Codul silvic

(1)Normele metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale prevăzute la art. 98 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(2)Prin normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aprobă și procedura de realizare a serviciilor silvice și de efectuare a controalelor de fond.

(1)Realizarea inventarului fondului forestier național și monitorizarea sol-vegetație forestieră sunt finanțate anual de la bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2)Realizarea cadastrului aferent fondului forestier național este finanțată anual de la bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, din bugetul propriu al administratorului, din fonduri europene, precum și din alte surse.

(1)Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord și pe ale căror terenuri agricole se înființează perdele forestiere de protecție rămân în continuare proprietari pe terenul respectiv și pe pădurea astfel înființată și primesc anual, până la închiderea stării de masiv, o compensație a pierderii de venit în cuantum de 10 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit în condițiile legii, la hectar, corespunzător suprafeței efectiv ocupate de perdelele forestiere de protecție.

(2)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează metodologia de acordare a compensației prevăzute la alin. (1), pe care o aprobă prin ordin al conducătorului acesteia.

(3)Plata compensației prevăzute la alin. (1) se face din:

a)fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b)alocații de la bugetul de stat;

c)alte surse prevăzute de lege.

(4)Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publică a statului cu altă destinație decât cea forestieră, în condițiile legii, pe care se realizează perdele forestiere de protecție, sunt scutite de la plata redevenței aferente suprafeței ocupate de perdelele forestiere.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează și realizează prin personalul propriu împuternicit și prin personalul împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură:

a)controlul aplicării și respectării regimului silvic în fondul forestier național;

b)controlul modului în care se aplică și se respectă normele specifice în vegetația forestieră din afara fondului forestier;

c)controlul circulației materialelor lemnoase, al instalațiilor de prelucrat și al spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase;

d)controlul circulației produselor nelemnoase din fondul forestier național.

(1)Deținătorii de fond forestier și de vegetație forestieră din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligați să permită accesul personalului silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, după caz, după înștiințarea prealabilă a acestora.

(2)Personalul silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic are dreptul să pătrundă pe proprietățile forestiere în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Încălcarea prevederilor prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, potrivit legii.

(1)Prejudiciul adus fondului forestier național, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către personalul silvic, în condițiile legii.

(2)Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții, se stabilește prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea funcțiilor pădurii nerealizate.

(2^¹)Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii.

(2^²)Valoarea funcțiilor pădurii nerealizate se calculează după cum urmează:

a)pentru pădurile încadrate în tipurile funcționale T V și T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii;

b)pentru pădurile încadrate în tipurile funcționale T III și T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse pădurii;

c)pentru pădurile încadrate în tipul funcțional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse pădurii;

d)pentru pădurile încadrate în tipul funcțional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse pădurii;

e)pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic în condițiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii.

(3)În situațiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parțial întocmit de personalul silvic, de către organele fiscale competente subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.

(4)Sumele care reprezintă valoarea funcțiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Pentru aceste valori de compensare stă în instanță autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și/sau structurile teritoriale de specialitate ale acesteia.

(1)Reducerea suprafeței fondului forestier național fără respectarea dispozițiilor art. 36 și 37 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.

(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și schimbarea destinației obiectivului pentru care s-a obținut aprobarea de scoatere din fondul forestier național sau de ocupare a fondului forestier național, dacă schimbarea destinației se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.

(3)Autorul faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) este obligat să elibereze terenul forestier de orice construcții sau instalații amplasate ilegal.

(4)Reinstalarea vegetației forestiere se execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute la alin. (1) și (2), de către ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infracțiunii.

(1)Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

b)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);

c)cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

d)cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

(1^¹)Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a)cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

b)cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

c)cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

(2)Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^¹) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a)de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;

b)în timpul nopții;

c)în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;

d)de personal silvic.

(3)Tentativa se pedepsește.

(4)Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu condiția ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.

(1)Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără drept sau cu nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2)În cazul falsificării dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt aplicabile dispozițiile art. 317 din Codul penal.

(1)Pășunatul în pădurile sau în suprafețele de pădure în care acesta este interzis constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a)cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;

b)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;

c)cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

(2)Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a)în timpul nopții;

b)în fondul forestier național situat în arii naturale protejate de interes național.

(1)Furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:

a)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;

b)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește valoarea prevăzută la lit. a);

c)cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;

d)cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

(1^¹)Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:

a)cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

b)cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

c)cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

(2)Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^¹) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a)de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;

b)în timpul nopții;

c)în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;

d)de personal silvic.

Nerespectarea obligației prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu amendă.

Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art. 106, 107-109 și 110 personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.

(1)Personalul silvic prevăzut la art. 111 are competența să identifice și să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea unor fapte ce pot fi calificate ca infracțiuni silvice.

(2)Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se rețin de personalul silvic împuternicit să constate aceste fapte.

(3)Procedura de reținere prevăzută la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)În cazul constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infracțiuni, persoana care are calitatea să le constate depune actul de constatare la unitatea sau la instituția în care își desfășoară activitatea.

(2)Conducătorul unității sau al instituției prevăzute la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe lângă instanța competentă din punct de vedere material și teritorial.

Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală.

(1)Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod, normele, regulamentele, instrucțiunile și ghidurile de bune practici și le aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, exercitând și controlul aplicării lor.

(2)Până la elaborarea și aprobarea actelor normative prevăzute la alin. (1) se aplică normele, regulamentele și instrucțiunile aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod.

Prețul mediu de vânzare al unui metru cub de masă lemnoasă se aprobă prin lege.

Regulamentul de pază a fondului forestier se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice se reglementează prin lege specială, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod.

(2)Până la intrarea în vigoare a legii speciale prevăzute la alin. (1) se aplică prevederile referitoare la contravențiile silvice din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare, și din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prezintă anual Guvernului raportul privind starea pădurilor.

(1)Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, uniforma și însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2)Uniforma și însemnele prevăzute la alin. (1) se asigură gratuit de angajator, fără a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură se asigură gratuit, prin bugetul acesteia.

(3)Gradele profesionale, drepturile și îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială.

(4)Indemnizațiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și subunitățile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(5)Personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităților teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice de regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază.

(6)Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu cel puțin 3 ani vechime în domeniul silviculturii, sunt autorizați să execute măsurători topografice.

(7)Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu tema de doctorat în domeniul măsurătorilor terestre sau având cel puțin 5 semestre de studiu în domeniul măsurătorilor terestre, pot să efectueze lucrări de geodezie.

(8)20% din cuantumul amenzilor încasate și 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la dispoziția persoanei juridice în structura căreia își desfășoară activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a realizat confiscarea.

(9)Sumele prevăzute la alin. (8) se utilizează de fiecare persoană juridică, după cum urmează:

a)pentru stimularea personalului silvic care își desfășoară activitatea în cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;

b)50% pentru stimularea personalului silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investiții legate de paza fondului forestier și susținerea financiară a unor acțiuni în instanță inițiate de persoana juridică.

(1)La data intrării în vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare și de transformare a pășunilor împădurite.

(2)Studiile de transformare a pășunilor împădurite și amenajamentele silvice, aprobate până la data intrării în vigoare a prezentului cod, rămân valabile până la întocmirea amenajamentului silvic în condițiile prezentului cod, dar nu mai târziu de expirarea valabilității acestora.

(3)Studiile sumare de amenajare aprobate rămân în vigoare până la data întocmirii amenajamentului silvic, în condițiile prezentului cod.

(4)După data intrării în vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice realizează lucrările prevăzute în amenajamentele silvice în vigoare.

La data intrării în vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea în valoare și autorizarea spre exploatare de masă lemnoasă din păduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, în condițiile prezentului cod.

Până la elaborarea metodologiei prevăzute la art. 43 se aplică metodologia în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(1)Ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2), înființate până la data intrării în vigoare a prezentului cod, sunt obligate să se înscrie în Registrul național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, și sunt continuatoarele în drepturi ale vechilor persoane juridice.

(2)Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) se radiază din Registrul comerțului, respectiv din Registrul asociațiilor și fundațiilor, în temeiul autorizației emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

(3)Autorizațiile de funcționare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior intrării în vigoare a prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(1)Prelucrarea lemnului rotund în instalații și/sau utilaje aparținând persoanelor juridice se realizează numai după autorizarea persoanei juridice și a fiecărei instalații și/sau utilaj de o comisie constituită de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și după înregistrarea acesteia în Registrul instalațiilor și/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, ținut la nivelul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2)Prelucrarea lemnului rotund în instalații și/sau cu utilaje aparținând persoanelor fizice se realizează după înregistrarea persoanei fizice în Registrul instalațiilor și/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, ținut la nivelul subunităților teritoriale ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3)Procedura și criteriile de înregistrare și autorizare a persoanelor și instalațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Pentru fondul forestier proprietate publică nu se plătesc taxe și impozite.

(2)Pentru clădirile amplasate în fondul forestier se plătesc taxele și impozitele prevăzute de lege.

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publică a statului, pe care îl administrează în scopurile prevăzute la art. 11 alin. (4) și (5), potrivit metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Până la punerea în posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva are obligația să execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice și reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.

(2)Profitul rezultat se acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare și punerea în posesie.

(3)Dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere se exercită de la data emiterii procesului-verbal de punere în posesie a acestora, dată la care noii proprietari sunt obligați să-și asigure administrarea/serviciile silvice în condițiile prezentei legi.

(1)Regia Națională a Pădurilor - Romsilva plătește administratorului sau ocolului silvic care asigură serviciile silvice pentru suprafețele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de conservare și regenerare a pădurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin tăieri de produse principale și accidentale I, diminuate cu sumele cheltuite pentru regenerare pentru perioada de la validare, cu stabilirea amplasamentului, până la punerea în posesie a suprafeței.

(2)Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc pentru suprafețele de pădure neregenerate, indiferent de data punerii în posesie, și nu pot fi mai mici decât sumele necesare împăduririi și efectuării lucrărilor de întreținere până la realizarea stării de masiv, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

Abrogat.

Legislația subsecventă Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanței Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare până la elaborarea legislației în condițiile prezentului cod.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a)Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificările și completările ulterioare;

b)Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare;

c)Ordonanța Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/1999;

d)art. 4-9 din Hotărârea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalităților concrete de gospodărire a pădurilor și de repartizare a resurselor materiale și a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice și juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate și pe care le administrează prin structuri silvice de stat, pe bază contractuală, precum și a obligațiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu modificările ulterioare;

e)Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;

f)Ordonanța Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 515/2004, cu modificările ulterioare;

g)Ordonanța Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2004;

h)art. 5 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2004;

i)art. 1-9, art. 11-16 și art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;

j)orice altă dispoziție contrară prevederilor prezentului cod.

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.