Codul silvic

Persoanele fizice care constată incendii în fondul forestier național sunt obligate să le anunțe imediat la numărul unic de urgență și să participe la stingerea lor.

(1)Proprietarii de păduri sunt obligați să asigure paza pădurii împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a pășunatului și a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier, în condițiile legii.

(1^¹)În îndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (1), pentru supravegherea transporturilor de materiale lemnoase și urmărirea trasabilității lemnului recoltat din fondul forestier național, parcuri naționale/naturale proprietarii sunt obligați să asigure supravegherea video a drumurilor forestiere, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare. Fondurile pentru achiziționarea, montarea și punerea în funcțiune a sistemelor tehnice de monitorizare/înregistrare se asigură prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1^²)Procedura și condițiile tehnice în care se realizează supravegherea video a drumurilor forestiere, precum și măsurile pentru protejarea datelor cu caracter personal se stabilesc prin Normele metodologice privind supravegherea video a drumurilor forestiere, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)Personalul silvic care are atribuții pentru paza pădurilor este dotat cu armament de serviciu, în condițiile legii.

(2^¹)Personalul silvic cu atribuții de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază, în situația în care în termen de 24 de ore de la constatarea pagubelor nu informează, în scris, ocolul silvic; șeful ocolului silvic răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier, dacă nu sesizează unitățile de poliție și/sau parchetul teritorial cele mai apropiate, în maximum 24 de ore de la înregistrarea informației referitoare la constatarea pagubelor.

(2^²)Prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale actelor normative subsecvente nu au aplicabilitate în ceea ce privește realizarea și implementarea măsurilor privind paza și securitatea în fondul forestier național.

(3)În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum și constatarea contravențiilor și a faptelor ce constituie infracțiuni silvice, personalul silvic este învestit cu exercițiul autorității publice, în limitele competențelor stabilite de lege.

(1)Unitățile de poliție, potrivit atribuțiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în organizarea pazei pădurilor.

(2)Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate, potrivit atribuțiilor ce le revin conform legii, asigură monitorizarea supravegherii video a drumurilor forestiere prin gestionarea sistemelor tehnice în cadrul dispeceratelor proprii și execută acțiuni de control al circulației materialelor lemnoase.

(1)Se interzice pășunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecție și în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), în caz de forță majoră, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau unitățile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba pășunatul în fondul forestier, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)se desfășoară pe durată limitată;

b)se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;

c)solicitările de aprobare aparțin autorităților publice locale;

d)s-a obținut acordul proprietarului;

e)este solicitat în cazuri temeinic justificate.

(3)Nu poate fi aprobat pășunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, precum și în pădurile care îndeplinesc funcții speciale de protecție.

(4)În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de administrator.

(5)Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de pășunat, adăpat și adăpostire se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate și în perioade precizate. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 10 alin. (2).

(6)Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție.

(7)Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.

(8)Cuantumul plății pentru acțiunile prevăzute la alin. (2) și (5) se stabilește prin înțelegerea părților.

(1)Accesul public pedestru în pădure este permis pe răspunderea celui care intră în pădure numai în zone amenajate, pe trasee și poteci marcate în acest sens, pe drumurile forestiere și în pădurile cu funcții de protecție, predominant sociale.

(1^¹)Accesul public cu bicicleta în pădure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile și pe traseele amenajate, pe răspunderea celui care intră în pădure și cu respectarea condițiilor stabilite de administratorul fondului forestier/proprietar, după caz.

(2)Accesul public în fondul forestier național cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepția activităților sportive, de recreere și turism organizate, care se pot practica pe drumurile forestiere sau pe trasee special marcate și omologate, numai cu acordul:

a)șefului ocolului silvic, în cazul administrării;

b)proprietarului, cu avizul șefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.

(3)În cazul organizațiilor neguvernamentale, accesul în fondul forestier cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este permis doar în urma semnării unui protocol cu administratorul, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului, sau cu administratorul/proprietarul, în cazul fondului forestier proprietate privată.

(4)Amenajarea în fondul forestier național de poteci și trasee pentru plimbare, alergare și biciclete se face cu acordul administratorului, pentru fondul forestier proprietate publică a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului. În pădurile încadrate în tipul I funcțional, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.

(5)Potecile și traseele pentru plimbare, alergare și biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn și pietriș. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier național, nu necesită autorizație de construcție și este permisă numai în situația în care nu implică tăieri de arbori, defrișări.

(1)Supravegherea stării de sănătate a pădurilor și stabilirea lucrărilor necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și a dăunătorilor se realizează prin serviciul de specialitate din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2)Măsurile dispuse de serviciul prevăzut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toți deținătorii de fond forestier.

Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare și prognoză a atacurilor bolilor și dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor.

(1)Lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor pădurilor, indiferent de forma de proprietate, prin mijloace avio, se realizează în mod unitar sub coordonarea serviciului prevăzut la art. 55.

(2)Efectuarea celorlalte lucrări de combatere a bolilor și dăunătorilor se realizează de ocolul silvic în care sunt necesare aceste lucrări și se suportă de proprietar, respectiv de administrator, pentru pădurile proprietate publică a statului.

(1)Produsele specifice fondului forestier național sunt bunurile ce se realizează din acesta, respectiv produse lemnoase și nelemnoase.

(2)Produsele lemnoase specifice fondului forestier național sunt reprezentate prin:

a)produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;

b)produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire și conducere a arboretelor;

c)produse accidentale, rezultate în urma acțiunii factorilor biotici și abiotici destabilizatori sau din defrișări de pădure legal aprobate;

d)produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;

e)alte produse: arbori și arbuști ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieți și diferite produse din lemn.

(3)Produsele nelemnoase specifice fondului forestier național sunt reprezentate prin:

a)faună de interes cinegetic;

b)pește din apele de munte, din crescătorii, bălți și iazuri din fondul forestier;

c)fructe de pădure;

d)semințe forestiere;

e)trufe și alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia;

f)plante medicinale și aromatice din cuprinsul acestuia;

g)rășină;

h)alte produse.

(4)Produsele pădurii aparțin proprietarilor sau deținătorilor acesteia, după caz, cu excepția faunei de interes cinegetic și a peștelui din apele de munte.

(5)Recoltarea și/sau achiziționarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier național se fac/se face pe baza autorizațiilor emise de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, conform instrucțiunilor aprobate prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, precum și pe baza autorizației de recoltare/achiziționare emise de autoritatea competentă pentru protecția mediului.

(6)În cazul fondului forestier care nu se află în administrarea unui ocol silvic, autorizațiile prevăzute la alin. (5) se vor emite doar în baza acordului scris al proprietarului fondului forestier.

(1)Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăși posibilitatea acestora, stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.

(2)Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de gospodărire, nu poate depăși posibilitatea anuală.

(3)Prin excepție de la prevederile alin. (2), se poate depăși posibilitatea anuală, în următoarele situații:

a)dacă reglementarea procesului de producție lemnoasă se realizează la nivel de arboret;

b)cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilității anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare.

c)recoltarea produselor accidentale I, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(4)Suprafața arboretelor prevăzută în amenajamentul silvic a fi parcursă cu lucrări de îngrijire și de conducere este minimală.

(5)Volumul prevăzut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin lucrările de îngrijire și conducere, este orientativ și se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice și în funcție de starea arboretelor.

(5^¹)Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă executate în fondul forestier proprietate publică a statului se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, în următoarea ordine:

a)prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii;

b)prin exploatare în regie proprie, prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră;

c)prin valorificare ca masă lemnoasă pe picior; valorificarea ca masă lemnoasă pe picior se poate face numai pentru volumul din actele de punere în valoare care depășește capacitatea proprie de exploatare la nivelul ocolului silvic/bazei experimentale și după organizarea a cel puțin două proceduri de achiziție publică, în condițiile legii. Volumul lemnului de foc rezultat din masa lemnoasă valorificată pe picior se oferă spre valorificare în ordinea de priorități prevăzută la alin. (5^²).

(5^²)Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, din tăierile de igienă din fondul forestier proprietate publică a statului se valorifică în următoarea ordine de priorități:

a)pentru necesarul de lemn al populației, pe bază de solicitare individuală sau în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;

b)pentru consumul propriu al unităților de interes local finanțate, integral sau parțial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfășoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat, în baza solicitării unității de interes local sau în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora estre amplasat fondul forestier; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;

c)consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.

(5^³)Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, din tăierile de igienă executate în fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se valorifică în condițiile Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică în vigoare, în următoarea ordine de priorități:

a)pentru necesarul de lemn populației din raza unității administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;

b)pentru consumul propriu al unităților de interes local de pe raza unității administrativ-teritoriale finanțate, integral sau parțial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfășoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;

c)consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;

d)în situația în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus, unitățile administrativ-teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc și din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte categorii de lucrări silvotehnice.

(5^⁴)Abrogat.

(5^⁵)Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condițiile alin. (5^²) și (5^³), se valorifică în condițiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în vigoare.

(5^⁶)Volumul de lemn prevăzut la alin. (5^¹) se adaugă la volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, stabilit în condițiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

(5^⁷)Pentru județele deficitare în păduri, solicitările formulate către unitățile administrativ-teritoriale se centralizează la nivelul prefecturilor și se transmit Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în vederea comunicării către acestea a existenței în județele limitrofe a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, disponibile spre vânzare.

(5^⁸)Persoanele fizice care au în proprietate fond forestier din care își pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii locuințelor, de minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor în condițiile alin. (5^²)-(5^⁴).

(5^⁹)Materialele lemnoase prevăzute la alin. (5^²)-(5^⁴), comercializate de către cumpărătorii acestora, sunt fără proveniență legală și se confiscă fizic sau valoric, după caz, în condițiile legii.

(6)Produsele accidentale se recoltează integral din fondul forestier; în situația în care volumul produselor accidentale I cumulat cu volumul recoltat anterior apariției acestora depășește posibilitatea, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmește documentația potrivit metodologiei prevăzute la alin. (6^¹) și o transmite spre aprobare structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. În ariile naturale protejate se respectă legislația specifică protecției mediului.

(6^¹)Depășirea posibilității prevăzute la alin. (6) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(6^²)În termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de aprobare a depășirii posibilității, care decide aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic; la stabilirea posibilității din noul amenajament silvic se ia în considerare volumul cu care s-a depășit posibilitatea din amenajamentul anterior.

(6^³)Abrogat.

(7)Volumul produselor accidentale I înregistrate în unități de gospodărire în care se reglementează procesul de producție lemnoasă, precum și volumul arborilor tăiați ilegal se precomptează din posibilitatea de produse principale.

(8)Precomptarea se realizează în cadrul aceleiași proprietăți.

(9)Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unități amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unități amenajistice situate în zone accesibile, cu excepția situațiilor apariției produselor accidentale I.

(10)În situația în care volumul masei lemnoase afectate de factori biotici și/sau abiotici este mai mare decât posibilitatea anuală, aceasta poate fi depășită în condițiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(11)Volumul masei lemnoase prevăzut la alin. (10), care depășește posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.

(1)Produsele lemnoase ale pădurii și ale vegetației forestiere din afara fondului forestier se recoltează pe bază de autorizație de exploatare eliberată de ocolul silvic.

(2)Estimarea cantitativă și calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice.

(3)Ocolul silvic care eliberează autorizația de exploatare are obligația să execute predarea spre exploatare, controlul exploatării și reprimirea parchetelor.

(4)Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(5)În elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:

a)valorificarea superioară a masei lemnoase;

a^¹)expedierea materialelor lemnoase obținute din fondul forestier național și din vegetația din afara fondului forestier național se face numai după măsurarea materialelor lemnoase;

b)sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;

c)valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatori economici atestați; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la licitație sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puțin 40% din materialul lemnos achiziționat;

d)prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuințelor populației;

e)transparența vânzării și comercializării masei lemnoase;

f)un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent de forma de proprietate;

g)asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare.

(6)Începând cu data de 1 ianuarie 2025, masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului și din fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se valorifică preponderent ca lemn fasonat.

(7)Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cel puțin 50% din masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului și din fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se valorifică ca lemn fasonat.

(8)Administratorii fondului forestier proprietate publică a statului prevăzuți la art. 11 alin. (1) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a unității administrativ-teritoriale sunt obligați să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile alin. (6) și (7).

(9)Licitațiile publice pentru executarea prestărilor de servicii de exploatare forestieră derogă de la prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recoltează în conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Exploatarea masei lemnoase se face după obținerea autorizației de exploatare și predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice și în conformitate cu instrucțiunile privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. În zonele de deal și de munte se dă prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.

(2)Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestați de către comisia de atestare, care funcționează în cadrul asociației patronale și profesionale din domeniul forestier recunoscută la nivel național.

(3)Fac excepție de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane juridice și fizice, care pot exploata din proprietatea lor, fără să dețină certificat de atestare pentru lucrări de exploatare forestieră, un volum de până la 20 mc/an, în condițiile legii, și ocoalele silvice care pot exploata masa lemnoasă provenită din tăieri de îngrijire și conducere a arboretelor tinere - curățări.

(4)De prevederile alin. (3) beneficiază și persoanele fizice care au facilitățile prevăzute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii formelor de proprietate asociative prevăzute de lege.

(4^¹)În scopul prevenirii inundațiilor, Administrația Națională „Apele Române” și subunitățile acesteia pot efectua lucrările de exploatare a vegetației forestiere din albia minoră și de pe suprafața construcțiilor hidrotehnice, fără a deține certificat de atestare.

(4^²)În vederea exploatării materialului lemnos în condițiile art. 62 alin. (3), ocolul silvic nominalizat poate stabili un program săptămânal pentru efectuarea lucrărilor de transport valabil pentru întreg teritoriul unității administrativ-teritoriale. Programul astfel stabilit se comunică consiliului local în vederea aducerii la cunoștința persoanelor fizice și juridice interesate.

(4^³)Prevederile art. 62 alin. (3) și (4^²) se aplică și în cazul materialului lemnos exploatat din afara fondului forestier.

(5)Regulamentul privind organizarea, funcționarea și componența comisiei prevăzute la alin. (2), precum și criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, la propunerea instituțiilor, organizațiilor și asociațiilor profesionale și patronale din domeniu, a reprezentanților naționali ai proprietarilor de pădure și a structurilor asociative ale autorităților locale.

(6)Autorizația de exploatare se eliberează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.

(1)Arborii destinați tăierii se inventariază și, după caz, în funcție de natura tăierii, se marchează cu dispozitive speciale de marcat de către personalul silvic împuternicit, în conformitate cu normele tehnice.

(2)Forma și modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Dispozitivele speciale de marcat au regimul mărcilor și al sigiliilor, iar tiparele lor se înregistrează și se păstrează la birourile notariale.

(2)Operațiunile prevăzute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevăzută de lege pentru primirea în depozit la birourile notariale a înscrisurilor sau a documentelor.

(3)Conducătorul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul mărcilor și al sigiliilor.

(4)Prin metodologie, aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, se pot stabili, pe zone-pilot, constituite la nivel de ocol silvic, modalități experimentale de recoltare a arborilor, fără utilizarea dispozitivelor speciale de marcat.

(1)La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrări în platforma primară și de transport al lemnului din pădure care să nu producă degradarea solului, a drumurilor forestiere și a malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, precum și a arborilor nedestinați exploatării, peste limitele admise de normele tehnice.

(2)Titularii autorizațiilor de exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru prejudiciile produse în cuprinsul parchetului și drumurilor auto forestiere pe care circulă.

(1)În scopul asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele prejudicii de natura celor prevăzute la art. 65 alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina titularilor autorizațiilor de exploatare, aceștia depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizației de exploatare, o cauțiune de minimum 5% din valoarea contractului.

(2)Cuantumul cauțiunii prevăzute la alin. (1) se stabilește la data contractării masei lemnoase sau a lucrării de exploatare a lemnului.

(1)Pentru colectarea lemnului din păduri se construiesc căi de acces și instalații pasagere, în conformitate cu instrucțiunile prevăzute la art. 62 alin. (1).

(2)Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor aparținând altor proprietari se face cu plata servituții de trecere și, după caz, a despăgubirilor stabilite prin înțelegerea părților.

(1)Materialele lemnoase, indiferent de proveniența lor, se transportă numai însoțite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienței acestora.

(2)Sunt interzise primirea spre încărcare și transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoțite de documentele de transport prevăzute la alin. (1).

(2^¹)Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m^³, neînsoțite de documentele specifice de transport prevăzute la alin. (1), constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an și cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.

(2^²)Sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase și orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin. (2^¹).

(3)Prestațiile silvice în vegetația din afara fondului forestier sunt realizate pe raza unei unități administrativ-teritoriale de către ocolul silvic nominalizat.

(1)Controlul circulației materialelor lemnoase se efectuează de către:

a)personalul silvic;

b)ofițeri, subofițeri și agenți din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române;

c)personalul cu atribuții de control din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(2)Personalul prevăzut la alin. (1) lit. b) și c) este obligat să sprijine personalul silvic în acțiunile de control al circulației materialelor lemnoase, în condițiile legii.

Materialele lemnoase găsite în circulație fără documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport a căror valabilitate a expirat sau care nu au înscrisă proveniența legală se confiscă de personalul prevăzut la art. 69 alin. (1) și se valorifică potrivit legii.

(1)Materialele lemnoase însoțite de documente specifice de transport care nu sunt completate corespunzător se rețin și se predau în custodie.

(2)Custodia materialelor lemnoase se asigură de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care dețin spații corespunzătoare de depozitare, cu acordul acestora.

(3)Dacă, în termenul stabilit de personalul împuternicit care a dispus reținerea sau ca urmare a hotărârii judecătorești, nu se confirmă proveniența legală a materialelor lemnoase, acestea se confiscă potrivit prevederilor legale.

(4)În cazul în care s-a stabilit proveniența legală, materialele lemnoase reținute se restituie.

(5)Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor, dacă aceștia sunt identificați și nu sunt autorii faptelor ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifică potrivit legii.

(6)Cheltuielile ocazionate de reținere, custodie și transport se suportă de persoana care nu a făcut dovada provenienței legale a materialelor lemnoase reținute.

(1)Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul și comercializarea materialelor lemnoase fără documente specifice de transport ale acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală a acestora.

(1^¹)Se interzic transportul și comercializarea materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care atestă proveniența materialelor lemnoase.

(1^²)Se interzic primirea, depozitarea și prelucrarea materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care atestă proveniența materialelor lemnoase, astfel cum este definită în anexa nr. 1 pct. 38, cu luarea în considerare a toleranțelor de măsurare specificate prin normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase prevăzute la art. 73.

(2)Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se confiscă și se valorifică potrivit legii.

(3)Pentru evitarea degradării, materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se pot valorifica. Contravaloarea acestora se consemnează într-un cont special până la soluționarea definitivă a cauzei.

Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină prin programe activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică din domeniu și urmărește folosirea eficientă a rezultatelor obținute, în vederea fundamentării tehnico-științifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor.

(1)Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a Guvernului, în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", în coordonarea autorității publice centrale pentru cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare ca institut național cu personalitate juridică, precum și prin alte persoane juridice de drept public și privat care au ca obiect de activitate cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică din domeniu.

(2)Activitatea de dezvoltare tehnologică pentru fondul forestier proprietate publică a statului se realizează prin Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea". Regia Națională a Pădurilor - Romsilva acordă direct realizarea de servicii pentru activitatea de dezvoltare tehnologică Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.

(3)Avizarea și aprobarea proiectelor de amenajare a pădurilor și a altor proiecte referitoare la fondul forestier național se realizează de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" administrează prin baze experimentale fondul forestier proprietate publică a statului deținut, în care se efectuează cercetări în vederea generalizării rezultatelor în practica silvică.

Cercetarea științifică în domeniul silviculturii este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, precum și din alte surse, potrivit legii.

(1)Autoritatea publică centrală pentru educație, cu consultarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, va include în curricula de la formele de învățământ obligatorii noțiuni privitoare la păduri, la conservarea acestora, precum și la rolul și importanța lor în cadrul biosferei și în viața omenirii, în general.

(2)Noțiunile prevăzute la alin. (1) se vor dezvolta diferențiat și progresiv, în funcție de forma de învățământ.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligația realizării acțiunilor specifice, prin căi și mijloace adecvate, pentru următoarele scopuri:

a)formarea conștiinței forestiere;

b)crearea unui minimum de cunoștințe profesionale la proprietarii de păduri.

(1)Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înființează Centrul Național pentru Perfecționare în Silvicultură.

(2)Regulamentul de organizare și funcționare a centrului prevăzut la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)În perioada 15 martie - 15 aprilie a fiecărui an, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează "Luna plantării arborilor".

(2)Luna plantării arborilor se organizează cu participarea consiliilor județene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor școlare teritoriale, a instituțiilor confesionale, a unităților militare, precum și a altor instituții cu caracter public.

(3)Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin unitățile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispoziția celor interesați materialul săditor și logistica necesară.

(4)În perioada prevăzută la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a statului și ocoalele silvice private sunt obligați să desfășoare acțiuni publice de popularizare și educare privind rolul și importanța pădurii și activități practice de realizare de plantații forestiere, întreținerea și conducerea arboretelor.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină inițiativa și acțiunile instituțiilor publice, ale mass-media și ale organizațiilor neguvernamentale referitoare la apărarea, dezvoltarea și gospodărirea pădurilor.

(1)Mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier național constituie o condiție de bază a gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate în condițiile legii, în cazul ariilor naturale protejate.

(2)Drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodărirea pădurilor, desfășurarea activităților de vânătoare și pescuit sportiv, intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre, fiind închise circulației publice, cu excepția activităților sportive, de recreere și turism, organizate, care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora, cu respectarea prevederilor art. 54 alin. (2), precum și pentru accesul proprietarilor la terenuri în vederea gospodăririi acestora.

(3)Condițiile de acces se afișează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.

(4)Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesară obținerea autorizației de construire.

Construirea drumurilor forestiere se realizează după aprobarea schimbării categoriei de folosință forestieră, în condițiile art. 47 alin. (1), la solicitarea proprietarului sau administratorului, după caz, după cum urmează:

a)pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier proprietate publică a statului, de administratorul acestora;

b)pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului, de către proprietar.

(1)Proiectarea și construcția drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj și nu afectează calitatea apei, a solului și a habitatelor.

(2)Proiectarea de drumuri forestiere se realizează de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie înființată în acest scop.

(3)Metodologia, criteriile de atestare și comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociațiilor profesionale de profil.

(4)Comisia de atestare este compusă din specialiști din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, specialiști în cercetare, proiectare și în construcția de drumuri forestiere, specialiști din învățământul superior de profil și reprezentanți ai asociațiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel național.

(5)Activitățile de proiectare și de construire a drumurilor forestiere se desfășoară în conformitate cu ghidurile de bune practici și cu normativele aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(6)Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele pentru lucrările de corectare a torenților.

(7)Supravegherea și controlul execuției drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului și autorităților de la care s-au obținut avizele.

