Curtea Constituțională
Decizia CCR nr. 583/2008
DECIZIE nr. 583 din 20 mai 2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
- Data deciziei
- 20.05.2008
- Monitorul Oficial
- Partea I, nr. 550 din 21.07.2008
- Obligatorie de la
- 21.07.2008
- Soluția
- Respinsă
- Dosare
- 1.887/3/2006
Dispozitivul
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Octavian Ștefan în Dosarul nr. 1.887/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.
Definitivă și general obligatorie.
Articole vizate
Textul deciziei
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Octavian Ștefan în Dosarul nr. 1.887/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, întrucât critica de neconstituționalitate vizează completarea legii.
CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.887/3/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Octavian Ștefan.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că "redactarea textului de lege criticat este defectuoasă" deoarece are în vedere numai asociații persoanelor juridice cu scop lucrativ, fără a ține seama de asociații unei fundații care, de asemenea, este persoană juridică, ceea ce contravine atât art. 16 alin. (1) și (2), cât și art. 44 alin. (2) din Constituție. Se mai susține că prevederile de lege criticate contravin și art. 21 din Legea fundamentală, întrucât înlătură de la accesul liber la justiție pe fondatorii persoanelor juridice fără scop lucrativ, care aveau în proprietate imobile preluate abuziv de către stat, și aceasta pentru că practica judiciară este unanimă în a considera ca inadmisibilă acțiunea în revendicare a unor astfel de imobile, fundamentată pe dispozițiile de drept comun.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale. De altfel, arată aceasta, criticile de neconstituționalitate vizează modificarea sau completarea textului de lege, atribut care este de competența legiuitorului.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată. În acest sens, arată că Legea nr. 10/2001 este o lege specială în materia revendicării imobiliare, prin care legiuitorul a urmărit să evite perpetuarea stării de incertitudine în ceea ce privește situația juridică a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat sau de către alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Pe de altă parte, se arată că prin această lege s-a dorit adoptarea unor măsuri care să asigure o reparație integrală a abuzurilor comise de regimul comunist și, ori de câte ori din motive obiective restituirea în natură nu este posibilă, să se acorde despăgubiri juste și echitabile. Mai arată că autorul excepției solicită de fapt modificarea legii, or, Curtea nu are o astfel de atribuție, aceasta revenind exclusiv legiuitorului.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
Textul criticat are următoarea redactare: "Sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent: [...];
b) persoanele fizice, asociați ai persoanei juridice care deținea imobilele și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv;"
Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 44 alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privată.
Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea vizează de fapt modificarea legii, or, examinarea excepției cu un atare obiect excedează competenței sale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
În acest sens este și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, potrivit căreia aceasta nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea cu noi prevederi celor instituite și nici nu își poate asuma rolul de a crea, de a modifica sau de a abroga o normă juridică. Aceasta ar contraveni dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, care prevăd că: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Octavian Ștefan în Dosarul nr. 1.887/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu -------