman, județelor sau comunelor, cari nu au fost scutite de impozite prin legea de emisiune a lor.

3.Rentele viagere dela 25.000 lei anual în sus, cele mai mici fiind supuse la impozitul pe salarii.

4.Dobânzile și produsele de orice fel încasate de cei ce nu fac afaceri de banca, scont sau împrumut, pentru cari aceștia plătesc impozitul prevăzut de art. 30, ce se cuvin la sumele plasate în:

a)Creanțe ipotecare, privilegiate și chirografare. Impozitul va fi calculat asupra unei dobânzi de 6 la suta pentru creanțele comerciale și de 5 la suta pentru cele civile, dacă în aceste creanțe nu se prevede nicio dobînda, ori se prevede o dobînda mai mica. Se exclud dobânzile încasate de comercianți sau industriasi la creanțele comerciale cari au de obiect o vânzare sau alte afaceri de comerț, pentru cari ei sînt supuși impozitului pe beneficiile comerciale și industriale;

b)Depozite de sume de bani la vedere sau cu scadența, cum și soldul creditor de dobânzi al conturilor curente la bănci;

c)Garanții în numerar.

5.Tantiemele acordate de societăți în afară de cele plătite directorilor și funcționarilor întreprinderii, cari vor fi impuse la impozitul pe salarii.

6.Redevențele în bani sau în natura, precum și sumele primite dintr'o dată sau periodic pentru cesiuni de drepturi sau de exercițiul unor drepturi, concesiuni miniere sau închirieri ori arendări de întreprinderi comerciale ori industriale. Intra în venit valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare ce concesionarii, arendașii și chiriașii sînt obligați să facă în profitul beneficiarului.

Art. 24

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt scutite de acest impozit:

a)Dobânzile la economiile înscrise pe livretele de economie ale Casei de Depuneri, la economiile pînă la 10.000 lei înscrise pe carnetele de economie ale Caselor de credit, aparținînd institutiunilor publice ori băncilor populare ce funcționează pe bază de legi și la cele pînă la 5.000 lei, înscrise pe carnetele altor instituțiuni de credit. Se scutește o singura asemenea depunere pentru o persoană. Impozitul se percepe la veniturile sumelor ce trec de cele mai sus prevăzute, iar pentru economiile făcute la băncile populare între 10.000-20.000 lei se reduce la jumătate;

b)Dobânzile creanțelor ipotecare sau privilegiate ale institutiunilor de credit autorizate prin lege sa emita în contul acelor ipoteci obligațiuni supuse impozitului de fața;

c)Renta perpetua de expropriere, precum și celelalte valori mobiliare, ce aparțin institutiunilor culturale ori de binefacere, ce au în vedere un scop de utilitate publică, cu condiția ca aceste valori să fie depuse spre păstrare la Casa de depuneri și consemnațiuni;

d)Veniturile din titluri străine sau din depozite ale personalului diplomatic străin, sub condițiunea reciprocității și în condițiunile ce se vor fixa prin regulament.

Art. 25

Text inițial · din 23.02.1923

Impozitul este datorat din ziua exigibilitatii dreptului creditorilor. Perceperea se face pe cale de reținere de către debitorii dividendelor, cupoanelor, dobânzilor, rentelor, tantiemelor și produselor specificate la art. 23. Impozitul va fi vărsat la stat, conform normelor și în termenele ce se vor stabili prin instrucțiunile Ministerului de Finanțe, aceste termene neputând fi mai mare de 3 luni dela reținere, iar pentru dobânzile plătite la creanțele ipotecare privilegiate sau chirografare, prevăzute la punctul 4, litera a al art. 23, de trei zile. Pentru aceste din urma dobânzi, plata impozitului se va putea efectua prin aplicarea de timbre mobile speciale, pe înscrisul constatând achitarea lor, de îndată ce Ministerul Finanțelor va întocmi și va publică modalitățile de aplicarea și anularea acestor timbre, cum și limita pînă la care se pot face asemenea plati. Pînă la înființarea de timbre, perceptorul sau administrația financiară unde se vărsa impozitul vor face la cerere mențiune despre aceasta pe act. Lipsa acestor vize ori timbre sau a chitanței doveditoare de plată impozitului constituie o dovadă îndestulătoare de sustragerea dela plata, urmând a se aplică sancțiunile legale.

Art. 26

Text inițial · din 23.02.1923

Perceperea și vărsarea impozitului pe veniturile din valorile mobiliare străine, se face pînă la o înțelegere cu diferitele State interesate, de către bancherul, agentul de schimb sau orice altă persoană care efectuează, în România, plata dobânzilor sau veniturilor produse de aceste valori. Oricine face o profesiune sau un comerț din a strânge, plati sau cumpara cupoane, cecuri sau orice alte instrumente de credit, create pentru plata acelor venituri din alte tari, este dator să facă o declarație despre aceasta la administrația financiară a reședinței sale și să se conformeze regulelor stabilite prin instrucțiunile Ministerului de Finanțe. Sînt dispensați de aceste declarațiuni cei obligați la publicarea bilanțului. Cei cari vor incasa din străinătate, fie direct, fie prin altul, asemenea venituri, sînt obligați a vărsa, impozitul la administrația financiară sau la perceptie, în termen de o luna, putând cere vizarea titlurilor pentru dovada plății impozitului.

Art. 27

Text inițial · din 23.02.1923

Vărsarea impozitului reținut de către debitorii veniturilor menționate la punctul 6 de sub art. 23 se va face conform celor arătate în articolul 25, însă cu titlu provizoriu, pînă la stabilirea definitivă a impozitului de către comisiunile de impunere ce vor urma după acea vărsare. Constatarea se face pe baza declarațiunilor ce contribuabilii sînt obligați a da, în conformitate cu dispozițiunile art. 87, ținându-se seama de contracte, registre și orice acte, pe cari atît debitorii, cat și creditorii veniturilor sînt datori a le prezenta. Modalitățile și formele de constatare sînt cele prevăzute în titlul III. Nu intră în venitul impozabil:

a)Amortismentul repartizat pe numărul de ani, cat durează concesiunea, al capitalului investit de concedent în întreprindere și care se pierde pînă la sfîrșitul concesionarii, arendării ori închirierii;

b)Amortismentul anual de cel mult 5% al instalatiunilor utile întreprinderii cari nu se pierd în totul dar rămîn la expirare în stare degradata. Înscrierea impozitului se va face în roluri speciale, unde se va nota și încasarea prealabilă a impozitului. În cazul cînd s'a încasat mai mult se va face compensatiune în anii următori sau cu alt impozit conform art. 114. Dacă aceasta compensare nu se poate face, se va restitui diferența.

Art. 28

Text inițial · din 23.02.1923

Impozitul e în sarcina creditorului chiar dacă prin contracte s'ar prevedea clauza contrarie; orice asemenea clauza contrarie este nulă.

Art. 29

Text inițial · din 23.02.1923

Instanțele judecătorești și orice autoritate publică nu vor putea da curs nici unei cereri relative la asemenea acte sau creanțe ce fac obiectul impozitului de fața și nu vor opera nici o radiere de sarcini, privilegii sau ipoteci asupra imobilelor pînă nu se va justifica plata impozitului, afară de cazurile de dispensa prevăzute de lege.

Capitolul 4 Impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale și industriale

Art. 30

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale și industriale, din exploatări agricole făcute de arendasi, cum și din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendasi sau concesionari, fie de proprietari. Impozitul se sporește cu 2 la suta, pentru veniturile nete din operațiuni de banca, scont sau împrumuturi și se reduce cu 2 la suta pentru veniturile nete ale întreprinderilor cari au de obiect exclusiv exploatări industriale, miniere sau de transport pe cale ferată sau pe apa. În venitul întreprinderilor industriale se socotesc a fi cuprinse veniturile imobilelor afectate industriei cari aparțin exploatatorilor, și cari n'ar putea servi decât în scopul pentru care sînt întrebuințate, fiind legate de exploatarea industriala respectiva. Ele nu sînt dar supuse la impozitul pe veniturile proprietăților agricole sau al celor cladite, ci la cel de fața. Venitul impozabil se stabilește în fiecare an pe baza venitului rezultat în anul ce precede celui de impunere sau în perioada de 12 luni, care a servit la stabilirea ultimului bilanț, în cazul cînd bilanțul nu se încheie pe anul civil.

Art. 31

Text inițial · din 23.02.1923

Venitul net impozabil se obține scăzându-se din veniturile brute rezultate din operațiunile făcute în cursul anului cheltuielile proprii ale întreprinderii, și anume:

1.Chiria sau arenda imobilelor cari servesc întreprinderilor comerciale ori industriale, sau cari sînt destinate exploatării. Dacă aceste imobile sînt proprietatea exploatatorului și sînt impozabile la impozitele pe veniturile proprietăților agricole sau al celor cladite, se va scădea venitul brut evaluat și impus acolo;

2.Dobânzile capitalurilor împrumutate întreprinderii, dacă aceasta are o personalitate juridică distinctă de aceea a împrumutătorului, fie acele dobânzi fixe, fie sub forma participării la beneficiile întreprinderii debitoare;

3.Salariile, retribuțiunile, indemnizarile și remizele plătite agenților, lucrătorilor, funcționarilor întreprinderii, fie în bani, fie în natura;

4.Participările obligatorii la beneficii ale lucrătorilor sau funcționarilor, stabilite prin contract sau statute, precum și gratificatiunile neobligatorii pînă la 50 la suta, din totalitatea retributiunilor anuale;

5.Costul materiilor prime transformate în cursul anului de exploatare pe care s'a încheiat bilanțul;

6.Amortismentul de cel mult 5 la suta pe an din costul imobilelor ce aparțin întreprinderii al căror venit e cuprins în acela al exploatării, și impus la un loc, conform art. 30, alin. III, pînă la amortizarea lor completa. Pentru clădirile uzinelor amortismentul se poate ridica pînă la 8 la suta pe an, iar pentru instalatiunile imobiliare, pînă la 15 la suta, în condițiunile dela punctul 7 ce urmează;

7.Chiria instalatiunilor cari n'au caracterul de imobile prin natură. Dacă acestea aparțin exploatatorului, se vor scădea sumele necesare pentru amortizarea lor, fără a putea depăși 15 la suta din cost. Cota amortizărilor pentru diferitele categorii de industrii va fi fixată de Ministerul Finanțelor după normele ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 84, luându-se și avizul comisiunii industriale de pe lîngă Ministerul Industriei și Comerțului;

8.Amortismentul capitalului investit în concesiuni de exploatări pe termen limitat, cari rămîne neamortizat într'unul din modurile prevăzute la alin. 6 și 7, precum și investirile în instalatiuni utilizabile cari rămîn în proprietatea concedentului. Aceasta parte de capital se amortizeaza repartizandu-se anual pînă la expirarea concesiunii;

9.Alocațiile la Casele de pensiuni și asistența ale funcționarilor, sau primelor plătite de întreprinderi pentru asigurarea funcționarilor pînă la cel mult 10 la suta din salarii, cum și sumele alocate din beneficii pentru instituțiuni de cultura și de asistența socială ale Statului, județelor și comunelor;

10.Cheltuelile diverse sau cheltuelile generale privind strict întreprinderea, între cari intra și cele de întreținere și de asigurare, și afară de impozitul de fața, care privește însuș obiectul întreprinderii. În afară de scazamintele prevăzute în acest articol, nici o alta scădere nu se mai poate face la stabilirea beneficiului net. Astfel nu se vor putea scădea sumele cheltuite spre a da o plus valoare instalatiunilor sau sumelor afectate sporirii întreprinderilor.

Art. 32

Text inițial · din 23.02.1923

După alegerea beneficiului net al societăților anonime pe acțiuni, în urma scaderilor de mai sus, se mai scade:

a)Rezervele statutare pînă la 10 la suta din beneficiul net, atunci cînd rezervele n'au atins încă jumătate din capital, și 5 la suta după ce aceasta limita a fost atinsa, iar cînd ajung egale cu capitalul, nu se mai scade nimic. Rezervele de orice fel ale Băncii Naționale a României nu vor fi impuse decât atunci cînd se vor distribui acționarilor sub orice formă, chiar prin sporire de capital. În acest caz se va scădea cota-parte ce revine Statului în raport cu capitalul sau în Banca; Rezervele matematice ale societăților de asigurare nu sînt impozabile întru cat n'ar cuprinde beneficii ale societății;

b)Rezervele speciale pentru creanțele dubioase, trecute ca atare în bilanț. Aceste rezerve, în total, nu vor putea trece de 3 la suta din plasamentul în creanțe al întreprinderii. Partea ce trece va fi impusa.

Art. 33

Text inițial · din 23.02.1923

Nu sînt supuse decât la impozitul complimentar prevăzut la art. 42 sumele ce intră în compunerea beneficiului net al societăților pe acțiuni pentru cari s'a plătit impozitul mobiliar și anume:

a)Participările reale la beneficiile altor societăți, dovedite cu acte, cum și veniturile din sumele plasate în mod permanent, în efecte publice supuse impozitului mobiliar;

b)Redevențele din concesiuni;

c)Dobânzile cuvenite la sumele depuse spre fructificare sau păstrare.

Cheltuielile speciale privitoare numai la sumele de mai sus nu pot fi scăzute din beneficiul impozabil. Din beneficiul net total rămas după scăderea rezervelor scutite, conform articolului precedent și a sumelor de mai sus, se impune cu cotele prevăzute la art. 30 ceea ce rămîne după deducerea dividendului, care e supus impozitului mobiliar. La stabilirea beneficiului net impozabil al institutiunilor financiare create de Stat se va scădea partea ce revine Statului pentru dreptul sau regalian concedat acelor instituțiuni. Societățile ipotecare prin asociațiune mutuala de proprietari, constituite pe baza Legii din 5 Aprilie 1873, nu sînt impuse decât pentru aceea parte a excedentului dintre venituri și cheltuieli, care, conform deciziunilor adunării generale, se restituie imprumutatilor societari prin imputare asupra ratelor datorite de ei.

Beneficiul distribuit ca dividend acționarilor de băncile populare, cooperativele și federalele enumerate la art. 34, neimpunandu-se la impozitul mobiliar, conform art. 23, este supus acestui impozit în condițiunile prevăzute la art. 35.

Art. 34

Text inițial · din 23.02.1923

Se scutesc de impozit:

a)Pentru 3 ani dela constituirea lor, cooperativele de meseriasi, funcționari și muncitori, precum și asociațiile și cooperativele din industria casnica, băncile populare, cooperativele sătești, cooperativele populare orășenești, cari distribuie mărfurile numai membrilor, cum și federalele acestor cooperative și bănci, dacă ele satisfac condițiunile impuse prin legile lor organice spre a obține scutirea de impozite similare de pînă acum. Impunerea începe dela 1 Ianuarie a anului ce urmează implinirii termenului de 3 ani;

b)Societățile functionaresti sau în scop de binefacere, cari se bucura de scutire pe bază de legi speciale, întru cat nu fac operațiuni decât cu membrii funcționari și se conformează condițiunilor stabilite prin legile lor organice;

c)Casele comunale de păstrare pentru veniturile cari servesc edilitatii publice; depunatorii vor plati însă impozitul pe venitul valorilor mobiliare;

d)Societățile pentru exploatarea apelor minerale ale Statului, menționate în Legea din 18 Aprilie 1909, pînă la împlinirea termenului de scutire de 10 ani dela începerea exploatării prevăzută în aceea lege.

Art. 35

Text inițial · din 23.02.1923

Impozitul se reduce:

a)Cu jumătate pentru cooperativele, băncile populare și federalele prevăzute în art. precedent, alin. a, pentru societățile pentru construirea de locuințe ieftine, înființate conform legii speciale, dacă satisfac condițiunile legilor lor organice, precum și pentru asociațiunile profesionale fără scop lucrativ, cari nu împart sub nici o formă beneficiile membrilor lor, ci le întrebuințează în scop de utilitate generală recunoscută; de asemenea pentru asociațiile și societățile de industrie casnica sau avînd de obiect exclusiv producerea sau desfacerea obiectelor de industrie casnica;

b)Cu un sfert pentru cooperativele, băncile populare și federalele, precum și asociațiile sau societățile de industrie casnica prevăzute la alin. a, cari au peste 6 ani de funcționare și capital vărsat de peste un milion lei.

Art. 36

Text inițial · din 23.02.1923

Întreprinderile industriale și miniere noui se vor bucura de scutire de impozitul de fața pînă în al cincilea an dela punerea în funcționare, dacă beneficiul lor net anual nu trece de 8 la suta din capital împreună cu rezervele, și de o reducere la jumătate dacă aceasta rentabilitate e cuprinsă între 8-10 la suta. Intra între acestea și cele distruse de razboiu pentru partea refăcută, dacă aceasta trece de o treime din totalul instalatiunilor, clădiri și mașini. Aceste scutiri ori reduceri se acordă numai întreprinderilor cu capital industrial în majoritate național și sub rezerva îndeplinirii condițiunilor impuse de legile și regulamentele industriale și miniere pentru acordarea unor asemenea avantaje.

Art. 37

Text inițial · din 23.02.1923

Impozitul se aseaza pentru fiecare întreprindere din România în parte pe numele exploatatorului la sediul directiunii fiecărei întreprinderi sau, în lipsa, acolo unde are loc principala activitate a întreprinderii. Societățile pe acțiuni sînt impuse la sediul lor pentru beneficiul realizat din toate întreprinderile și sucursalele lor din țara. Întreprinderile cari n'au sediul în țara sînt impuse la locul unde se afla sucursalele, pentru beneficiile realizate în țara, ele fiind obligate a le declara și a încheia bilanț pentru operațiunile și capitalul din cari a rezultat acele beneficii.

Art. 38

Text inițial · din 23.02.1923

Constatarea venitului și stabilirea impozitului se face după normele de mai jos și pe baza declarațiunilor ce contribuabilii sînt obligați a da anual sau la începerea întreprinderilor, conform regulelor prevăzute la titlul III. Declarațiunea trebuie să cuprindă capitalul întrebuințat în întreprindere, venitul brut și net realizat în anul încheiat la 31 Decembrie precedent sau în perioada de timp pe cari e încheiat bilanțul, cifrele propuse ca scaderi conform art. 31, precum și toate justificările necesare în sprijinul cifrelor ce declara. Declarațiunea va fi însoțită de bilanț și de contul de profit și pierdere; iar pentru cei ce n'au obligațiunea întocmirii lui și nici nu l-au încheiat în regula, pe lîngă cifrele indicate ca venituri și capital, vor declara cifra afacerilor.

Art. 39

Text inițial · din 23.02.1923

Stabilirea venitului net impozabil se face într'unul din următoarele moduri:

1.După elementele bilanțului, pentru cei obligați la publicarea lui, sau pentru cei cari l-au încheiat în regula, corespunzînd cu registrele regulat ținute în conformitate cu art. 31.

2.Prin constatarea directa sau prezumții, în celelalte cazuri, bazate pe următoarele elemente:

a)După cifra afacerilor anului precedent, comparata cu aceea a altor exploatări similare;

b)Dacă cifra afacerilor nu se poate constata precis după registre, sau din orice alte elemente, venitul impozabil se va stabili prin apreciere în comparatie cu alți contribuabili de aceeas categorie și importanța.

Art. 40

Text inițial · din 23.02.1923

Aprecierea veniturilor nete ale arendașilor, în cazul cînd nu țin o contabilitate regulată, și nu se poate dovedi acest beneficiu, se va face ținându-se seama de valoarea locativă a proprietății exploatate, stabilită la recensământ, conform normelor ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 84. Pentru păduri și mine, în afară de prevederile legii minelor, venitul net al exploatatorilor, oricărei ar fi ei, se stabilește tot pe calea prevăzută la art. 38 și 39.

Art. 41

Text inițial · din 23.02.1923

Pentru primul an de exercitare al unei întreprinderi, venitul se constata pe calea prevăzută de art. 39, alin b. Dacă întreprinderea a început în anul precedent, venitul acelui an serva de baza pentru cel de impunere, numai în cazul cînd este constatat prin bilanț, și dacă exercitarea a durat mai mult de 3 luni. În acest caz venitul se socotește raportandu-se la timpul cat a avut loc exercitarea. Cînd exercitarea în anul precedent a avut loc mai puțin de 3 luni, sau cînd venitul e constatat pe alta cale decât după bilanț, impunerea se stabilește după normele prevăzute la punctul 2, alin. b, din articolul 39. Pentru societățile pe acțiuni impozitul, atît pe primul an, cat și pe al doilea, se stabilește după încheierea primului bilanț, cari va servi de baza la impunerea pe acești doi ani. Din impozitul ce se va stabili pe baza bilanțului ultimului an de exercitare, se va scădea impozitul plătit pe primul an.

Art. 42

Text inițial · din 23.02.1923

Ca un complement al acestui impozit, veniturile aparținînd contribuabililor mai jos vizati, sînt supuse la un adaus de impozit dacă aceștia se găsesc în condițiunile ce urmează:

a)Contribuabilii obligați la publicarea bilanțului sau aceia cari au registre regulat ținute și bilanț încheiat în regula, sînt supuși la aceasta suprataxare dacă beneficiul lor net anual trece de 75.000 lei, și în condițiunile de rentabilitate de mai jos;

b)Contribuabilii cari nu au bilanț și registre în regula și nu li se poate stabili capitalul real pus în întreprindere, dar a căror cifra de afaceri trece de un 1.000.000 lei, sînt considerați a avea un capital egal cu jumătate din cifra afacerilor. Ei vor fi suprataxati în aceleași condițiuni cu cei din aliniatul precedent, avînd în vedere beneficiul stabilit conform art. 39.

În afară de societățile pe acțiuni, la calculul rentabilitatii capitalul nu va fi socotit mai mic de jumătate din cifra afacerilor. Pentru comercianții și industriasii particulari, după ce se face calculul rentabilitatii, la impunere, se scade 10 la suta din beneficiul ales conform prevederilor acestui impozit. Impozitul complimentar se stabilește odată cu impozitul prevăzut de art. 30, potrivit dispozițiunilor din acest capitol și asupra aceluias venit, iar pentru societățile pe acțiuni și asupra sumelor arătate în art. 33, inclusiv dividendul. Cota de impunere variaza după rentabilitatea capitalului, adică după raportul dintre capital, împreună cu totalul rezervelor și beneficiul net, fără rezervele prevăzute de art. 32 și 124, însă inclusiv sumele prevăzute la art. 33, cum și dividendul, precum urmează.

Dacă rentabilitatea anuală este: SUPRATAXA VA FI:

Pentru Soc. pe acț. Pentru particulari

Dela 10% incl. până la 11% 0,5 % -

'' 11' '' '' '' 12' 1 '' -

'' 12' '' '' '' 13' 1,5 '' -

'' 13' '' '' '' 14' 2 '' -

'' 14' '' '' '' 15' 2,5 '' -

'' 15' '' '' '' 16' 3 '' 0,5 %

'' 16' '' '' '' 18' 4 '' 1 ''

'' 18' '' '' '' 20' 5 '' 1,5 ''

'' 20' '' '' '' 22' 6 '' 2 ''

'' 22' '' '' '' 25' 7 '' 2,5 ''

'' 25' '' '' '' 30' 8 '' 3 ''

'' 30' '' '' '' 35' 9 '' 3,5 ''

'' 35' '' '' '' 40' 10 '' 4 ''

'' 40' '' '' '' 45' 11 '' 4,5 ''

'' 45' '' '' '' 50' 12 '' 5 ''

'' 50' '' '' '' 60' 13 '' 6 ''

'' 60' '' '' '' 70' 14 '' 7 ''

'' 70' '' '' '' 80' 15 '' 8 ''

'' 80' '' '' '' 90' 16 '' 9 ''

'' 90' '' '' '' 100' 17 '' 10 ''

'' 100' '' '' '' 120' 18 '' 11 ''

'' 120' '' '' '' 160' 19 '' 12 ''

'' 160' '' '' '' 200' 20 '' 13 ''

'' 200' '' '' '' 250' 21 '' 14 ''

'' 250' '' '' '' 300' 22 '' 15 ''

'' 300' '' '' '' 350' 23 '' 16 ''

'' 350' '' '' '' 400' 24 '' 17 ''

'' 400' '' '' '' 450' 25 '' 18 ''

'' 450' '' '' '' 500' 26 '' 19 ''

'' 500' în sus........... 27 '' 20 ''

Pentru institutiunile financiare create de Stat cu participarea lui progresiva la beneficii, o cota se va stabili ținându-se seama de partea din beneficii ce revine Statului conform conventiunii și legii speciale dintre Stat și aceste instituțiuni. Societățile pe acțiuni cari dau lucrătorilor sau funcționarilor participatii la beneficii, obligatorii prin statute sau prin lege de cel puțin 25 la suta din beneficiul net și cele profesionale vor plati impozitul complimentar redus cu o pătrime.

Capitolul 5 Impozitul pe salarii

Art. 43

Text inițial · din 23.02.1923

Veniturile nete provenite din salarii, lefuri publice și private, remunerații, gratificatii sau din indemnizații de orice fel, participari la beneficii ale lucrătorilor și funcționarilor, pensiuni, cum și din rente viagere mai mici de 25.000 lei anual, sînt supuse unui impozit conform prevederilor de mai jos, în cazul cînd aceste venituri se încasează periodic cu ora, cu ziua, săptămîna, luna sau anul și au caracter de continuitate. Cota impozitului este de: 4 la suta pînă la venitul de 4.000 lei lunar ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora; 8 la suta pentru diferența ce trece de 4.000 lei lunar. Impozitul loveste toate veniturile sus menționate provenite din România de către oricine s'ar incasa, afară de lista civilă, cum și cele luate din alta țara de către orice locuitor al tarii.

Art. 44

Text inițial · din 23.02.1923

Venitul net se stabilește adaugand la cifra retributiunii periodice de orice fel, pensiunilor sau rentelor viagere, valoarea indemnizațiilor sau suplimentelor în natura și scăzând sumele cheltuite cu îndeplinirea serviciului. Venitul net este impozabil numai dacă suma tuturor veniturilor aci impozabile depășește 750 lei lunar, ori suma respectiva anuală saptamanala, zilnica sau pe ora, rotunjindu-se prin neglijarea fracțiunilor sub 10 lei dela 750 pînă la 4.000 lei venit impozabil lunar, sau 48.000 lei anual, sub 100 lei dela aceste cifre în sus, iar pentru veniturile impozabile socotite pe zi sau pe ora prin neglijarea banilor.

Art. 45

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt scutiți de acest impozit agenții diplomatici și consulari străini, sub rezerva reciprocității diplomatice. Sînt scutiți de asemenea invalizii cari au infirmități dobândite în război, precum și văduvele și orfanii de război pentru pensiunile pe cari le primesc în aceste calități.

Art. 46

Text inițial · din 23.02.1923

Venitul impozabil se obține scăzându-se din venitul net:

a)Câte 750 lei lunar, ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora. Dacă contribuabilul are mai multe venituri, de felul celor aci impuse, fără a întrece în total limita de mai sus, scăderea se face o singură dată, fiind obligat sa declare aceasta la reținerea impozitului;

b)Din salariile muncitorilor manuali, lucrand cu ziua, cu ora sau în acord, tot ce aceștia primesc peste 20 zile lunar;

c)Vărsămintele pînă la 10% din venitul brut ce se face de către sau pe seama contribuabilului pentru asigurarea unei pensii, precum și cotizațiile pentru asigurarea de accidente și de viața. Limitele de venit prevăzute în acest articol și în articolele 43, 44 și 46 vor putea fi modificate prin legea bugetară, de îndată ce cursul leului față de valoarea lui în aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferența din momentul aplicării legii de fața.

Art. 47

Text inițial · din 23.02.1923

Toate instituțiile, Statul, județele, comunele, stabilimentele publice și de utilitate publică, societățile, comercianții, industriasii, meseriașii și oricine plătește sau procura funcționarilor, amploiatilor, comisilor, lucrătorilor, servitorilor sau altora salarii sau orice alte indemnizații în bani sau în natura, mai sus vizate, sînt obligați sa retina impozitul asupra sumelor ce plătesc. Impozitul reținut va fi vărsat la prescripțiile fiscale, în luna ce urmează aceleia în care s'a făcut reținerea, în conformitate cu instrucțiunile publicate ale ministerului de finanțe. La vărsare se va prezenta un stat, cuprinzînd toate indicatiunile pretinse prin instrucțiuni și prin formularele oficiale. Pentru salariile din alte tari, cei ce le primesc sînt obligați a face vărsarea impozitului direct la perceptii în termen de o luna.

Capitolul 6 Impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupatiuni neimpuse la alte impozite

Art. 48

Text inițial · din 23.02.1923

Sînt supuse unui impozit de 8 la suta veniturile nete din profesiuni libere, cum și orice venituri neimpozabile la alt impozit elementar, din ocupatiuni necomerciale, din exploatatiuni lucrative exercitate în mod obișnuit sau accidental, sau orice alt venit intamplator. Pentru asemenea venituri ocazionale din afaceri izolate, cota de impunere va fi aceea prevăzută la impozitul elementar respectiv pentru afacerile de aceeas natură. Veniturile lucrărilor din profesiuni literare, artistice, științifice și didactice, sînt supuse unui impozit de 5 la suta.

Art. 49

Text inițial · din 23.02.1923

Pentru locuitorii tarii și pentru cetățenii români, oriunde le-ar fi reședința, venitul impozabil va cuprinde toate cîștigurile realizate în țara sau străinătate mai sus vizate; pentru străinii locuind în alta țara, numai cele realizate în țara.

Art. 50

Text inițial · din 23.02.1923

Venitul net va fi obținut scăzându-se din suma încasărilor totale, cheltuelile strict necesare pentru obținerea venitului. Pentru profesiunile libere aceste cheltuieli se fixează la 1/3 din totalul brut al venitului, afară de cazul cînd contribuabilul va dovedi ca aceste cheltuieli sînt superioare acestei treimi, în care caz se vor scădea cheltuielile sale reale.