(8)Recepția lucrărilor privind drumurile forestiere se efectuează de beneficiar și de reprezentanți ai autorităților de la care s-au obținut avizele, în prezența reprezentanților proiectantului și ai constructorului.

Lucrările de corectare a torenților și întreținerea investițiilor efectuate pentru corectarea torenților în fondul forestier se realizează cu fonduri publice, în conformitate cu prevederile Strategiei naționale pentru dezvoltarea fondului forestier național și ale Strategiei naționale de management al riscului la inundații.

(1)Întreținerea și repararea drumurilor forestiere sunt în sarcina proprietarului, respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere aflate în fondul forestier proprietate publică a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2)Modul de utilizare și transportul pe drumurile auto forestiere se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Dezvoltarea fondului forestier național și extinderea suprafețelor de pădure constituie o obligație a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și o prioritate națională, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, național și global, și se realizează prin Programul național de împădurire.

(2)Programul național de împădurire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3)Realizarea Programului național de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier național și a terenurilor cu destinație agricolă, în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a digurilor și a malurilor, a localităților și a obiectivelor economice, sociale și strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de 2 milioane ha, până în anul 2035.

(4)Regia Națională a Pădurilor - Romsilva poate să achiziționeze terenuri în vederea împăduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel încât suprafața fondului forestier proprietate publică a statului să crească.

(5)Finanțarea acțiunilor prevăzute la alin. (4) se asigură din: fonduri proprii ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fondul de conservare și regenerare a pădurilor, precum și de la bugetul de stat.

(1)Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură realizează continuu și actualizează periodic, la fiecare 5 ani, inventarul forestier național, denumit în continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene, în scopul obținerii de informații actualizate despre starea și evoluția vegetației forestiere de pe întreg teritoriul țării.

(2)Metodologia de inventariere statistică a tuturor resurselor forestiere din România, pe baza căreia se realizează I.F.N., se aprobă de conducătorul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea cu continuitate a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, potrivit legii.

(2)Realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție constituie obiectiv de utilitate publică. Execuția lucrărilor de înființare a perdelelor forestiere de protecție se face în baza studiilor tehnico-economice prevăzute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 7 alin. (4) și (6)-(8) din Legea nr. 289/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fără a fi necesară obținerea altor avize/aprobări/autorizații/acorduri.

Finanțarea Programului național de împădurire prevăzut la art. 88 și a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție prevăzut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare și regenerare a pădurilor, alocații de la bugetul de stat și din alte fonduri prevăzute de lege.

(1)Persoanele fizice și/sau juridice care au în proprietate terenuri forestiere se pot constitui în asociații, potrivit legii.

(2)Principiile care stau la baza constituirii asociațiilor prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a)libera asociere;

b)respectarea regimului silvic;

c)gospodărirea durabilă a pădurilor.

(3)Înființarea asociațiilor de proprietari de păduri se face în vederea realizării obiectivelor de ordin economic, ecologic și de management durabil al pădurilor, urmărindu-se:

a)consolidarea proprietății;

b)comercializarea în condiții de profitabilitate a produselor fondului forestier;

c)crearea de ocoale silvice proprii;

d)creșterea capacității de absorbție a fondurilor interne și externe;

e)reprezentarea drepturilor proprietarilor în raport cu autoritățile.

Asociațiile de proprietari de păduri se înființează potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) și funcționează în conformitate cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.

(1)Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociațiile de proprietari de păduri și formele asociative prevăzute la art. 92 alin. (1) trebuie să se înscrie în Registrul național al asociațiilor de proprietari de păduri, ținut la nivelul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2)Conținutul, modelul și procedura de înscriere în Registrul național al asociațiilor de proprietari de păduri se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(1)Obștile de moșneni în devălmășie, obștile de moșneni în indiviziune, obștile răzeșești nedivizate, composesoratele, pădurile grănicerești, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al României.

(2)Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă și inalienabilă, acesteia fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 27 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

(3)Formele asociative prevăzute la alin. (1), rezultat al manifestării voinței comunităților locale, sunt persoane juridice; organizarea și funcționarea acestora se vor reglementa prin lege specială.

(4)Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier aparținând formelor asociative prevăzute la alin. (1) este permisă pentru realizarea și/sau extinderea obiectivelor și lucrărilor prevăzute la art. 36 și art. 37 alin. (1) lit. a) și d)-f); terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative și întregesc drepturile membrilor proporțional cu cotele deținute.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină constituirea și dezvoltarea asociațiilor de proprietari de păduri și a formelor asociative, prin bugetul său.

(1)În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru:

a)asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor necesare asigurării serviciilor silvice pe bază de contracte sau acte de constatare încheiate cu ocoale silvice nominalizate, pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 ha, aflate în proprietatea sau în deținerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt cuprinse într-o asociație; plata se face către ocolul silvic nominalizat, pe baza deconturilor prevăzute în anexa nr. 2;

a^¹)abrogată;

a^²)deconturile prevăzute la lit. a) se calculează ca produs între suprafața prevăzută în contractele de servicii silvice și costurile medii/ha, pe suprafețele aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2;

b)acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă;

c)asigurarea diferenței dintre sumele necesare pentru finanțarea integrală a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) și sumele calculate la nivelul maxim în fondul de conservare și regenerare a pădurilor;

d)contravaloarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor prevăzute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociație;

e)refacerea pădurilor, dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare și regenerare a pădurilor sunt insuficiente, și a căilor forestiere de transport afectate de calamități naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;

f)sprijinirea înființării și dezvoltării asociațiilor de proprietari de păduri;

g)punerea la dispoziția proprietarilor de păduri a materialelor de educație forestieră privind ocrotirea și conservarea pădurilor.

(2)Limitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier național peste nivelul regimului silvic, așa cum este definit în anexa nr. 1 pct. 42, se face numai cu acordarea de compensații, cu excepția situațiilor în care dreptul de proprietate este limitat la inițiativa și prin voința expresă a proprietarului.

(2^¹)Impunerea de restricții proprietarilor de păduri prin amenajamente silvice, prin planurile de management și regulamente ale ariilor naturale protejate se face doar cu acordarea prealabilă de plăți reparatorii care să compenseze integral veniturile nerealizate anual de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat.

(2^²)În măsura în care nu sunt asigurate prin fonduri europene, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale pentru protecția mediului, sumele necesare pentru efectuarea plăților prevăzute la alin. (2).

(3)Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului se alocă administratorului acestuia, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru refacerea căilor forestiere de transport afectate de calamități naturale.

(1)În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, statul acordă ajutoare de stat în silvicultură, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 702/2014 din 25 iunie 2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(2)Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor asigură elaborarea reglementărilor sectoriale și gestionarea fondurilor financiare, necesare acordării ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1), prin bugetul propriu, respectiv prin bugetul autorității publice care gestionează Fondul pentru mediu, constituit conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(3)Instituțiile responsabile pentru implementarea ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Fondului pentru Mediu, respectiv autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(4)Beneficiarii ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt proprietarii de fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale.

(5)Ajutorul de stat prevăzut la alin. (1) se acordă pentru:

a)costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafețele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori biotici și/sau abiotici; costurile se aprobă pe bază de deviz de către structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

b)contravaloarea pierderii de creștere, care se acordă anual, pe o perioadă de 10 ani, pentru suprafețele prevăzute la lit. a); compensația se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor anului în care s-a produs afectarea;

c)contravaloarea costurilor generate de recoltarea produselor accidentale.

(6)Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafețele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori biotici și/sau abiotici, se suportă din fondul de rezervă al Guvernului.

Sumele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), c), d) și e) se pun la dispoziția ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, cele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) și g) și alin. (2^¹) și (2^²) și la art. 101 se pun la dispoziția proprietarilor, iar cele prevăzute la art. 21 alin. (4) se pun la dispoziția structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.