Decizia CCR nr. 401/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 105 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 105 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Câmpeni și de Nicolae Mircea Deoancă în Dosarul nr. 1.530/203/2009.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 8.065D/2009 și nr. 8.066D/2009.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 8.065D/2009 și nr. 8.066D/2009 la Dosarul nr. 8.064D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 4 noiembrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 1.530/203/2009, nr. 1.439/203/2009 și nr. 2.000/203/2009, Judecătoria Câmpeni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 105 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepție ridicată din oficiu de instanța de judecată și de Nicolae Mircea Deoancă în dosarele nr. 1.530/203/2009, nr. 1.439/203/2009 și nr. 2.000/203/2009 ale acestei instanțe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16, art. 21 și art. 44 din Constituție, deoarece proprietarul fondului forestier, persoană fizică sau persoană juridică, este lipsit de posibilitatea de a-și apăra dreptul său, în condițiile în care prejudiciul adus pădurii se recuperează de autoritatea publică centrală pentru finanțele publice, ca reprezentant al statului român, sau de către ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea pădurii.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 105 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

"(1) Prejudiciul adus pădurii, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietății și de suprafața pădurii avută în proprietate, se evaluează potrivit legii.

(2) Valoarea prejudiciilor din pădurile încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcțională, din perdelele forestiere de protecție și din jnepenișuri se stabilește prin multiplicarea de două ori a valorii obținute potrivit legii.

(3) În situațiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) și (2) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea pădurii, acesta se recuperează de autoritatea publică centrală pentru finanțe publice, ca reprezentant al statului român."

Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.

Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează:

Referitor la critica de neconstituționalitate a textului de lege menționat față de art. 16 din Constituție, Curtea reține că aceasta nu poate fi primită. Prevederile de lege criticate prin care se stabilește modalitatea de calcul al prejudiciilor aduse pădurilor încadrate prin amenajamentul silvic, precum și posibilitatea de recuperare a prejudiciului, se aplică în mod egal tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza prevăzută de norma criticată.

Referitor la critica de neconstituționalitate față de art. 21 și art. 44 din Legea fundamentală, Curtea reține că normele criticate nu înlătură posibilitatea proprietarilor de păduri de a se adresa justiției și de a se prevala de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 10 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, aceștia fac parte din ocoalele silvice private. Astfel, proprietarii de păduri își pot recupera prejudiciul evaluat potrivit legii prin ocolul silvic din care fac parte.

În plus, potrivit art. 8 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, din sumele încasate cu titlu de despăgubiri, 50% se acordă proprietarului pădurii în care s-a produs paguba, dacă acesta are asigurate serviciile silvice/administrarea pădurii în condițiile legii.

În legătură cu susținerile de neconstituționalitate care vizează încălcarea art. 480 din Codul civil, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite, deoarece, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea lui cu dispozițiile sau principiile Constituției pretins încălcate, iar nu raportarea acestora la alte texte de lege.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 105 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Câmpeni și de Nicolae Mircea Deoancă în dosarele nr. 1.530/203/2009, nr. 1.439/203/2009 și nr. 2.000/203/2009 ale acestei instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu ________