Codul civil din 1864

Legea dispune numai pentru viitoru; ea n'ar putere retroactivă.

Numai immobilile aflatore în cuprinsulu teritoriului României sînt supuse legiloru române, chiaru candu ele se posedu de străini.

Legile relative la starea civile și la capacitatea personeloru, urmarescu pe Români chiaru candu ei 'și au residenta în strainetate.

Forma esteriore a acteloru e supusă legiloru terei unde se face actulu.

Judecătorului cari va refusa de a judeca, sub cuvent ca legea nu prevede sau ca este întunecată, sau ne indestulatore, va pute fi urmaritu ca culpabile de denegare de dreptate.

Este opritu judecătorului de a se pronuntia, în otaririle ce da, prin cale de dispositiuni generali și reglementare, asupra causeloru ce îi sînt supuse.

Nu se poate deroga, prin convențiuni sau disposit legile cari intereseza ordinea publică și bunele moravuri.

Esercitarea drepturiloru civili nu depinde de calitatea de cetatenu, cari nu se poate dobândi și păstra de catu conformu art. 16 din acestu codice.

Totu Romanulu se va bucura de drepturile civili.

Veri'ce individu nascutu și crescutu în România pînă la majoritate, și cari nu se va fi bucurat nici odată de vr'o protectiune streina, va putea reclama calitatea de Romanu în cursulu unui anu după majoritate.

Acel ce, aflându'se în condițiunile de mai susu, voru fi devenit majori înainte de promulgarea acestui codice, voru ave terminul de unu anu de la promulgare pentru a reclama calitatea ce cetatenu romanu.

Copiii gasiti pe teritoriulu romanu fără tata și mama conoscuti sînt Români.

Cei cari nu sînt de ritulu crestinescu nu potu dobândi calitatea și drepturile de cetatenu romanu, de catu cu condițiunile prescrise la art. 16 din acestu codice.

Totu copilulu nascutu din Romanu în tera streina este Romanu.

Totu copilulu nascutu în tera străină din unul Romanu, cari aru fi perdutu calitatea de Romanu, va redobândi totu d'auna calitate indeplinindu formalitățile prescrise de art. 18.

Străinii se voru bucura în de obște în România de aceleași drepturi civili de cari se bucura și Românii, afară de casurile unde lege aru ar fi otarit altfelu.

Străină ce se va căsători cu unul Romanu se va considera Romanca.

Strainulu chiaru candu n'ar ave reședința sa în România, va pute fi trasu înaintea tribunaliloru române pentru îndeplinirea olbligatiuniloru contractate de dinsulu în România, sau în tera străină cu unu Romanu.

Romanulu va pute fi trasu înaintea unui tribunal romanu pentru obiligatiuni contractate de elu în tera străină, chiar cu unu strainu.

În ori ce materia, afară de cel comercial, strainulu reclamante, cari nu va ave immobili în România de o valorue suficiente pentru a asicura plata cheltueleloru de judecată și de a dauneloru interese ce aru pute resulta din procesul, va fi tinutu de a da cauțiune pentru plata acestora.

Strainulu cari va voi a se naturalisa în România va fi datoru a cere naturalisatiunea prin suplica către Domnu, arătându capitalurile, starea, profesiunea, sau meseria ce esercita, și voința de a'și statornici domiciliul pe teritoriul României. Dacă strainulu, după o aseminea cerere, va locui dece ani în tera, și dacă prin purtarea și faptele sale va dovedi ca este folositoru terei, adunarea legiuitore, după inițiativa Domnului, ascultandu și opiniunea consiliului de Statu, îi va putea acorda decretul de naturalisatiune, cari va fi sanctionatu și promulgatu de Domnu.

Cu tote aceste va pute fi dispensatu de stagiulu de dece ani strainulu cari aru fi facutu terei servitie importanti, sau cari aru fi adusu în tera o industria, inventiuni utili sau talente distinse, sau cari aru fi formatu în tera stabilimente mari de comerciu sau de industria.

Calitatea de Romanu se perde:

a)Prin naturalisatiune dobandita în tera străină.

b)Prin priimirea, fără autorisatiunea gubernului romanu, a vre unii funcțiuni publice de la unu gubernu strainu.

c)Prin supunerea ori catu de putinu timpul la vre'o protectiune străină.

Romanululu, cari va fi perdutu calitatea sa de Romanu, o va pute redobândi intorcendu'se în România cu autorisatiunea gubernului Romaniu și delarand ca voesce a se aseda în tera, și ca renunța la tote distincțiunile contrarie legiloru române.

Romanca cari se va căsători cu unu strainu va urma condițiunii soțului seu.

Devenindu veduva ea va redobândi calitatea sa de Romanca.

Romanulu cari, fără autorisatiunea gubernului, va intră în servitiu militaru la străini sau se va alătură pe lîngă vreo corporatiune militară străină, va perde calitatea de Romanu.

Elu nu va pute intră în România de catu cu permisiunea gubernului. Elu nu va pute redobândi calitatea de Romanu de catu conformu art. 18; tote aceste fără a fi scutitu de osindele pronunțate de legea criminale contra Romaniloru, cari au purtatu sau voru purta arme contra patriei loru.

Actele stării civili voru cuprinde anul, luna, diua și ora cînd ele s'au facutu, prenumele (numele de batezu), familia, vîrsta, profesiunea sau meseria și domiciliulu toturoru persoanelor înscrise în ele.

Oficiarii stării civile nu voru pute trece în aceste acte, nici prin adnotatiuni, nici prin alte adause ore'cari, de catu numai ceea ce trebuie a fi declaratu de persoanele ce se infatiseza înaintea loru.

În casurile candu partilinteresate nu voru fi obligate a se infatisin persona, ele vor pute fi representate de unu procuratore, cu procurațiune speciale și autentică.

Mărturii produși la actele stării civili nu voru pute fi de catu în vîrsta de doue'deci și unu de ani celu putinu rude sau străini și, voru fi aleși de persoanele interesate.

Oficiarulu stării civili va ceti partiloru înfățișate sau procuratoriloru loru actele, și se va face mențiune despre îndeplinirea acestei formalități.

Aceste acte se voru sub'scrie de oficiarulu stării civile, de persoanele înfățișate înaintea lui și de marturi, sau se va menționa causa ce a propritu pe aceștia de a sub'scrie.

Actele stării civili se voru fi înscrise în fie'cari comuna într'unulu sau mai multe registre, ținute în câte doue esemplare.

Registrele voru fi numerotate, șnuruite și parafate, pe fie'cari pagina, de președintele tribunalului de anteia instanța, sau de judecătorului ce'lu va înlocui.

Actele se voru înscrie pe registre în siru, fără locu golu; rasaturele și indicatiunele, notitele, voru fi aprobate și sub'scrise în acelasu modu ca și testulu actului.

Nu se va pute scrie nimicu în prescurtare și data nu se va scrie în cifre, ci în litere.

Registrele se voru încheia de oficiarulu stării civili la finitulu fie'cărui și pînă într'o luna; unulu din cele doue esemplare se va depune la archivele comunei; iar celu altu se va tramite la grefa tribunalului de anteia instanța, spre păstrare.

Procurele și cele alte înscrisuri, cari trebuie să remana anecsate la actele stării civili, se voru depune, după ce se voru parafa de persoanele cari le'au depusu și de oficiarulu stării civili la grefa tribunalului d'împreună cu registrele cari trebuie să rămînă în disa grefa.

Ori'cine are dreptu de a cere de la pastratorii registreloru stării cuvili estracte din acele registre. Estractele date comformu registreloru și legalisate de președintele tribunalului de anteia instanța, sau de judecătorului ce 'lu va înlocui, voru fi credute, pe catu timpul ele nu voru fi atacate prin inscriptiune de falsu.

Candu nu vor fi esistutu registre, sau se voru fi perdutu, lipsa sau perderea loru se va pute dovedi atatu prin dovedi inscrisu catu și prin marturi, și în asemeni casuri, căsătoriele și incetarile din vieta se vor pute dovedi atatu prin registre și înscrisuri de ale tatălui și ale mamei incetati din vieta, catu și prin marturi.

Ori ce actu alu stării civili, privitoru la Români sau la străini, facutu fiindu ellu în tera străină, va fi vrednicu de credința, dacă ellu se va fi facutu după formele padite în acea tera.

În tote casurile, candu urmeza a se face mențiune despre unu actu privitoru la starea civile pe marginea unui altul actu deja inscrisu în registre, acea mențiune se va face, după cererea părții interesate de către oficiarulu stării civili pe registrele dilnice, sau pe celea cari vor fi fostu depuse la archivele comunei, și de către grefiarulu tribunalului de anteia instanța pe registrele depuse la grefa. Spre acestu sfîrșitul oficiarulu stării civili va vesti, în terminul de trei dile, despre mențiunea de elu facuta, pe procurorulu tribunalului respectivu, carele va privileghia ca mențiunea să se facă într'unu modu uniformu la ambe registrele.

Ori'cari abatere din articulele precedenti din partea functionariloru în elle aretate, va fi urmărită înaintea tribunalului de anteia instanța și pedepsita cu o amemnda, cari nu va pute trece peste una suta lei.

Veri'cari depositariu alu registreloru menționate va fi supusu acțiunii civili a părții vetemate pentru altercatiunile ce s'aru seversi în ele, remanend însă acestuia de va găsi de cuvinta, dreptulu de a se intorce cu urmărire asupra adeveratiloru făptuitori a susu diseloru alteratiuni.

Ori'ce alteratiune, ori'ce falsificare în actele stării civili, ori'ce înscriere a acestoru acte, facuta de vre'o foia libera, și nu în registrele destinate pentru ținerea loru, va da dreptu partiloru interesate a'și cere despăgubiri și acesta fără prejuditiulu pedepseloru prescrise în codicele penale.

Procurolulu tribunalului de anteia instanța va fi datoru a verifica starea registreloru, candu elle se voru depune la grefa; elu va încheia procesu verbale sumariu despre a sa verificare, va areta abterile sau vinele comise de oficiarulu stării civili, și va cari osindirea sa la amendele prevedute le lege.

Părțile interesate au dreptulu de aplelatiune în contra otaririloru date de tribunalulu de anteia instanța asupra acteloru stării civili.

Declarațiunea despre nascerea unui copilu se va face la oficiarulu stării civili alu locului, în terminu de trei dile după ușurarea femeei. Copilulu i se va infatisa.

La casu de impecicare de a se transporta copilulu înaintea oficiarului stării civili acesta va fi datoru a merge însuși, fără vre'o plata, la locuinta spre a constata nascerea.

Nascerea copilului se va declara de catra tata sau, în lipsa acestuia, de către medici sau chirurgi, mose, sau de către ori'ce alte persoane cari vor fi fostu fatia la nascere.

Iar dacă mama nu va fi născută la domiciliulu ei, acesta declarațiune se va face și de persona aceia la locuinta carii ea a nascutu.

Actulu de nascere se va redege îndată fatia cu doui marturi.

Actulu de nascere va areta cu deslusire diua, ora, luculu nascerii, secsulu copilului, prenumele ce i se va da la batezul, precum și numele de familia, profesiunea sau meseria și domiciliulu tatălui, mamei și alu marturiloru.

Veri'cine va găsi unu copilu nou'nascutu va fi datoru a'lu incredinta oficiarului stării civili împreună cu tote hainele și obiectele găsite la copilu și a declara tote împrejurările timpului și locului unde'lu va fi gasitu.

Oficiarulu stării civili va întocmi îndată procesu verbale aratatorul de tote împrejurările, în cari se va cuprinde vîrsta copilului după aparinta, secsul și numele ce i se va da și autoritatea civile la cari se va fi încredințată.

Acestu procesu verbale se va trece în registru.

Dacă se nasce unu copilu pe unu vasu romanu caletorindu pe mare, actulu de nascere se va face pînă în doue'deci și patru de ore în presenta tatălui, deca se va fi aflatu fatia și a doui marturi luati dintre oficiarii vasului, sau în lipsa, dintre omenii equipagiului.

Acestu actu se va redege de capitanulu, stepanulu sau patronulu vasului și se va trece în rolulu (lista oficiale) personeloru ce se afla pe vasu.

La cele anteiu portu unde se va opri vasulu, de va fi unu portu romanu, capitanulu, stapanulu sau patronulu vasului, sau ori'cine aru fi redactatu actulu de nascere, este datoru a depune doue copie autentice de pe actu la autoritatea portului. Acesta va opri o copia în cancelaria sa, iar cea'l'alta o va tramite ne intardiatu Ministerului de Interne, cari o va transmite autorității comunali a domiciliului tatălui copilului nascutu, sau, de nu s'aru cunosce tatalu, ala mamei.

Autoritatea comunale va trece actulu îndată inregistrul stării sale civili.

Se ve aborda vasulu într'unu portu strainu, capitanulu, stapinulu sau patronulu vasului va tramite, prin posta locului, la Ministerulu de interne alu României o copia legelisata de pe actulu de nascere.

Ministerulu și autoritatea comunale voru urma în acestu casu după cumu s'a prescrisu la articolulu precedente.

Actulu de recunoașterea unui copilu se va înscrie inregistrele stării civili cu data sa, și se va menționa recunoscerea în marginea actuluide nascere, dacă esiste asemine actu.

Înaintea celebrarii căsătoriei oficiarului stării civili va face doue publicațiuni, în intervalu de optu dile, în di de Duminica, înaintea usei bisericei enoriei și la usa sasei comunali.

Aceste publicațiuni și actulu ce se vor încheia întru aceasta voru coprinde prenumele, numele, profesiunea și domiciliulu amboru fiitoriloru soți, calitatea loru de majori sau minori și prenumele, numele, profesiunea și domiciliulu tatiloru și mameloru. Acestu actu va mai cuprinde și dilele, locul și ora în cari s'au făcut publicațiunile; elu se va înscrie pe unu singuru registru, cari va fi numerotatu și parafatu, precumu es prescrisu la articolulu 28, și cari la finele anului urmeza a se depune la grefa tribunalului de anteia instanța.

Unu estractu după actulu de publicațiune se va afige pe usa casei comunali, unde își au domiciliulu fiitori soți și va rămîne afiptu în totu intervalulu publicatiuniloru.

Căsătoria nu se va putea celebra, de catu după trei dile libere de la cea de a doua publicațiune.