Curtea Constituțională
Decizia CCR nr. 606/2016
DECIZIE nr. 606 din 22 septembrie 2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă
- Data deciziei
- 22.09.2016
- Monitorul Oficial
- Partea I, nr. 2 din 03.01.2017
- Obligatorie de la
- 03.01.2017
- Soluția
- Respinsă
- Dosare
- 388/57/2015, 1.713D/2015
Dispozitivul
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorin Crăciun în Dosarul nr. 388/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articole vizate
Textul deciziei
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorin Crăciun în Dosarul nr. 388/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.713D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise în susținerea admiterii acesteia. De asemenea, solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că autorul excepției de neconstituționalitate face o descriere a situației de fapt, fiind nemulțumit că hotărârea instanței i-a fost comunicată doar la domiciliul ales. Autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate, ci doar amintește practica instanțelor de judecată cu privire la modul de comunicare a hotărârilor și analizează textele de lege criticate prin prisma unor interpretări proprii. Având în vedere acestea, apreciind că aspectele invocate excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curte, pune concluzii de respingere a excepției ca fiind inadmisibilă.
CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 388/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorin Crăciun într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a unei decizii a Curții de Apel Alba Iulia prin care s-a admis apelul formulat de partea pârâtă. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că hotărârea a fost legal comunicată la domiciliul procesual ales și nu efectiv și la domiciliul părții indicat în acțiune. Astfel, se apreciază că art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă este neconstituțional dacă revizuientului nu i-a fost comunicată personal decizia a cărei revizuire a solicitat-o imediat după pronunțarea hotărârii, iar art. 427 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțional dacă se interpretează că este îndeplinită cerința comunicării acesteia la domiciliul procesual ales pe parcursul desfășurării procesului, și nu efectiv la domiciliul părții. 7. Se mai arată că hotărârea care se pronunță semnifică terminarea procesului, iar comunicarea acesteia trebuie efectuată atât la domiciliul părții, cât și la cel ales al acesteia. 8. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate reprezentând norme de procedură care reglementează obligația de comunicare a hotărârii de către instanță din oficiu, precum și termenul de motivare a cererii de revizuire, respectiv sancțiunea nerespectării acestui termen. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să nesocotească exigențele drepturilor constituționale privind egalitatea în drepturi și accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, dau expresie regulilor constituționale amintite, prin aceea că, pe de o parte, conferă părților posibilitatea de a cunoaște efectiv actul jurisdicțional, iar, pe de altă parte, concură, prin reglementarea riguroasă a condițiilor privind motivarea revizuirii, la satisfacerea imperativului stabilității hotărârilor judecătorești definitive. 11. Avocatul Poporului consideră că autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci urmărește, în realitate, modificarea soluției legislative în sensul ca hotărârea să fie comunicată nu numai la domiciliul ales al justițiabilului, dar și la domiciliul efectiv al acestuia. De asemenea, arată că autorul excepției de neconstituționalitate s-a limitat doar la o simplă enumerare a unor dispoziții din Legea fundamentală. Din această perspectivă apreciază că excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibilă, soluționarea sa excedând competenței Curții Constituționale. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următorul cuprins: - Art. 427 alin. (1) din Codul de procedură civilă: "Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii."; - Art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă: "Revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității." 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a stabilit că excepția de neconstituționalitate are o anumită structură inerentă și intrinsecă care cuprinde trei elemente, respectiv textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea relației de contrarietate între cele două texte. Însă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. 17. În cauza de față, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură care consacră regula obligativității comunicării hotărârilor judecătorești din oficiu părților, respectiv instituie reglementări privind motivarea revizuirii și sancțiunea nerespectării acestora. Or, chiar dacă excepția de neconstituționalitate invocată în prezenta cauză cuprinde în mod formal toate cele trei elemente ale sale, motivele invocate în susținerea acesteia nu au nicio legătură cu textele legale criticate, critica referindu-se la o soluție legislativă reglementată, de altfel, prin alte texte ale Codului de procedură civilă. 18. În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, întrucât nu este motivată așa cum prevăd dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, pentru a căror respectare motivele de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu textul criticat. Curtea nu poate să se autosesizeze și să își exercite controlul de constituționalitate cu privire la alte texte legale, instanța de contencios constituțional pronunțându-se numai in limine litis (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009). 19. Totodată, Curtea reține că modul de comunicare a actelor procedurale și verificarea respectării termenelor procedurale reprezintă chestiuni ce țin de competența instanței de judecată, aceasta având atributul aplicării și interpretării normelor legale la cauza dedusă judecății, iar potrivit art. 186 din Codul de procedură civilă, partea interesată care a pierdut un termen procedural poate obține repunerea în termen, dacă face dovada că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 427 alin. (1) și art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorin Crăciun în Dosarul nr. 388/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin