Art. 3Separarea funcțiilor judiciare

(1)În procesul penal se exercită următoarele funcții judiciare:

a)funcția de urmărire penală;

b)funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală;

c)funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată;

d)funcția de judecată.

(2)Funcțiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.

(4)În exercitarea funcției de urmărire penală, procurorul și organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată.

(5)Asupra actelor și măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuții în acest sens, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

(6)Asupra legalității actului de trimitere în judecată și probelor pe care se bazează acesta, precum și asupra legalității soluțiilor de netrimitere în judecată se pronunță judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii.

(7)Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite.