Decizia CCR nr. 702/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Mihai Doru Băjan în Dosarul nr. 33.895/3/CA/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, lipsind partea Direcția Generală a Finanțelor Publice - Administrația finanțelor publice Sector 5, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, susținând că Legea nr. 571/2003 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 76 alin. (1). În acest sens, arată că, deși legea cuprindea în conținutul său un articol ce prevedea o infracțiune, fapt pentru care adoptarea trebuia să aibă loc cu respectarea procedurii necesare legii organice, în realitate procedura s-a efectuat potrivit art. 76 alin. (2) din Constituție, referitor la legile ordinare. În opinia sa, calificarea unei legi ca ordinară sau organică se face prin mențiunea ce însoțește textul legii la publicarea sa în Monitorul Oficial al României. Dacă instanța de contencios constituțional va considera că această mențiune referitoare la art. 76 alin. (2) din Constituție este o greșeală materială, atunci se va substitui Parlamentului, singurul în măsură să stabilească existența unei astfel de erori în cuprinsul unui act pe care l-a adoptat. În sfârșit, arată că legile prin care s-au aprobat ordonanțele de urgență de modificare a Codului fiscal au fost legi ordinare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că cerința constituțională referitoare la cvorumul necesar adoptării legilor organice a fost întrunită cu prilejul adoptării Codului fiscal.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 33.895/3/CA/2006, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Mihai Doru Băjan cu prilejul soluționării unei cauze ce are ca obiect cererea prin care se solicită anularea obligațiilor de plată privind impozitul pe venit.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că Legea nr. 571/2003 este neconstituțională, întrucât a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituționale privind procedura de legiferare. În acest sens, arată că, potrivit precizării făcute în Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003, legea a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituție, referitoare la cvorumul și numărul de voturi necesare adoptării legilor ordinare, deși această lege, reglementând în art. 245 infracțiuni și pedepse, este lege organică în sensul art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție și nu poate fi adoptată decât cu majoritatea de voturi prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție. Mai arată că o lege organică nu poate fi modificată sau completată decât prin acte normative de aceeași forță juridică. Astfel, dacă Legea nr. 571/2003 este neconstituțională, sunt neconstituționale și toate celelalte acte normative care au modificat-o ori au completat-o ulterior.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată nu este întemeiată. Astfel, consideră că mențiunea din Monitorul Oficial în sensul că legea a fost adoptată în condițiile prevăzute de art.76 alin. (2) din Constituție reprezintă o eroare materială. În acest sens, arată că în realitate, la votul final exprimat pentru adoptarea legii, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, s-a realizat majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea unei legi organice.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatul Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă întrucât reglementarea din Codul fiscal prin care sunt prevăzute infracțiuni și se instituie pedepse nu este aplicabilă autorului excepției.

Avocatul Poporului consideră că Legea nr. 571/2003 a fost adoptată cu respectarea prevederilor constituționale, având în vedere că legile în materie fiscală, potrivit art. 73 din Constituție, nu fac obiectul domeniului legilor organice, iar art. 245, prin care erau reglementate infracțiuni, a fost abrogat prin Legea nr. 494/2004, care a introdus în Legea nr. 571/2003 un titlu nou pentru reglementarea infracțiunilor la regimul fiscal. Această lege a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.

În opinia autorului excepției, neconstituționalitatea extrinsecă a Legii nr. 571/2003 rezultă din încălcarea, la adoptarea acesteia, a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) și ale art. 76 alin. (1) din Constituție referitoare la domeniile care se reglementează prin legi organice, respectiv la majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legilor organice.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că reglementările în materie fiscală nu fac obiectul legilor organice nici în sensul prevederilor art. 73 alin. (3) și nici în temeiul vreunei alte prevederi constituționale. În același timp, Curtea observă că reglementarea infracțiunilor și pedepselor aplicabile faptelor penale aparține domeniului legii organice și poate fi adoptată numai cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constituție.

Îndeplinirea cerințelor constituționale referitoare la legiferare trebuie raportată la conținutul normativ al legii la data adoptării ei și la numărul de voturi favorabil exprimate.

Analizând în continuare respectarea cerințelor constituționale la data adoptării Legii nr. 571/2003, în raport cu criticile formulate de autorul excepției, Curtea reține, în acord cu soluția pronunțată prin Decizia nr. 26 din 7 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 8 iulie 1996, că pentru calificarea unei legi ca fiind organică sau ordinară nu este determinantă mențiunea făcută în Monitorul Oficial al României, în care se publică legea, cu privire la condițiile în care aceasta a fost adoptată, fiind mai importantă majoritatea de voturi înregistrată la data votului final asupra legii. Într-adevăr, singura cerință constituțională în ceea ce privește legalitatea adoptării unei legi organice este aceea de a se adoptă "cu votul majorității membrilor fiecărei Camere".

Curtea constată că, la data adoptării Codului fiscal, devenită Legea nr. 571/2003, a fost îndeplinită cerința prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție, referitoare la majoritatea de voturi cerută pentru adoptarea legilor organice.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Mihai Doru Băjan în Dosarul nr. 33.895/3/CA/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea __________