Decizia CCR nr. 1005/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Augustin Zegrean - președinte Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Iulia Antoanella Motoc - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Simona Ricu - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați în Dosarul nr. 1.240/121/2009 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 908/R din 12 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.240/121/2009, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați cu prilejul soluționării unui litigiu de muncă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora lipsa mențiunilor din decizia de sancționare constituie motiv de nulitate absolută a acestui act, sunt neconstituționale. Astfel, consideră că sancțiunea prevăzută nu poate fi nulitatea absolută, ci, eventual, nulitatea relativă, deoarece contractul individual de muncă este de natură convențională. În consecință, prin modalitatea de reglementare, legiuitorul a creat un regim discriminatoriu, excesiv și ambiguu împotriva angajatorului.

Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, consideră că sancțiunea expresă a nulității absolute pentru nerespectarea tuturor condițiilor de formă în cazul emiterii deciziei de sancționare se datorează relațiilor specifice de dreptul muncii, angajatorul având o poziție superioară în raport cu angajatul său prin pârghiile pe care acesta le are la îndemână, respectiv posibilitatea angajatorului de a aplica sancțiuni împotriva salariatului său. Tocmai datorită acestor relații specifice s-a instituit un regim strict, ce îl responsabilizează pe angajator și protejează, în cele din urmă, ambele părți.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții potrivit cărora: "(2) Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;

f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată."

Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat prevederile de lege criticate prin prisma acelorași critici și prin raportare la aceleași texte din Constituție ca și cele invocate în prezenta cauză. În acest sens este și Decizia nr. 1.675 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010, prin care Curtea a respins ca neîntemeiate, pentru motivele acolo arătate, criticile de neconstituționalitate aduse textelor de lege care fac obiectul prezentei cauze.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați în Dosarul nr. 1.240/121/2009 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea --------