Curtea Constituțională
Decizia CCR nr. 668/2007
DECIZIE nr. 668 din 11 septembrie 2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
- Data deciziei
- 11.09.2007
- Monitorul Oficial
- Partea I, nr. 711 din 22.10.2007
- Obligatorie de la
- 22.10.2007
- Soluția
- Respinsă
- Dosare
- 21.545/245/2006
Dispozitivul
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Doru Teodor și Victor Panaghiu în Dosarul nr. 21.545/245/2006 al Judecătoriei Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Articole vizate
Textul deciziei
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Doru Teodor și Victor Panaghiu în Dosarul nr. 21.545/245/2006 al Judecătoriei Iași.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
După dezbaterea cauzei s-a prezentat, pentru partea Ministerul Economiei și Finanțelor - Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, domnul avocat Florin Gornea, care a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 decembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 21.545/245/2006, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Doru Teodor și Victor Panaghiu în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Astfel, deși există o mare asemănare, inclusiv sub aspect sancționator, între infracțiunea de înșelăciune prevăzută în Codul penal și infracțiunile incriminate de legea specială ce vizează interesele financiare ale Comunității Europene, legiuitorul, prin reglementarea criticată, a încălcat dispozițiile constituționale invocate, întrucât a creat o inechitate sub aspectul competenței materiale a instanțelor, în raport cu titularul dreptului de proprietate. Prin aceasta, se încalcă nu numai dispozițiile din Legea fundamentală referitoare la ocrotirea proprietății, dar și dreptul la un proces echitabil consfințit de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Judecătoria Iași opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 sunt infracțiuni distincte, care au un obiect juridic specific, privesc o anumită sferă a relațiilor sociale ocrotite de legea penală, iar stabilirea competenței de soluționare a cauzelor care au ca obiect aceste infracțiuni în favoarea judecătoriei ca primă instanță nu constituie o încălcare a garantării și apărării dreptului de proprietate ori a dreptului la un proces echitabil, în condițiile în care părțile se bucură de aceleași drepturi și garanții procesuale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, reglementarea distinctă a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Comunități Europene este justificată de obiectul specific al acestor infracțiuni și de gradul de pericol social crescut. Mai mult, prin art. 73 alin. (3) lit. h), Constituția stabilește dreptul Parlamentului de a adopta legi organice care reglementează "infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora". De asemenea, prevederile legale criticate nu conțin nicio dispoziție de natură să împiedice părțile interesate să se prevaleze fără nicio îngrădire de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale privind dreptul de proprietate privată, al cărui conținut și limite sunt stabilite de lege. De asemenea, textele criticate se completează, în ce privește urmărirea și judecata, cu dispozițiile Codului de procedură penală, prevederi care instituie dublul grad de jurisdicție, față de care nu poate fi invocată încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Normele procesual penale dau posibilitatea părților interesate de a formula apărări, de a propune probe și de a recurge la căile de atac prevăzute de lege, iar instanța de judecată are obligația de a aplica în mod corespunzător dispozițiile legale, atât cele privitoare la judecarea în primă instanță, cât și cele referitoare la căile de atac.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul conținut:
Art. 21 alin. (2): "Dacă infracțiunile prevăzute la alin. (1) nu sunt flagrante, urmărirea penală și judecata se efectuează potrivit procedurii de drept comun." Art. 31 alin. (1): "Prevederile prezentei legi se completează, în ceea ce privește urmărirea și judecata, cu dispozițiile Codului de procedură penală." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. Acest lucru nu presupune însă uniformitate de reglementare, motiv pentru care, din anumite rațiuni de politică penală ori din considerente ce izvorăsc din realități iminente, Parlamentul poate incrimina, prin lege specială, o anumită conduită susceptibilă de a leza o serie de relații sociale ocrotite.
De asemenea, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege și este dreptul legiuitorului de a reglementa în acest sens. Împrejurarea că anumite fapte penale sunt date în competența de judecată a unei instanțe iar altele în competența altor instanțe nu este de natură a determina afectarea dreptului la un proces echitabil, care presupune accesul la o instanță independentă și imparțială și exercitarea neîngrădită a tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale.
De asemenea, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia este afectat dreptul de proprietate prin lipsa uniformității normelor de procedură referitoare la competența materială a instanțelor de judecată, deoarece prin normele legale criticate nu se suprimă dreptul constituțional, ci, dimpotrivă, se asigură garantarea și ocrotirea acestuia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Doru Teodor și Victor Panaghiu în Dosarul nr. 21.545/245/2006 al Judecătoriei Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru -----------