Caută

Închide

De exemplu: „art. 1112 Codul civil”, „Legea 31/1990”

Curtea Constituțională

Decizia CCR nr. 224/2011

DECIZIE nr. 224 din 15 februarie 2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Data deciziei
15.02.2011
Monitorul Oficial
Partea I, nr. 164 din 08.03.2011
Obligatorie de la
08.03.2011
Soluția
Respinsă
Dosare
3.260/109/2009

Dispozitivul

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a art. 103 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Marius Foia în Dosarul nr. 3.260/109/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Articole vizate

Textul deciziei

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Doina Suliman - magistrat-asistent-șef Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea art. 103 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Marius Foia în Dosarul nr. 3.260/109/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-șef, referând asupra cauzei, arată că autorul excepției a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate și judecarea în lipsă.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.260/109/2009, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea art. 103 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marius Foia cu ocazia soluționării recursului formulat de Instituția Prefectului Județului Argeș împotriva Sentinței nr. 49/CAF din 22 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 73, art. 115 alin. (2) și (6), art. 123 alin. (3), art. 126 alin. (6) și art. 23 alin. (11). În acest sens, arată că Guvernul reglementează prin ordonanță de urgență domenii care nu fac obiectul legilor organice, iar domeniul la care se referă ordonanța atacată este atributul exclusiv al Parlamentului, ordonanța de urgență neputând afecta drepturile și libertățile fundamentale. De asemenea, arată că, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție, este garantat controlul judecătoresc al actelor administrative emise de autoritățile publice, pe calea contenciosului administrativ. Or, în situația în care se permite autorității emitente a permisului de conducere să dispună prin ordin suspendarea executării dreptului de a conduce autovehiculul, este inutil ca acest ordin să fie atacat în contencios dacă ordonanța este considerată constituțională. În fine, autorul excepției consideră că ordonanța criticată, deși nu se referă la o hotărâre penală, înlătură eficiența prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituție, deoarece se face o echivalență între sesizarea instanței și condamnarea de către o instanță, între o hotărâre definitivă de condamnare și introducerea doar a unei acțiuni.

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea art. 103 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 2 martie 2009.

Ordonanța de urgență criticată are un articol unic prin care, după alineatul (7) al art. 103 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: "În situația în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat instanța de judecată potrivit art. 114 alin. (1) lit. e), autoritatea emitentă a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești. În acest caz, titularul este obligat să se prezinte la unitatea de poliție pe raza căreia domiciliază, are reședința sau, după caz, rezidența normală, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere." Având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora "Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază", rezultă că instanța constituțională urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor art. 103 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având conținutul mai sus redat.

Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 73 - categorii de legi, art. 115 alin. (2) și (6) - delegarea legislativă, art. 123 alin. (3) - atribuțiile prefectului, art. 126 alin. (6) - controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice și art. 23 alin. (11) - prezumția de nevinovăție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate stabilesc posibilitatea autorității emitente a permisului de conducere de a dispune, prin ordin, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, atunci când această autoritate a sesizat instanța de judecată în vederea anulării permisului de conducere obținut cu nerespectarea dispozițiilor legale. Totodată, Curtea observă că între exercitarea dreptului de a conduce autovehicule de către unele persoane pentru care există indicii privind dobândirea permisului de conducere fără a fi absolvit un curs de pregătire sau fără parcurgerea etapelor de examinare teoretică și practică ori prin susținerea formală a acestora și ocrotirea interesului general, care se identifică în acest caz cu necesitatea menținerii siguranței circulației pe drumurile publice, legiuitorul a înțeles să dea prioritate celui din urmă. Faptul că legiuitorul a instituit măsura suspendării executării dreptului de a conduce autovehiculul în cazul în care există suspiciuni conform cărora permisul a fost obținut cu încălcarea normelor legale, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituție.

Cât privește invocarea celorlalte prevederi constituționale, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile prin raportare la acestea, deoarece, pe de o parte, dispozițiile de lege criticate nu reglementează în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, iar pe de altă parte, controlul judecătoresc al actelor administrative emise de autoritățile publice nu este afectat sub niciun aspect.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a art. 103 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Marius Foia în Dosarul nr. 3.260/109/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman -------