Decizia CCR nr. 491/2015

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură penală

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Consiliul Local Valu lui Traian din județul Constanța în Dosarul nr. 30.785/212/2014 al Tribunalului Constanța - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 100D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 138D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 26.539/197/2014 al Tribunalului Brașov - Secția penală. 4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 177D/2015, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 697/54/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. 6. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 7. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 100D/2015, nr. 138D/2015 și nr. 177D/2015 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. 8. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor. 9. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 138D/2015 și nr. 177D/2015 la Dosarul nr. 100D/2015, care este primul înregistrat. 10. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale atât dispozițiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, cât și soluțiile legislative cuprinse în art. 549^1 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară se pronunță "în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", respectiv instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță "fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)".

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 11. Prin Încheierea nr. 6 din 6 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 30.785/212/2014, Tribunalul Constanța - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local Valu lui Traian din Județul Constanța cu ocazia soluționării contestațiilor formulate într-o cauză având ca obiect propunerea procurorului de desființare a unui înscris. 12. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 26.539/197/2014, Tribunalul Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, cu ocazia soluționării contestației într-o cauză având ca obiect propunerea procurorului de desființare a unui înscris. 13. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 697/54/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, cu ocazia soluționării contestației formulate într-o cauză având ca obiect propunerea procurorului de desființare a unui înscris. 14. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 549^1 alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra contestației formulate într-o cauză având ca obiect desființarea unui înscris în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a persoanelor ale căror drepturi ori interese legitime pot fi afectate. Astfel, arată că este foarte posibil să existe situații în care procurorul de caz nu a administrat niciun fel de probe cu privire la faptele reclamate și, cu toate acestea, să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru a dispune anularea totală sau parțială a unui înscris. Consideră că dispozițiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală nu sunt previzibile, deoarece nu stabilesc cadrul procesual clar, respectiv care sunt persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate și cărora judecătorul de cameră preliminară le va comunica despre procedura de confiscare sau de anulare. Totodată, procedura de informare prevăzută de art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este în măsură să confere persoanei interesate un cadru efectiv pentru a-și formula apărările. Arată că dispozițiile de lege criticate încalcă, astfel, dreptul la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate și oralitate, întrucât nu permit comunicarea către părți a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului și nu prevăd posibilitatea părților de a discuta efectiv observațiile depuse instanței. 15. Tribunalul Brașov - Secția penală, în calitate de autor al excepției, consideră că prevederile art. 6 din Convenție trebuie respectate de legiuitor și atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale care nu țin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv în ceea ce privește procedura desfășurată în camera preliminară în cadrul căreia se dispune o măsură atât de severă cum este confiscarea unui bun sau anularea unui înscris, în condițiile în care nu este stabilită vinovăția vreunei persoane. Pornind de la premisa că, în materie penală, inclusiv elementele ce țin de procedură ar trebui să se desfășoare într-o manieră contradictorie și în condiții de egalitate de arme între acuzare și apărare, instanța mai sus menționată concluzionează că atât procurorul, cât și persoanele interesate, suspectul - dacă a existat, persoana vătămată și eventualii terți posesori ai bunului ce se confiscă sau titulari ai dreptului ce poate fi desființat prin anularea unui înscris, trebuie să participe efectiv la această procedură și să li se permită - în contradictoriu - să ridice excepții, să solicite administrarea oricăror probe pe care le consideră pertinente etc. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, autoare a excepției, consideră că soluția adoptată de legiuitor, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță în condiții lipsite de contradictorialitate și oralitate, instituie un standard scăzut de protecție a drepturilor, simplul drept al persoanei interesate de a se adresa justiției căpătând un caracter formal atâta vreme cât garanțiile specifice procesului echitabil nu sunt respectate. În acest sens, invocă Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014 a Curții Constituționale, prin care aceasta a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală și a constatat că soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra plângerii "fără participarea petentului, a procurorului și a intimaților" este neconstituțională. De asemenea, arată că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) și în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", este neconstituțională. 16. Tribunalul Constanța - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. 17. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 549^1 alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură penală, introduse prin art. 102 pct. 319, titlul III din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins: "(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanței, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.

(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:

a) respinge propunerea și dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;

b) admite propunerea și dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desființarea înscrisului.

[...] (5) Contestația se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, de către completul competent potrivit legii, care se pronunță prin încheiere motivată, fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:

a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;

b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă propunerea potrivit alin. (3)."

21. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 53 referitor la condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 549^1 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală, autorii excepției critică soluțiile legislative cuprinse în aceste texte de lege, potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară se pronunță "în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", respectiv instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță "fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)". Prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale atât dispozițiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, cât și soluțiile legislative mai sus menționate cuprinse în art. 549^1 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală, întrucât încalcă prevederile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 23. Curtea a reținut, prin decizia precitată, că procedura specială reglementată de art. 549^1 din Codul de procedură penală vizează o atribuție a judecătorului de cameră preliminară în care acesta decide asupra fondului cauzei, respectiv dispune cu privire la desființarea unui înscris sau cu privire la confiscarea specială a unor bunuri. În condițiile în care nici ordonanța procurorului de clasare sau de renunțare la urmărire penală prin care decide cu privire la raportul de drept penal analizat și nici încheierea judecătorului prin care se soluționează plângerea împotriva acestor soluții ale procurorului, în baza art. 341 din Codul de procedură penală, nu au autoritate de lucru judecat în fața judecătorului de cameră preliminară care urmează a se pronunța în conformitate cu prevederile art. 549^1 din Codul de procedură penală (paragraful 43). Curtea a observat că procedura desfășurată în fața judecătorului de cameră preliminară în această materie prevede o judecată sumară, pe baza notelor scrise depuse de către persoanele ale căror drepturi sau interese legitime au fost afectate, fără respectarea principiilor oralității și contradictorialității, potrivit cărora procurorul și părțile din proces au dreptul de a lua cunoștință de toate piesele și observațiile prezentate judecătorului și de a-și putea expune susținerile în fața acestuia (paragraful 45). De asemenea, ținând seama că procedura de soluționare a cererilor privind desființarea unui înscris falsificat antamează fondul cauzei, Curtea a observat lipsa unei rațiuni care să justifice absența publicității ședinței de judecată în procedura supusă controlului de constituționalitate (paragraful 48). 24. În fine, prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, paragraful 39, Curtea a reținut că, din perspectiva protejării drepturilor omului, principiul contradictorialității este un element al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, care presupune ca fiecărei părți să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă vizavi de adversarul său (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95). Dreptul la un proces în contradictoriu înseamnă, într-un caz penal, că atât procurorului, cât și inculpatului trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea cunoștință și de a putea aduce observații referitoare la toate probele prezentate sau la observațiile depuse de către cealaltă parte în vederea influențării deciziei instanței (Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Rowe și Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). 25. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Ținând cont de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și de faptul că decizia mai sus menționată a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea urmează a respinge excepția de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. 26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 26.539/197/2014 al Tribunalului Brașov - Secția penală. 2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală cu privire la soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 26.539/197/2014 al Tribunalului Brașov - Secția penală. 3. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală cu privire la soluția legislativă potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță "fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)", excepție ridicată de Consiliul Local Valu lui Traian din județul Constanța în Dosarul nr. 30.785/212/2014 al Tribunalului Constanța - Secția penală, de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 26.539/197/2014 al Tribunalului Brașov - Secția penală și de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 697/54/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția penală, Tribunalului Brașov - Secția penală și Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică