Hotărâre a Parlamentului nr. 44/2021
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 44/2021
Nu avem informații despre actualitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 44/2021.
Textul actului
Articolele 1–1 din 1 (pagina 1 din 1)
Art. 1 # ARTICOL UNIC
Text inițial · din 22.04.2021
Luând în considerare Opinia nr. 4c-22/185, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 13 aprilie 2021, Camera Deputaților:
1.susține abordarea propusă de comunicarea privind un nou spațiu european de cercetare, pentru a stimula performanța Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării, pentru a transforma rezultatele cercetării excelente în inovare disruptivă și pentru a mobiliza pe deplin capacitățile tehnologice și de cercetare din regiunile mai puțin dezvoltate;
2.apreciază necesitatea unei abordări mai cuprinzătoare privind stimularea mobilității cercetătorilor care să permită, într-o mai bună măsură, reținerea și valorificarea talentelor și abilităților acestora;
3.recomandă o mai strânsă sincronizare a programelor de finanțare a cercetării existente la nivel european, precum Orizont Europa cu ecosistemele industriale, asigurând complementaritate acțiunilor de sprijin al carierei în domeniul cercetării;
4.subliniază că este necesară o campanie de informare pentru înlăturarea obstacolelor din calea publicării rezultatelor cercetării științifice, în regim de acces deschis, pentru a evita confuziile, percepțiile eronate și slaba implicare a instituțiilor de cercetare;
5.recomandă organizarea unei rețele europene dedicate schimbului de experiență și de bune practici în ceea ce privește implicarea tinerilor cercetători în furnizarea rezultatelor cercetării științifice în regim de acces deschis;
6.recomandă îmbunătățirea accesului publicului și al cercetătorilor la datele colectate de sateliții europeni, astfel încât utilizarea acestora să devină o activitate de rutină, atât în știință și tehnică, cât și în administrația publică și în educație;
7.subliniază nevoia consolidării acțiunilor de susținere a centrelor de transfer tehnologic pentru a accelera transferul rezultatelor cercetării și inovării în economie;
8.apreciază necesitatea unei atenții sporite valorizării științei printr-o mai bună conectare a inovării cu educația și formarea, în vederea punerii în practică a cunoștințelor științifice ale UE;
9.recomandă sprijinirea înființării unui mecanism consolidat și cuprinzător de cooperare interguvernamentală în domeniul științelor educației, pentru a se asigura atât baza de competențe necesară economiei Uniunii, cât și pregătirea resurselor umane pentru cercetare și inovare;
10.consideră că trebuie sprijinită implicarea în cercetarea științifică a persoanelor expuse unui risc mai ridicat de excluziune, cum ar fi persoanele cu handicap și persoanele în vârstă;
11.își exprimă preocuparea cu privire la discrepanțele dintre statele membre în ceea ce privește participarea la programul de cercetare Orizont 2020; recomandă ca procesul de evaluare a propunerilor din programul Orizont 2020 să facă obiectul unui audit, pentru a identifica eventuale propuneri promițătoare care au fost respinse din cauza unui formalism excesiv, a unor erori ale evaluatorilor sau a unor deficiențe procedurale;
12.recomandă ca mecanismul de sprijinire a politicilor din cadrul programului Orizont și viitorul instrument de sprijin tehnic să contribuie la consolidarea capacității de dialog a sectorului academic din statele membre cu organizațiile neguvernamentale și cu cercurile pasionaților de știință și tehnologie;
13.atrage atenția asupra necesității unei viziuni pragmatice a sprijinului acordat cercetării și inovării, pentru a se asigura un impact real și rapid asupra economiei și societății;
14.consideră că aglomerarea activităților economice și inovatoare în capitale și în zonele metropolitane ridică dificultăți în calea aplicării strategiilor de protecție a mediului, de conservare a biodiversității și de asigurare a unor relații sociale echilibrate;
15.subliniază că dezvoltarea unei agende responsabile de cercetare și inovare, care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor, necesită o abordare flexibilă, capabilă să se adapteze atât perspectivei diverșilor factori interesați, cât și condițiilor locale din statele membre.