Curtea Constituțională
Decizia CCR nr. 312/2003
DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
- Data deciziei
- 10.07.2003
- Monitorul Oficial
- Partea I, nr. 571 din 08.08.2003
- Obligatorie de la
- 08.08.2003
- Soluția
- Respinsă
- Dosare
- 202/2003
Dispozitivul
Respinge, ca inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă.
Definitivă și obligatorie.
Articole vizate
Textul deciziei
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Nicolae Popa - președinte Costica Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stanoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Ioan Vida - judecător Aurelia Popa - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă.
La apelul nominal este prezenta autoarea excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Argentina Ciobanu solicita admiterea excepției, depunând în acest sens note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudenta Curții Constituționale prin care s-a statuat ca textele ce fac obiectul excepției sunt constituționale.
CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 2 aprilie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 202/2003, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Argentina Ciobanu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține ca dispozițiile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece "nu prevăd în mod explicit repunerea în termenul de prescripție a dreptului la acțiune în anularea donatiei".
În opinia autorului excepției ar trebui să se admită ca:
"a) intra sub incidența textului nu numai imobilele în privinta cărora s-a obținut desființarea actului de donație înainte de intrarea în vigoare a legii, ci și imobilele în privinta cărora desființarea actului se va realiza ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001;
b) textul citat face referire nu numai la actele de donație care au fost sau care vor fi desființate pentru nulitate absolută, ci și la actele de donație care au fost sau care vor fi desființate pentru nulitate relativă."
Autorul excepției considera, de asemenea, ca textul de lege criticat poate fi considerat constituțional numai în măsura în care este interpretat în sensul că sunt repuse în termenul de prescripție și persoanele îndreptățite să solicite anularea donatiei pentru cauza de nulitate relativă. În caz contrar, textul legal criticat ar încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, deoarece ar institui un tratament discriminatoriu pentru cetățeni aflați într-o situație identică.
Instanța de judecată considera ca excepția este neîntemeiată întrucât textul de lege criticat nu contravine Legii fundamentale.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Președintele Camerei Deputaților apreciază ca textul care face obiectul excepției este constituțional, arătând ca motivele de neconstituționalitate a textelor legale criticate nu țin de constituționalitatea acestora, ci de corecta lor interpretare și aplicare.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata, de asemenea, ca, de fapt, autorul excepției nu invoca o problemă de constituționalitate a legii, ci de interpretare și aplicare a prevederilor acesteia.
Avocatul Poporului apreciază ca textul legal criticat nu încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Se arata ca "aceasta critica conform căreia se creează o inegalitate între persoana care poate cere și obține o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care să se constate nulitatea absolută a unei donații și după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, și persoana care nu mai poate solicita anularea unei donații datorită implinirii termenului de prescripție nu poate fi primită, pentru motivul ca, potrivit Codului civil, aceste doua persoane nu au aceleași drepturi". Diferența de temei juridic nu poate fi considerată inegalitate, ea având scopul să ofere o protecție mai mare persoanei căreia i s-a încălcat grav un drept al său.
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Excepția are ca obiect dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a căror redactare este următoarea: - Art. 2 alin. (1) lit. c): "(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege: [...]
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și alte imobile donate statului, dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila, urmând a fi respinsă.
Autorul excepției solicita ca instanța de contencios constituțional să constate neconstituționalitatea textului legal criticat, pe motiv ca acest text nu prevede în mod explicit repunerea în termenul de prescripție a dreptului la acțiunea în anularea donatiei. De asemenea, acesta solicita interpretarea într-un anumit sens a textului criticat pentru a nu fi contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională "se pronunța numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției".
Astfel, controlul exercitat de Curtea Constituțională nu poate privi omisiuni de reglementare; în caz contrar, instanța de control constituțional și-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare, ceea ce este inadmisibil, având semnificatia unei ingerințe în atribuțiile Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea fundamentală, este unica autoritate legiuitoare a tarii.
De asemenea, nu poate fi reținută nici cererea potrivit căreia Curtea Constituțională ar trebui să constate ca textul legal criticat este neconstitutional dacă este interpretat într-un anumit sens, care ar contraveni art. 16 alin. (1) din Constituție.
În jurisprudenta sa Curtea Constituțională a statuat ca aspectele privind situația de fapt și justificarea drepturilor subiective ale părților, precum și modul de interpretare și de aplicare a legii sunt de competența instanțelor de judecată. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 300 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie 1997.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge, ca inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu -----------