Decizia CCR nr. 1391/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 și art. 1430 din Codul civil

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Iulia Antoanella Motoc - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Ionița Cochințu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 și art. 1430 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Autoned" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 09423/99/2008 al Curții de Apel Iași - Secția comercială și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.348D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât se invocă probleme de interpretare și aplicare a legii.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 09423/99/2008, Curtea de Apel Iași - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 și art. 1430 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Autoned" - S.R.L. din Iași într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reziliere a unui contract.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât creează premisele unei exercitări abuzive a dreptului de a acționa în justiție, lăsând loc unor interpretări arbitrare, iar aplicarea lor este greșită. De asemenea, arată că este încălcat dreptul constituțional referitor la libertatea economică, deoarece valoarea chiriei solicitate în cauză de către societatea reclamantă nu este în concordanță cu prevederile unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Curtea de Apel Iași - Secția comercială opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 și art. 1430 din Codul civil, care reglementează obligația executării cu bună-credință a convențiilor, dreptul la dezdăunare în cazul neîndeplinirii exacte a obligației, precum și contractul de locațiune.

Curtea constată că, ulterior sesizării sale, la data de 1 octombrie 2011, a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. De asemenea, cu aceeași dată, se abrogă Codul Civil din 1864 (cu excepția dispozițiilor art. 1169-1206), potrivit art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011.

Însă, având în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora "Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor" coroborate cu art. 4 și 5 din legea menționată, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 și art. 1430 din Codul civil în vigoare la data încheierii de sesizare, respectiv Codul civil din 1864, care și-au produs efectele față de autorul excepției de neconstituționalitate, potrivit principiului tempus regit actum.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică și art. 124 privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată de autoarea acesteia, Curtea reține că aspectele invocate vizează probleme de interpretare și aplicare a reglementărilor criticate la litigiul concret dedus judecății.

Astfel, Curtea observă că motivul de neconstituționalitate invocat nu privește textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenței instanței de contencios constituțional. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, "Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]".

Într-o atare situație, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că problemele de interpretare și aplicare a legii nu intră în atribuțiile sale, fiind atributul instanțelor judecătorești.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 și art. 1430 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Autoned" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 09423/99/2008 al Curții de Apel Iași - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 octombrie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ionița Cochințu _________