Legea nr. 3472/1921

Teritoriul de peste Dunăre anexat prin tratatul dela București din 28 Iulie 1913 și legea din 11 Decembrie 1913, în întinderea și cu limitele acolo prevăzute, cunoscut sub numele de Dobrogea Noua, face parte din Regatul României, formând cu el un singur Stat indivizibil.

Dobrogea Noua se împarte în doua județe: Durostor și Caliacra. Județul Durostor are comune urbane: Silistra și Turtucaia, Silistra fiind capitala județului. Județul Caliacra are comune urbane: Bazargic, Balcic și Cavarna, Bazargic fiind capitala lui. Numărul și denumirea plasilor și numărul comunelor rurale cu satele și catunele ce le compun și denumirea lor sînt cele fixate prin anexa dela finele acestei legi.

Marca județului Durostor este efigia lui Mircea cel Batran, iar a județului Caliacra un far.

Constitutiunea, legile, regulamentele și orice dispozițiuni, cari sînt în vigoare în Regatul României, se aplică și se vor aplica și în Dobrogea Noua, cu excepțiunile legii de fața.

Toate legile și regulamentele contrarii legii de fața sînt și rămîn abrogate.

Sînt cetățeni români:

a)toți foștii cetățeni bulgari cari la data de 28 Iunie 1913 erau domiciliați în Dobrogea Noua și ca atare au devenit cetățeni români, în conformitate cu legea pentru organizarea Dobrogei Noui din 1 Aprilie 1914;

b)toți românii de origina;

c)toți cei domiciliați în Dobrogea Noua, cari vor deveni cetățeni români în baza dispozițiunilor legii de fața.

Calitatea de cetățean român se pierde și se redobândește în condițiunile prevăzute de art. 17 și următorii din codul civil.

Nu pot deveni cetățeni români:

a)Locuitorii din Dobrogea Noua cari au făcut declarațiune de neacceptarea cetateniei române, prevăzute de art. 4 din Legea pentru organizarea Dobrogei Noui, din 1 Aprilie 1914;

b)Locuitorii din Dobrogea Noua cari au emigrat după data de 28 Iulie 1913;

c)Toți acei cari cad sub prevederile art. 17 și 20 din codul civil și art. 30 din Constituție.

Femeea maritata urmează condițiunea juridică a soțului și copiii minori pe a părinților. Copiii minori ai căror părinți au declinat calitatea de cetățean român pot s-o redobandeasca făcînd declarație în cursul anului, după majoritate, înaintea președintelui tribunalului domiciliului lor.

Recunoașterea calității de cetățean român se va face pentru fiecare județ de către o comisiune instituită de ministerul justiției și compusa din președintele tribunalului respectiv, prefectul județului sau delegatul ministerului de interne și un notabil dintre locuitorii județului cei mai greu impusi.

Comisiunea va începe a lucra imediat după decretarea regulamentului legii de fața, iar durata funcționarii comisiunii va fi cea prevăzută în acel regulament.

Cei cari fiind domiciliați în Dobrogea Noua nu au fost încă recunoscuți ca cetățeni români, precum și acei cari nu vor putea face aceasta dovada, de vor voi să obțină aceasta recunoaștere, vor trebui să se adreseze în scris președintelui comisiunii în termen de 30 zile dela punerea în aplicare a acestei legi. Nestiutorii de carte se vor putea prezenta președintelui comisiunii, care va fi dator sa primească și sa consemneze declarațiunile lor.

Hotărîrile comisiunilor se vor da cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunoștința celor interesați, sau dela pronunțare pentru procurorul tribunalului și procurorul general.

La darea hotărârilor va lua parte și pune concluziuni procurorul tribunalului ori de câte ori va fi informat ca se incearca de către cei interesați a obține calitatea de cetățean român din frauda. În asemenea cazuri, cum și în cazul fraudei descoperite după darea hotărârilor, procurorul tribunalului și procurorul general al Curții de apel vor avea dreptul de a apela hotărîrile în termen de un an dela pronunțarea lor.

Cetățenii români din Dobrogea Noua se vor bucura de toate drepturile civile și politice prevăzute de legile tarii, cu excepțiunile cuprinse în legea de fața.

Locuitorii din Dobrogea Noua cari au devenit cetățeni români vor putea dobândi imobile rurale în Dobrogea Noua.

Presa este libera. Delictele de presa vor fi judecate de tribunalele ordinare, compuse însă din trei judecători. Hotărîrile vor fi date cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta.

Întrunirile publice vor fi permise cu îndatorirea pentru organizatorii lor de a înștiința pe administratorul plășii sau pe notar în comune rurale sau pe prefect sau poliția în cele urbane.

Contravenirea la aceasta dispozițiune va atrage imediata dizolvare a întrunirii, iar organizatorii ei vor fi pedepsiți cu închisoare dela 15 zile la 3 luni. Dacă întrunirea va fi fost secreta, organizatorii ei vor fi pedepsiți cu închisoare dela 3 luni la un an.

Dreptul de asociațiune se va exercita sub controlul justiției. O declarațiune, arătând scopul asociațiunii, modul de organizare, numele membrilor și mijloacele pentru realizarea scopului, se va face la președintele tribunalului local. Dacă nu s-ar face acea declarațiune sau dacă scopul ce urmărește sau mijloacele ce s-ar întrebuința ar fi contrarii siguranței și ordinei publice, asociația va fi imediat dizolvată printr-o ordonanța a președintelui tribunalului respectiv, cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta, în termen de 10 zile dela aducerea ei la cunoștința celor interesați.

Cei ce vor contraveni la vreuna din îndatoririle prevăzute în art. precedent, se vor pedepsi cu închisoare dela 15 zile la 3 luni.

Societățile comerciale vor fi supuse dispozițiunilor codului de comerț.

În privinta învățămîntului și cultului din Dobrogea Noua, pe lîngă legile și regulamentele din restul tarii, se vor aplica și dispozițiunile art. 10 pînă la 20 incluziv din legea pentru organizarea Dobrogei Noua, promulgată la 1 Aprilie 1914.

În privinta administrației și institutiunilor județene și comunale din Dobrogea Noua, se vor aplica toate dispozițiunile legilor și regulamentelor din restul tarii, cu excepțiunile legii de fața.

a)Personalul administrativ

Prefectul este reprezentantul întregului guvern și organul de execuție al tuturor departamentelor. Pe lîngă drepturile și îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile și regulamentele în vigoare în restul tarii, prefectul va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din județul sau, precum și dreptul de control asupra tuturor funcționarilor Statului, județelor și comunelor, afară de justiție și armata, cu îndatorirea de a raporta de îndată ministerului respectiv și ministerului de interne.

Directorul de prefectura va ajuta pe prefect în îndeplinirea atributiunilor sale și, pe lîngă drepturile și îndatoririle pe cari i le conferă legile și regulamentele din restul tarii, va fi capul tuturor serviciilor pendinte de prefectura.

Administratorul de plasa, pe lîngă drepturile și îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile și regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din plasa sa, precum și dreptul de control asupra tuturor funcționarilor Statului, județului și comunelor din plasa sa, incluziv ai comunelor urbane neresedinte de județ, afară de justiție și armata, cu îndatorirea de a raporta de îndată prefectului.

Fiecare plasa va avea cancelaria sa, la care va funcționa câte un secretar-ajutor al administratorului de plasa, și un copist-arhivar. Secretarul-ajutor va fi capul cancelariei plășii, va expedia lucrările curente și va îndeplini orice alte delegatiuni speciale de serviciu ce i se vor da de către administratorul plășii cu aprobarea prefectului.

Notarul va fi numit prin decizie prefectorala și, pe lîngă drepturile și îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile și regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra tuturor serviciilor comunale și asupra tuturor funcționarilor din comune, afară de justiție și armata. Ca reprezentant al puterii centrale, notarul va fi auxiliarul administratorului de plasa și ofițer de poliție judiciară auxiliar al procurorului.

Jandarmeria rurală din județ va fi la dispoziția organelor administrative și judecătorești în interesul ordinei, siguranței publice și interesul executării legilor, regulamentelor și dispozițiunilor acelor organe.

Comandantul companiei de jandarmi va fi la dispozițiunea prefectului, procurorului și judecătorului de instrucție și al judecătorului de ocol în interesul arătat mai sus, iar subalternii săi la dispozițiunea administratorului de plasa și judecătorului de ocol.

Jandarmii, ca organe de execuție, vor da tot concursul lor autorităților în interesul aplicării legilor și regulamentelor și vor putea fi însărcinați de autoritățile judecătorești și cu îndeplinirea actelor de procedura penală.

Vânzarea și purtarea armelor, precum și întrebuințarea materiilor explozibile nu se vor putea face fără autorizarea prefectului, data cu avizul conform al procurorului tribunalului respectiv. Contravenienții, pe lîngă confiscarea armelor și materiilor explozibile și închiderea magazinelor de vînzarea lor, vor fi pedepsiți cu închisoare dela 15 zile la 6 luni sau cu amendă dela 100 la 3.000 lei.

b)Institutiunile județene și comunale

Pînă la alegerea și instalarea consiliilor județene, toate atribuțiunile conferite lor prin legile și regulamentele tarii vor fi îndeplinite în fiecare județ de către o comisiune judeteana interimara, numita prin decret regal după propunerea ministrului de interne și compusa din 15 membri recomandați de prefectul respectiv dintre notabilii locuitori stabili din județ.

Pînă la alegerea și instalarea consiliilor județene, în ce privește atribuțiunile delegatiunii județene, se va proceda conform art. 96 din legea consiliilor județene.

Veniturile județelor vor fi acelea cari le au și județele din restul tarii. Se vor percepe 4 zecimi asupra tuturor darilor către Stat pentru bugetul administrațiunii județene și 3 zecimi pentru bugetul drumurilor, dar numai atîta vreme cat se încasează fostele zecimi și în restul tarii.

Fiecare comuna urbana și rurală se va administra, pînă la alegerea și instalarea consiliilor comunale, de către o comisiune interimara numita cu decret regal după propunerea ministerului de interne pentru comunele urbane resedinte de județ, și direct de către prefect pentru celelalte comune urbane și pentru comunele rurale. Comisiunile interimare vor fi compuse din 9 membri la comunele urbane resedinte de județ, din 7 membri la celelalte comune urbane și din 5 membri la comunele rurale.

Fiecare comisiune interimara va avea pentru comunele urbane resedinte de județ un președinte și doi vice-presedinti numiți prin decret regal și pentru celelalte comune un președinte și un vice-președinte numiți de prefect.

În capul fiecărui sat va funcționa un ocarmuitor sătesc numit de prefect și avînd glas consultativ în comisiunea interimara a comunei de care depinde satul sau.

Comisiunile interimare vor avea toate atribuțiunile pe cari legile și regulamentele tarii le conferă consiliilor comunale.

Președinții și vice-președinții comisiunilor interimare comunale, pentru abateri dela datorie, vor putea fi suspendați de către prefect în comunele urbane și de către administratorul plășii în comunele rurale. Suspendarea lor nu va putea trece de 10 zile.

Pînă la întocmirea unui regim administrativ unitar pentru toată țara, județele și comunele vor contribui la cheltuielile necesare pentru întreținerea serviciilor publice în condițiunile și după normele în vigoare la data promulgării prezentei legi pentru Dobrogea Noua.

În privinta justiției din Dobrogea Noua se vor aplica toate dispozițiunile legilor și regulamentelor din restul tarii, cu excepțiunile legii de fața.

a)Instanțele judecătorești

Pe lîngă judecătoriile de ocol desemnate de ministerul justiției, după densitatea populației musulmane, va funcționa și câte un judecător musulman asa numit cadiu. El va rezolva și va judeca după legile și uzurile musulmane afacerile dintre mahomedani privitoare la organizarea familiei, la puterea părintească, la căsătorie, la divorț și la succesiunile ab-intestat. În judecarea acestor afaceri cadiul va fi asistat de un grefier, numit dintre cei care cunosc bine limba turca, limba bulgara și limba română.

Cadiul și grefierul, în ce privește modul lor de a funcționa și de a se purta cu justițiabilii, vor fi sub controlul judecătorului de ocol și al președintelui tribunalului.

Hotărîrile cadiului, redactate în limba română, vor fi date cu drept de apel la tribunalul local în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunoștința celor interesați.

Comuna Garvan din județul Durostor, va trece dela judecătoria ocolului Acadanlar la judecătoria ocolului Silistra, amândouă fiind în același județ Durostor. Trecerea va avea loc la o luna după promulgarea prezentei legi, prin îngrijirea ministerului de justiție. Afacerile pendinte pînă la efectuarea trecerii la judecătoria ocolului Acadanlar, privitoare pe comuna Garvan, se vor termina tot la acea judecătorie. De asemenea și executările în curs.

Fiecare tribunal se va compune dintr-un președinte, trei judecători, un supleant, un grefier, mai multe ajutoare de grefa, din cari unul va fi arhivar, doi sau mai mulți translatori pentru limba turca și limba bulgara, un registrator, mai mulți copisti, după trebuințele serviciului, și un telal. La fiecare tribunal va funcționa și un cadiu, care va lucra în toate afacerile dintre mahomedani, relativ la puterea părintească, la căsătorie, la divorț și la succesiunile ab-intestat și va lua parte ca judecător împreună cu 2 judecători ai tribunalului în toate apelurile contra hotărârilor date de către cadiii depe lîngă judecătoriile de ocoale. Unul din judecătorii tribunalului va fi numit judecător de instrucție. El va avea un grefier și unul sau mai mulți copisti, după trebuinta.