Caută

Închide

De exemplu: „art. 1112 Codul civil”, „Legea 31/1990”

Curtea Constituțională

Decizia CCR nr. 889/2011

DECIZIE nr. 889 din 30 iunie 2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Data deciziei
30.06.2011
Monitorul Oficial
Partea I, nr. 609 din 30.08.2011
Obligatorie de la
30.08.2011
Soluția
Respinsă
Dosare
48.590/3/2009, 3.671D/2010

Dispozitivul

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Mircea Todericiu în Dosarul nr. 48.590/3/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Articole vizate

Textul deciziei

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Mircea Todericiu în Dosarul nr. 48.590/3/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.671D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece aceasta nu este motivată, conform exigențelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 48.590/3/2009, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Mircea Todericiu într-o cauză civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 aduc atingere dreptului de proprietate privată, în acest sens făcând referire la situația concretă a cauzei deduse judecății, fără a argumenta în ce constă pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu norma constituțională invocată.

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 este neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea unui termen înlăuntrul căruia persoana îndreptățită este obligată să formuleze contestație împotriva modului de soluționare a notificării nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 1995.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile de lege criticate au fost modificate prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, și prevăd că "Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în concret, criticile autorului excepției vizează fondul cauzei deduse judecății. Astfel, acesta procedează la o analiză critică a hotărârilor judecătorești pronunțate în speță, cu înfățișarea pe larg a ceea ce pretinde a constitui erori de judecată săvârșite de instanța de judecată sau de alte autorități, considerând că sorgintea acestor erori nu se află în aplicarea greșită a legii, ci în caracterul neconstituțional al textului de lege criticat.

Așa fiind, Curtea constată că autorul excepției invocă probleme ce țin de modul de interpretare și de aplicare a textului legal criticat, care nu pot constitui motive de neconstituționalitate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional. Exercitarea controlului asupra activității de aplicare a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională fiind competentă, potrivit art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe numai asupra problemelor de drept.

Totodată, Curtea constată că autorul excepției nu motivează în ce ar consta pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu norma constituțională invocată, astfel încât simpla enumerare în susținerea excepției a unor norme constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, prevederi potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Mircea Todericiu în Dosarul nr. 48.590/3/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ------